p. 1

limbajul visual foxpro 11.1 consideraii generale asupra limbajului 11.1.1 consideraii generale toate limbajele de programare au în general aceeai structur de principiu a instruciunilor sunt unele limbaje de programare care sunt dedicate unui anumit tip de prelucrri de date motiv pentru care dispun de biblioteci de subprograme care asigur automatizarea anumitor faze de prelucrarea datelor de exemplu programele dedicate prelucrrii matematice a datelor de tip matcad sau matematica altele sunt pentru prelucrarea informaiilor care sunt sub form de baze de date de tip foxpro dbase paradox sau sql etc alte programe sunt de tip general dispunând de biblioteci de funcii i asigurând o flexibilitate mare de prelucrare a informaiei atât pe ecran pentru jocuri de exemplu c/c sau cod main precum i altele mai puin flexibile dar cu biblioteci de programe care automatizeaz procesul de prelucrarea datelor de tip pascal visual basic basic4gl etc 11.1.2 alegerea limbajului de programare diferena între programul surs i cel executabil este c în cazul primului este necesar mai întâi instalarea i pornirea programului în care se scrie codul surs în timp ce pentru programul executabil acest lucru nu mai este necesar el rulând direct fr a mai fi necesar lansarea programului surs acest lucru înseamn c utilizatorul nu trebuie s dein licen i pentru programul în care a fost realizat programul executabil el trebuind s dein numai licen pentru programul executabil pe care de fapt l-a achiziionat alegerea între aceste tipuri de programe se face în faza de tem de proiectare sau cel mai târziu la caietul de sarcini deoarece ulterior este foarte

[close]

p. 2

greu de a se reveni în alegerea altui limbaj de programare acestea ne fiind compatibile unul cu cellalt datorit faptului c în domeniul economic se lucreaz mult cu iruri de date organizate tabelar numite i baze de date vom analiza numai programele de acest tip i anume foxpro i visual basic dac primul este specific bazelor de date al doilea este de tip general putând fi folosite i în alte domenii decât prelucrarea bazelor de date 11.2 baze de date mod de realizare a unui program tip 11.2.1 consideraii generale prin baze de date se înelege un ansamblu de informaii organizate tabelar care are urmtoarele proprieti este organizat pe mai multe niveluri ale informaiei pe suportul de informaie extern uzual hard disc este coerent corespunzând unor proprieti restrictive specifice de integritatea informaiei este structurat astfel încât s corespund unui model de tip baz de date este accesibil putând fi folosit de mai muli operatori simultan sau succesiv realizarea unei baze de date urmrete aceeai pai pe care i-am prezentat la subcapitolul anterior În acelai timp multe dintre elementele de definire i structur a elementelor de tip baze de date sunt similare cu cele de la capitolul 6.2 nu vom mai insista asupra lor i în programul visual foxpro sau foxpro sunt folosite ca elemente de baz tabelele relaiile dintre tabele formularele rapoartele i interogrile În acelai timp tipurile de date i variabile cu mici diferene sunt identice cu cele de la capitolul 9.1 motiv pentru care nu vom mai insista asupra acestora diferena provine din modul de definire specific bazelor de date pentru acestea 11.2.2 program surs pentru o mai bun înelegere a modului de folosire i utilizare a programului visual foxpro vom porni de la o aplicaie economic legat de

[close]

p. 3

desfacerea produselor unei firme de producie pentru aceasta trebuie s avem în vedere care sunt elementele economice folosite în aceast faz primul i cel mai important este factura de vânzare a produselor al doilea avizul de transport al produselor al treilea este bonul de livrare a produselor în final pentru stingerea obligaiei create elementele de plat a produselor comercializate chitana fila de cec sau ordinul de plat circuitul economic este urmtorul pe baza bonului de livrare a mrfii produsele sunt eliberate din magazia de produse finite dup care cel care efectueaz transportul merge la departamentul economic de livrare marf i ridic avizul de expediere a mrfii i factura corespunztoare transport marfa la client unde o descarc i se semneaz exemplarul rou i verde de ctre client se stampileaz se întocmesc formalitile de plat a mrfii i se elibereaz chitana pentru suma de bani primit sau se primete ordinul de plata sau fila cec pentru suma de bani corespunztoare valorii produselor livrate semnat i tampilat de client pentru a fi încasat suma prin banc din analiza acestora pe fiecare element în parte distingem tipuri de date ir similare pentru fiecare element în parte astfel pe factur avem un ir de date care sunt tiprite iniial pe factur aviz i chitan de identificare a furnizorului produselor un al doilea ir de date sunt cele de identificare a clientului se poate structura informaia pentru utilizare într-un tabel din care de fiecare când este necesar aceasta s poat fi apelat tabelul are structura din figura 11.1 În tabel pe prima linie cu culoare gri am trecut tipul de celul corespunztoare informaiei i lungimea acestei celule este foarte important o alegere optim pentru aceste celule pentru a fi satisfcute cele dou cerine importante definirea cât mai clar i exact a elementului cât i o lungime cât mai mic i egal pentru celule astfel încât s fie utilizat la maxim aceasta iar mrimea bazei de date s fie cât mai mic o lungime mare mrete dimensiunile bazei de date nejustificat de mult iar o lungime prea mic face ca elementele s nu poat fi difereniate între ele În partea central fiecare factur are un al doilea ir de date care pot fi organizate în tabelul din figura 11.2 se observ c elementul de legtur între tabelul de clieni i cel de facturi/avize este câmpul nume client aa dup cum se poate presupune aceste celule trebuie s aib obligatoriu aceeai lungime i s fie de acelai tip.

