ORDIN Nr. 14 din 27 septembrie 1982 pentru aprobarea normativului privind consum

Embed or link this publication

Description

ORDIN Nr. 14 din 27 septembrie 1982 pentru aprobarea normativului privind consumul de combustibil si ulei pentru automobile

Popular Pages


p. 1

ordin nr 14 din 27 septembrie 1982 pentru aprobarea normativului privind consumul de combustibil si ulei pentru automobile avind in vedere hotarirea consiliului de directiva pentru coordonarea indrumarea si controlul utilizarii rationale a autovehiculelor din parcul socialist din 27 august 1982 in temeiul hotaririi consiliului de ministri nr 1.100/1968 privind stabilirea normativelor pentru controlul tehnic intretinerea consumurile si reparatiile parcului de automobile si remorci auto si al decretului nr 29/1973 privind organizarea si functionarea ministerului transporturilor si telecomunicatiilor modificat prin decretele nr 124/1973 118/1974 si 398/1976 ordon 1 se aproba normativul privind consumul de combustibil si ulei pentru automobile 2 normativul aprobat potrivit pct 1 este obligatoriu pentru toate unitatile detinatoare de mijloace de transport auto din subordinea ministerelor celorlalte organe centrale consiliilor populare judetene si al municipiului bucuresti cu exceptia unitatilor din subordinea ministerului apararii nationale si ministerului de interne acest normativ se aplica si de organizatiile cooperatiste si obstesti pe baza dispozitiilor date de organele centrale ale acestora 3 nerespectarea prevederilor normativului aprobat prin prezentul ordin va atrage raspunderea disciplinara materiala sau penala dupa caz 4 normativul aprobat potrivit pct 1 se va aplica incepind cu data de 1 ianuarie 1983 la aceeasi data prevederile normativului privind consumul de combustibil si ulei pentru automobile aprobat prin ordinul ministrului transporturilor si telecomunicatiilor nr 1809/1974 modificarile si completarile ulterioare cu exceptia celor prin care sint stabilite valori ale consumului mediu de combustibil care nu sint cuprinse in prezentul ordin isi inceteaza aplicabilitatea de asemenea se abroga orice alt act dispozitie si reglementare cu caracter intern care contravine prevederilor prezentului ordin 5 inspectoratul auto republican va lua masuri pentru difuzarea prezentului ordin si a normativului privind consumul de combustibil si ulei pentru automobile la toate ministerele organele centrale consiliile populare judetene si al municipiului bucuresti organizatiile cooperatiste si obstesti ministru vasile bulucea introducere pentru o gospodarire cit mai buna si o utilizare cit mai eficienta a combustibililor si uleiurilor este necesara o normare a consumului acestora care sa tina seama de toti factorii care au influenta asupra consumului si sa stabileasca unele limite maxime ale nivelului acestuia.

[close]

p. 2

dintre factorii cei mai importanti de care trebuie tinut seama la normarea consumului de combustibil si ulei se mentioneaza caracteristicile tehnice de consum ale automobilelor marimea parcursului si conditiile in care se efectueaza acesta categoria de drum tractarea remorcilor circulatia in localitatile urbane utilizarea instalatiilor speciale din dotarea automobilelor etc gradul de incarcare a automobilelor conditiile de anotimp conditiile de exploatare a automobilelor etc in cele ce urmeaza se arata metodologiile de calcul a consumului normat de combustibil si ulei care tin seama de factorii susmentionati de asemenea se indica consumurile medii de combustibil si consumurile specifice normate de ulei pentru ardere pe tipuri si marci de automobile stabilite pe baza de masuratori si verificate in practica de exploatare pentru asigurarea incadrarii in consumurile normate de combustibil si ulei normativul contine si un capitol special privind urmarirea zilnica a consumului de combustibil modul de efectuare a analizelor decadale si lunare precum si modul de tratare a depasirilor individuale de consum combustibil si ulei capitolul 1 normarea consumului de combustibil 1 stabilirea consumului normat de combustibil cn consumul normat de combustibil reprezinta cantitatea maxima admisa a fi consumata de un automobil pentru parcursul efectuat in functie de conditiile specifice de exploatare aceasta cantitate se stabileste prin aplicarea relatiilor de calcul 1 2 si 3 1.1 calculul consumului normat de combustibil pentru automobilele cu sarcina utila nominala de peste 1,5 tone destinate transporturilor de marfuri pe 1 cn cmg kg a sb q [litri 100 in care pe reprezinta parcursul echivalent al automobilului km echivalenti care se stabileste conform metodologiei de la pct 2 cmg consumul mediu de combustibil pentru parcursul fara incarcatura litri/100 km echivalenti prevazut in anexa 1.b kg,coeficientul de corectie a consumului de combustibil pentru sarcina transportata pct 4.1.1 ale carui valori sint prevazute in anexa 2 a coeficientul de corectie a consumului de combustibil pentru conditii climaterice nefavorabile pct 4.1.2 in conditii climaterice favorabile coeficientul a are valoarea 1 q sporul de consum de combustibil pentru anumite conditii de exploatare pct 4.2