[close]

p. 4

clieni nr_f num7 1234567 nume_cl text20 popescu localit text32 timisoara cod num6 334561 adresa text64 negrutzi nr.1 telef num16 0741122334 banca text32 bcr timisoara cont text32 2511.1/rol figura 11.1 structur tabel clieni facturi/avize/bon expediie nr_f num7 1234567 nr_av num7 1234567 nr_bon num7 1234567 data dat zz/mm 22/04 nume_cl text20 popescu valoare totala num16 1.190.000 valoare neta num16 1.000.000 valoare tva num16 190.000 figura 11.2 structur tabel facturi/avize/bon consum produse nr_pr num7 1234567 nume_p text20 furtun um text6 m cantitate num12 10 valoare num16 1.000.000 tva num16 190.000 nr_f num7 1234567 figura 11.3 structur tabel produse date transport nume text32 pop ion localitate text20 timisoara bulet text10 tm345689 numar_m text12 tm08xxl nr_f num7 1234567 ora orahh/mm 10/30 figura 11.4 structur tabel mijloc de transport stoc produse nume_p text20 furtun furtun valoare_neta num16 100.000 cantitate_int num16 50 cantitate_ies num16 10 nr_bon num7 1234567 sold_n 50 40 figura 11.5 structur fi magazie elementul central al facturii este cel care cuprinde elementele de identificare fizic i cantitativ valoric a acestora În figura 11.3 sunt centralizate aceste elemente pentru fiecare produs în parte elementul de legtur este câmpul numr factur În partea inferioar se gsesc elementele de identificare ale persoanei i mijlocului de transport cu care s-a efectuat transportul produselor acestea

[close]

p. 5

vor fi centralizate în tabelul din figura 11.4 unde se observ c elementul de legtur este tot câmpul numr factur pe baza bonului de consum se descarc la magazie fia de magazie pe produs care se debiteaz pe baza stocului din luna anterioar sau a bonului de transfer din secia de producie În figura 11.5 este prezentat structura unei fie de magazie unde se observ c câmpul de legtur este bonul de expediie din cele prezentate se observ c tabelul din figura 11.5 trebuie s fie individualizat pe fiecare tip de act în parte acesta este i rolul acestei faze care de fapt face parte din schema logic fiind faza de definire a mrimilor care intr în program un pas important în aceast faz de realizare a schemei logice o constituie definirea modului de interconectare a tabelelor mai sus definite i succesiunea de etape care asigur funcionarea programului pentru aceasta vom reveni la începutul exemplului i vom încerca organizarea fluxului informaiilor astfel încât s se poat lucra cât mai uor cu acest program o prim decizie care trebuie luat este cea de a crea la fiecare început de lun fiele de magazie sau o dat pe an sau la începutul lucrului cu programul dac am început activitatea în mijlocul perioadei calendaristice a anului aceeai decizie trebuie luat i în ce privete evidena livrrilor de produse i a situaie livrrilor i încasrilor pe clieni din ambele puncte de vedere este cel mai bine ca s existe opiunea de a avea evoluia stocurilor de produse zilnic lunar sau pe o anumit perioad de timp în timp ce pentru situaia clienilor este necesar ca s se poat obine situaia la finele unei perioade calendaristice iar situaia livrrilor de produse pe produs sau pe facturi pe client într-o anumit perioad de timp cel care va lua decizia este beneficiarul de comun acord cu cel care realizeaz programul aceste opiuni sunt cele de tiprire pe ecran i respectiv la imprimant a acestor rapoarte pe baza acestor observaii a fost realizat schema bloc cu legturile dintre toate tabelele care fac obiectul bazei de date În figura 11.6 este prezentat schema relaional 11.2.3 depanarea i finalizarea programului faza de terminare a programului se încheie cu închiderea tuturor bazelor de date deschise finalizarea rapoartelor la care se lucreaz i închiderea lor i oprirea funcionrii programului.