[close]

p. 3

sb coeficientul special de corectie a consumului de combustibil pentru conditii speciale de exploatare care se determina conform metodologiei de la pct 4.1.3 in conditii normale de exploatare coeficientul sb are valoarea 1 1.2 calculul consumului normat de combustibil pentru restul automobilelor autobuze microbuze autoturisme automobile cu sarcina utila nominala sub 1,5 tone autospeciale etc pe 2 cn cm a sb q [litri 100 in care cm reprezinta consumul mediu de combustibil stabilit pentru 1/2 din capacitatea nominala de transport a automobilului litri/100 km echivalenti prevazut in anexele 1.a 1.c si 1.d celelalte elemente au aceleasi semnificatii aratate la pct 1.1 1.3 calculul consumului normat de combustibil la motoarele destinate practicii de atelier in scolile de soferi 3 cn cmd hdm [litri in care cmd reprezinta consumul mediu de combustibil al motorului destinat practicii de atelier litri/1 ora didactica de functionare ale carui valori sint indicate in anexa 3 hdm numarul orelor didactice de functionare a motorului 2 stabilirea parcului echivalent pe parcursul efectiv reprezinta rulajul efectuat de un automobil stabilit pe baza inregistrarilor aparaturii de bord sau in cazul defectarii acesteia pe parcursul unei curse pe baza confirmarilor date de beneficiarii transportului confruntat cu indicatoarele de distante geografice ori cu deciziile emise de directiile judetene de drumuri si poduri privind incadrarea drumurilor si distantele dintre localitati in decursul exploatarii automobilele sint supuse unor conditii diferite de circulatie si transport fapt pentru care parcursul efectiv nu oglindeste totdeauna gradul de solicitare a acestora pentru calculul consumului normat de combustibil si ulei precum si pentru efectuarea lucrarilor de intretinere si reparatii in raport de conditiile reale de exploatare apare necesitatea echivalarii parcursului parcursul echivalent reprezinta rulajul efectuat de un automobil corectat cu coeficientii si sporurile corespunzatoare diferitelor situatii de exploatare starea drumurilor tractarea remorcilor circulatia in localitatile urbane actionarea instalatiilor speciale din dotarea automobilului si elementele care influenteaza aerodinamicitatea acestuia 2.1 metodologia de calcul a parcursului echivalent pentru automobilele si

[close]

p. 4

remorcile care efectueaza transporturi de marfuri calatori si pentru deservire parcursul echivalent se calculeaza cu relatia 4 pe ped t u i ra [km echivalenti in care ped reprezinta parcursul echivalent de drum pct 2.1.1 t sporul de tractare pct 2.1.2 u sporul pentru circulatia in localitatile urbane pct 2.1.3 i sporul pentru actionarea instalatiilor speciale pct 2.1.4 ra sporul reducerea pentru rezistenta aerului pct 2.1.5 parcursul echivalent al remorcilor se calculeaza numai in functie de categoriile de drum pe care acestea circula asa cum se arata la pct 2.1.1 2.1.1 parcursul echivalent de drum ped se calculeaza pentru automobile si remorci cu relatia 5 ped suma de la i=1 pina la 6 pi di [km echivalenti in care p reprezinta parcursul efectiv al automobilului km d coeficientul de drum i categoria drumului i=1 6 2.1.1.1 coeficientul de drum d in raport de influenta pe care o are asupra automobilelor uzura consumul de combustibil si ulei etc datorita rezistentelor la rulare gradului de inclinare a pantelor si rampelor precum si datorita factorilor care impun schimbarea frecventa a vitezelor drumurile publice de pe cuprinsul r.s.r se clasifica in conformitate cu prevederile hcm nr 316/1958 in sase categorii coeficientii de drum corespunzatori celor 6 categorii de drum sint aratati in tabela 1.1 tabela 1.1 categoria coeficientul de drum de drum descrierea starii drumului simbolul valoarea i m d1 0,9 drumuri asfaltate in stare buna beton asfaltic macadam asfaltic macadam cu tratament dublu balast bituminat beton de ciment ii k d2 1,0 drumuri pavate cu calupuri cu pavele normale sau abnorme in stare buna drumuri macadamizate si impietruite in stare buna iii t d3 1,1 drumuri asfaltate pavate macadamizate si impietruite in stare mediocra care impun schimbari de viteza pe cca 20 din parcurs drumuri de pamint si terasamente in stare buna drumuri pavate cu piatra bruta bolovani de riu si nisipate in stare buna iv l d4 1,2 drumuri impietruite cu piatra sparta pietris sau macadamizate si pavate cu piatra si

[close]

p. 5

bolovani de riu in stare mediocra drumurile din categoria k si t cu declivitati ce impun schimbari de viteza pe cca 40 din parcurs v e d5 1,4 drumuri a caror stare impune schimbari de viteza pe cca 70 din parcurs drumuri de pamint si terasamente in stare mediocra drumuri pavate cu bolovani de riu sau cu piatra in stare rea vi h d6 1,6 toate celelalte drumuri cu o stare de viabilitate sau care prezinta declivitati ce nu permit circulatia cu viteze mai mari de 15 km/ora pe toata lungimea lor 2.1.1.2 metodologia si competentele de incadrare a drumurilor incadrarea drumurilor publice din cuprinsul judetelor se face si se difuzeaza de catre consiliile populare judetene in conformitate cu prevederile hcm nr 316/1958 drumurile publice cuprinse in limitele teritoriale ale localitatilor urbane municipii si orase se incadreaza in categoria k cu exceptia drumurilor degradate in constructie etc pentru care consiliile populare ale localitatilor respective pot stabili temporar si alte categorii pentru echivalarea parcursului efectuat de autobuzele destinate transporturilor urbane de calatori drumurile publice cuprinse in limitele teritoriale ale localitatilor urbane care prezinta declivitati mai mari de 2 se incadreaza in categoria t drumurile din incinta santierelor carierelor etc se incadreaza de catre o comisie formata din responsabilul cu probleme de norme de consum din unitatea de transport auto interesata seful de autocoloana formatie de transport delegat din partea unitatii detinatoare a drumului nota incheiata pentru incadrarea acestor drumuri va fi insusita atit de conducerea unitatii de transport auto interesata cit si de unitatea detinatoare a drumului avind valabilitate temporara respectiv pina la modificarea starii drumurilor cind se impune reactualizarea incadrarii acestora incadrarea drumurilor forestiere din administrarea exclusiva a ministerului industrializarii lemnului si materialelor de constructii drumuri inchise circulatiei publice se face de catre organele desemnate de acest minister in una din categoriile indicate in tabela 1.1 2.1.2 sporul pentru tractare t se determina pentru parcursul pe care automobilele tracteaza remorci semiremorci trailere sau alte autovehicule cu relatia pt 6 t t [km echivalenti 100