[close]

p. 6

clieni nr_f nume_cl localit cod adresa telef banca cont factur nr_f nr_av data nume_cl val_tot val_net val_tva date_trans nr_f nume bulet_s localit_s numar_m ora aviz nr_f nr_av nr_bon data nume_cl val_net produse nr_f nr_bon nr_pr nume_pr um cantit val val_net val_tva bon exped nr_av nr_bon data nume_cl val_net stoc_prod nr_pr nume_pr nr_bon data val_net cant_int cant_ies sold_p figura 11.6 schema tabelar cu legturile dintre tabele 11.3 limbajul de programare visual foxpro 11.3.1 interfaa general cu visual foxpro În cazul acestui program utilizatorul poate lucra în dou variante distincte prima cu ajutorul meniului sistem pe baz de comenzi a doua prin comenzi într-o fereastr separat dac prima dintre acestea este cea standard pentru sistemul windows figura 11.8 permiând numai modificri ale ecranului de lucru de tip restaurare mutare dimensiune micorare mrire i în final închidere fereastr a doua bar cea de meniu este mai complex figura 11.9 fiind prezentat pe etape funcie de rolul fiecrui element al meniului principal.

[close]

p. 7

11.3.2 funciile meniului principal ale visual foxpro prima dintre acestea este cea denumit file ea se poate lansa cu grupul de taste alt f moment în care se activeaz bara vertical cu instrumentele specifice grupate pe 5 blocuri prezentate în figura 11.9 primul este cel specific operaiilor de lucru cu fiierele fiier nou deschidere fiier existent închidere fiier deschis al doilea este cel de salvarea fiierelor al treilea de import i export de fiiere al patrulea de tiprire i expediere fiier ctre alte surse de salvare diferite de cea a hard discului al cincilea de ieire din program i închiderea ecranului de lucru În figura 11.7 se prezint ecranul de lucru care apare la lansarea programului de baz cu cele dou ferestre cea de comand mai mic dispus în partea dreapt i cea mare care este prevzut la rândul ei cu o bar de titlu o bar de meniu i o bar de unelte figura 11.7 ecranul principal visual foxpro la apsarea butonului new sau a tastei n se va închide fereastra file i se va deschie o fereastr nou cea din mijloc din figura 11.9 care se observ c este împrit în dou coloane dintre care prima este la rândul ei împrit în 5 blocuri orizontale structurate funcie de tipul acestora care sunt:

[close]

p. 8

proiect nou primul bloc elemente noi de tip baz de date tabel relaii legturi vizualizare etc blocul trei se refer la modul de introducere i afiarea rezultatelor de tip format raport i label al patrulea se refer la programe i clase iar ultimul la fiiere text i meniuri figura 11.8 comenzi ale barei de titlu visual foxpro

[close]

p. 9

11.3.3 funcia meniu file a visual foxpro figura 11.9 comenzi ale barei de meniu funciile file ale visual foxpro figura 11.10 ecran principal creare tabel în visual foxpro În figura 11.10 se observ ce se întâmpl la acionarea butonului fiier nou tabel În partea stâng se deschide o fereastr care în partea de sus permite alegerea locului în care s se salveze tabela baz de date cerat în partea de jos se introduce numele tabelei pentru cazul nostru client iar în partea dreapt se gsesc trei butoane de validare care asigur primul salvarea tabelei al doilea prsirea acestei ferestre deoarece se dorea deschiderea altui tip de fereastr al treilea este cel de ajutor i ultimul este un buton special

[close]

p. 10

inactiv În fereastra de comand apare introdus instruciunea create la apsarea butonului salvare se deschide o nou fereastr prezentat în figura 11.11 în care se poate introduce datele pentru tabelul client figura 11.11 ecran principal desenare tabel în visual foxpro iniial figura 11.12 ecran principal desenare tabel în visual foxpro dup introducere date În figura 11.12 se vede cum arat tabelul complectat cu datele preluate din schema logic se observ c s-a ales indexarea tabelului dup

[close]

p. 11

numrul de factur lucru vizibil prin acionarea tabelului indexes validarea final se ace prin apsarea butonului ok figura 11.13 ecran principal i de comand pentru apelarea unui tabel proiectat În figura 11.13 se observ cum se poate apela un tabel creat pentru a fi vizualizat sau modificat atît pe varianta meniu ct i pe cea a ferestrei de comand vom insista de aceast dat pe cea de-a doua variant deoarece prima este deja intuit se observ c pentru apelarea unei tabele mai întâi trebuie s se introduc comanda de creare iniial general create urmeaz instruciunea de folosire use urmat de calea pe care trebuie s o urmeze programul pentru a gsi fiierul obs este de dorit ca aceasta s fie scurt i pentru un program dat unic deoarece se vor tasta al fiecare apelare multe taste i instruciunea shared urmeaz instruciunea browse last care are rolul de a arta ultima structur a tabelei selectate,

[close]

p. 12

iar în final se activeaz instruciune modify structure care are rolul de a activa comanda de modificare a structurii iniial create 11.3.4 funcia meniu edit i format a visual foxpro funcia meniu edit se apeleaz direct cu succesiunea de taste alt e este o funcie prezentat în figura 11.14 care asigur efectuarea a 6 blocuri de instruciuni de lucru în general în modul text primul bloc cuprinde comenzile de tergere sau revenire în cazul unor operaii nedorite de tergere al doilea bloc se ocup cu tipurile de instruciuni de tiere copiere trecere normal sau special i tergere al treilea se ocup cu selectarea tuturor elementelor al patrulea bloc se ocup cu cutarea în cadrul unui program a unei lini a cutrii unice sau repetitive i a înlocuiri unei comenzi din program al cincilea bloc grupeaz funciile de inserare obiect i legturi ultimul este cel de editare a proprietilor.

[close]

p. 13

figura 11.14 comenzi ale barei de meniu edit i format din visual foxpro funcia meniu format se apeleaz direct cu succesiunea de taste alt f este o funcie prezentat în figura 11.14 care asigur efectuarea a 3 blocuri de instruciuni de lucru în general în modul text primul bloc cuprinde comenzile de alegerea caracterului i a dimensiunilor acestuia al doilea se refer la spaiul dintre linii fiind de tip selecie ultimul fiind un set de instruciuni speciale 11.3.5 funcia meniu tools i program a visual foxpro funcia meniu tools se apeleaz direct cu succesiunea de taste alt t este o funcie prezentat în figura 11.15 care asigur efectuarea a 4 blocuri de instruciuni de apelare a interfeelor i instrumentelor specifice:

[close]

p. 14

primul bloc cuprinde comanda de ajutor care este structurat pe tipurile de fiiere prezentate în partea de definire a unui fiier nou subcapitolul 3 al doilea bloc este cel care se refer la automatizarea procesului de lucru cu programe prin crearea de macrouri galerii de componente i în final rularea documentului activ al treilea bloc care este unic se ocup de faza de verificare a unui program scris în visual foxpro din punct de vedere al programului surs ultimul bloc care este de asemenea singular este cel care se ocup de setrile implicite ale elementelor care constituie comenzile de lucru i lansare salvare ale interfeei figura 11.15 comenzi ale barei de meniu tools i program din visual foxpro funcia meniu program se apeleaz direct cu succesiunea de taste alt p este o funcie prezentat în figura 11.15 care asigur efectuarea a 2 blocuri de instruciuni de lansare i oprire primul bloc cuprinde funciile care permit lansarea în execuie a unui program prsirea suspendarea execuiei acestuia sau rezumarea execuiei lui,

[close]

p. 15

al doilea bloc unic este cel care are rolul de a verifica funcionare programului un rol aparte îl are aa dup cum am artat sub funcia options din funcia meniu tools În figura 11.15.a se prezint ecranul care apare ca urmare a accesrii acestei opiuni primul lucru se selecteaz tabela file locations dup care va aprea o îniruirea de instruciuni i locaii se va face dublu clic cu mausul pe default directory moment în care se activeaz urmtoarea fereastr change file location în care se bifeaz butonul radio use default directory dup care prin apsarea cu mausul a butonului de cutare se activeaz o nou fereastr cea numit select directory în care se selecteaz calea în care se gsesc fiierele de lucru ale programului dup validarea butoanelor select ok set as default ok se va realiza încrcarea cii în care sunt salvate fiierele de lucru figura 11.15.a comanda barei de meniu tools sub comanda options

[close]