[close]

p. 6

in care pt reprezinta parcursul efectiv pe care s-a efectuat tractarea km t sporul specific pentru tractare km echivalenti/100 km care are valorile aratate in tabela 1.2 tabela 1.2 sporul specific de tractare t km echiv 100 km pentru automobile tipuri de greutatea echipate cu motoare de nr remorci proprie crt tractate tone pina la 150 cp 150-215 cp peste 215 cp 121212 remorca remorci remorca remorci remorca remorci 012345678 1 remo 0,2-0,9 15 2 peridocuri cu virtej remorci cisterne monoaxe 1,0-2,0 5 4 3 3 raf 2rpt 1,0-2,0 8 14 6 10 4 7 4 2r5a 2rb5a rbm 2rpf7 2,1-3,0 10 18 9 16 7 12 5 rm13 rm15 2rfi-06 rfg-6 3,1-4,0 14 12 22 10 18 6 rm22 4,1-6,0 17 30 15 24 7 semiremorci pina la 5,0 5 4 3 5,0-10,0 7 6 peste 10,0 10 9 8 trailere sub 10,0 7 5 10,0-15,0 12 10 15,1-20,0 17 15 peste 20,0 22 20 9 a automobile pina la 5,0 14 12 10 5,1-10,0 18 16 14 10,1-15,0 20 18 15,1-20,0 26 24 peste 20,0 30 9 b automobile pina la 10,0 18 15 12 10,1-20,0 23 20 17 20,1-30,0 28 25 22 30,1-40,0 30 27 40,1-50,0 35 32 peste 50,0 40 nota 1 la nr crt 7 se includ si semiremorcile autobuzelor articulate.

[close]

p. 7

2 la nr crt 9.a sint prevazute automobilele tractate de automobile la care consumul normat de combustibil se calculeaza cu relatia 1 iar la 1 si 9.b sint prevazute remorcile si respectiv automobilele tractate de automobile autoateliere mobile autoturisme etc la care consumul normat de combustibil se calculeaza cu relatia 2 3 in col 2 la nr crt 9.b s-a prevazut greutatea totala a automobilelor tractate pentru tipurile de remorci necuprinse in tabela 1.2 sporul specific de tractare t se stabileste prin asimilare pe baza caracteristicilor tehnice greutate proprie ale acestora 2.1.3 sporul pentru circulatia in localitatile urbane u se acorda numai pentru parcursul efectuat pe drumurile publice din cuprinsul localitatilor urbane si se determina cu relatia pu 7u u [km echivalenti 100 in care pu reprezinta parcursul efectiv al automobilului in localitati urbane km u sporul specific pentru circulatia in localitatile urbane km echiv 100 km ale carui valori sint aratate in tabela 1.3 tabela 1.3 sporul specific pentru circulatia in localitatile urbane u nr km echiv 100 km crt grupa de automobile municipiul orase municipii celelalte bucuresti sau resedinta orase de judet 01234 1 autoturisme si derivate sub 1 t 10 loc capacitate nominala de transport echipate cu motoare cu aprindere prin scinteie m.a.s 20 10 motoare cu aprindere prin compresie m.a.c 10 5 2 automobile destinate transporturilor de marfuri sau de calatori precum si cele derivate din acestea exclusiv cele de la pct 1 2.1 echipate cu m.a.s fara remorca 15 10 5 cu remorca sau semiremorca 20 15 10 2.2 echipate cu m.a.c fara remorca 5 5 cu remorca semiremorca sau trailer 10 10 5 3 autobuze destinate transporturilor

[close]

p. 8

urbane de calatori prevazute cu statii obligatorii de oprire 3.1 echipate cu m.a.s 35 30 10 3.2 echipate cu m.a.c 3.2.1 cu cutii de viteze mecanice fara semiremorca 30 20 5 cu semiremorca 45 25 10 3.2.2 cu cutii de viteze hidromecanice fara semiremorca 35 25 10 cu semiremorca 45 35 15 nota in perioadele de virf de trafic se pot aplica valori majorate cu pina la 25 ale sporului u pentru automobilele care efectueaza transporturi urbane de calatori perioadele pentru care se poate aplica majorarea se stabilesc de catre consiliile populare ale localitatilor respective astfel incit sa nu se depaseasca 6 ore pe zi activa 2.1.4 sporul pentru actionarea instalatiilor speciale i se aplica in cazul automobilelor ale caror motoare actioneaza instalatiile speciale care echipeaza mijlocul de transport si se determina cu relatia 8 i np i [km echivalenti in care np reprezinta numarul de prestatii speciale efectuate i sporul specific km echiv 1 prestatie speciala ale carui valori sint aratate in tabela 1.4 tabela 1.4 nr felul automobilelor sau remorcilor felul prestatiei sporul crt echipate cu instalatii speciale speciale specific i km.echiv 1 prest speciala 1 autotelescoape si autoturisme cu brat 1 manevra comarticulat sau pantograf pleta de ridicare 0,5 2 autobasculante si autocamioane re 1 basculare morci cu platforma basculabila completa echipate cu m.a.s 1,0 echipate cu m.a.c 0,5 3 automobile cu obloane incarcatoare ora de functiodescarcatoare sau cu macarale cu nare a instalatiei 10 actionare proprie de 1,5 tf 4 automacarale 1ora de functionare a macaralei 15 5 autocamioane cu remorci monoaxe si 1 ora de functioautotractoare cu sa si semiremorci nare a instalatiei 15 echipate cu trolii pentru incarcareadescarcarea tevilor sau bustenilor lungi 6 autocisterne pentru transportul si 1 ora de functiomanipularea marfurilor lichide sau nare a instalatiei 10

[close]

p. 9

pulverulente echipate cu instalatii pneumatice sau mecanice 7 autotractoare cu dispozitive hidraulice 1 cuplare pentru cuplarea-decuplarea decuplare 0,5 semiremorcilor 8 autovidanjoare 1 ora de functionare a instalatiei 20 pentru automobilele echipate cu alte instalatii speciale decit cele prevazute in tabela 1.4 sporul specific i corespunzator unei prestatii se va stabili de catre m.t.tc-i.a.r pe baza propunerilor facute de ministerele sau organele centrale interesate in cazul remorcilor echipate cu instalatii speciale actionate de motorul automobilului tractor sporul specific pentru intregul autotren rezulta din insumarea sporului aferent automobilului tractor cu cel al remorcilor tractate pentru fiecare prestatie speciala executata cu instalatiile din dotarea remorcilor se acorda valoarea corespunzatoare a sporului specific din tabela 1.4 2.1.5 sporul reducerea pentru rezistenta aerului ra se aplica pentru parcursul efectuat in traficul interurban si international de catre automobilele echipate cu coviltir si prelata cele echipate cu deflectoare precum si in cazul tractarii remorcilor furgon sau celor dotate cu coviltir si prelata si se determina cu relatia pa 9 ra ra [km echivalenti 100 in care pa reprezinta parcursul efectiv al automobilului km executat in afara localitatilor urbane ra sporul reducerea specific pentru rezistenta aerului km echiv 100 km ale carui valori sint aratate in tabela 1.5 tabela 1.5 nr sporul reducerea specific pentru crt elementul cu influenta aerodinamica rezistenta aerului ra km echiv 100 km 012 1 automobile cu coviltir si prelata fara deflector +3 2 automobile cu coviltir si prelata dotare cu deflector 3 automobile furgon dotate cu deflector -2 in cazul autotrenurilor cu una sau mai multe remorci furgon sau dotate cu coviltir si prelata sporul specific ra se va majora cu cite 2 km echivalenti/100 km pentru fiecare remorca tractata.

[close]

p. 10

2.2 metodologia de calcul a parcursului echivalent in cazul scolilor de soferi 2.2.1 pentru automobilele destinate practicii de conducere parcursul echivalent se determina in functie de felul automobilelor de ciclul de scolarizare si de numarul orelor didactice de conducere efectuate cu relatia 10 pe ph hd t u [km echivalenti in care ph reprezinta parcursul echivalent normat pentru o ora didactica de conducere 50 minute ale carui valori sint aratate in tabela 1.6 hd numarul de ore didactice de conducere auto t si u au semnificatiile aratate la pct 2.1 si se determina cu urmatoarele relatii ph hd 11 t t [km echiv 100 ph hd 12 u u [km echiv 100 valorile sporului specific de tractare t sint aratate in tabela 1.2 iar cele ale sporului specific pentru circulatia in localitatile urbane u in tabela 1.3 tabela 1.6 parcursul echivalent normat ph nr felul automobilelor ciclul de km echival/1 ora didactica de crt scolarizare conducere 0123 1 autoturisme i 20 ii 24 2 autocamionete autofurgonete autocamioane inclusiv cu remorca autobuze etc i 16 ii 20 ciclurile i si ii de scolarizare reprezinta prima si respectiv a doua jumatate a numarului total de ore didactice pe o serie destinate practicii de conducere in cazul cind km inregistrati de aparatura de contorizare sigilata a parcursului depasesc valorile prevazute in tabela 1.6 pe o zi de activitate parcursul echivalent se va stabili pe baza datelor furnizate de aparatura de bord a automobilelor conform metodologiei indicate la pct 2.1 2.2.2 pentru motoarele destinate practicii de atelier parcursul echivalent se determina cu relatia 13 pe phm hdm [km echivalenti in care phm reprezinta parcursul echivalent normat pentru o ora didactica de functionare a motorului si are valoarea de 10 km echivalenti/1 ora didactica de functionare;

[close]

p. 11

hdm numarul orelor didactice de functionare a motorului 3 determinarea consumului mediu de combustibil 3.1 determinarea consumului mediu de combustibil pentru automobile consumul mediu de combustibil reprezinta cantitatea de combustibil necesara unui anumit automobil pentru a parcurge 100 km echivalenti in conditiile aratate la pct 3.1.2 valorile consumurilor medii de combustibil pentru principalele tipuri de automobile existente in parcul economiei nationale la data eliberarii normativului sint cuprinse in anexele 1.a-1.d consumurile medii prevazute in anexele mentionate sint stabilite in conditiile echiparii automobilelor cu pneuri de dimensiuni indicate de uzina constructoare in situatii cu totul exceptionale cind unele automobile sint echipate cu pneuri de alte dimensiuni la puntile motoare consumul mediu de combustibil se corecteaza astfel prin majorare cu 10 daca se utilizeaza pneuri de dimensiune inferioara prin diminuare cu 10 daca se utilizeaza pneuri de dimensiune superioara corectiile de mai sus sint aplicabile numai la automobilele la care nu a fost actualizat coeficientul de corectie al aparaturii de contorizare a parcursului in cazul automobilelor de marci si tipuri singulare necuprinse in anexele 1.a-1.d se vor aplica in continuare consumurile medii de combustibil aprobate anterior de m.t.tc pentru marcile si tipurile de automobile care nu au consumuri medii aprobate de m.t.tc precum si pentru cele care au suferit modificari constructive care influenteaza consumurile medii existente ministerele si organele centrale interesate vor inainta spre aprobare la inspectoratul auto republican din cadrul m.t.tc propuneri de consumuri medii de combustibil fundamentate prin determinari efectuate in conditiile aratate la pct 3.1.2 si 3.1.2 pina la aprobarea consumurilor medii de combustibil de catre m.t.tc normarea consumului de combustibil se va face in functie de consumul de control indicat de uzina constructoare sau in functie de rezultatele determinarilor efectuate 3.1.1 componenta comisiilor tehnice pentru determinarea consumului mediu de combustibil modul de intocmire a documentatiilor si competentele de aprobare consumul mediu de combustibil pentru tipurile noi de automobile produse in tara sau importate se determina de catre institutul de cercetari si proiectari tehnologice in transporturi i.c.p.t.t pentru tipurile singulare de automobile precum si pentru cele care au suferit modificari constructive consumul mediu de combustibil se poate determina si de catre comisii tehnice instituite in acest scop in cadrul unitatilor detinatoare de parc auto aceste comisii tehnice au

[close]

p. 12

urmatoarea componenta organul tehnic de specialitate al unitatii ierarhic superioare celei care exploateaza automobilul organul tehnic de specialitate al unitatii in exploatarea careia se afla automobilul conducatorul auto desemnat a conduce automobilul in vederea aprobarii consumurilor medii de combustibil ale automobilelor ministerele si celelalte organe centrale detinatoare de parc auto vor intocmi si inainta la ministerul transporturilor si telecomunicatiilor inspectoratul auto republican o documentatie care va cuprinde notele de determinare a consumului mediu de combustibil anexa 4 memoriul tehnic cuprinzind caracteristicile tehnice ale automobilului si propunerile bazate pe rezultatele determinarilor efectuate pe baza documentatiei susmentionate inspectoratul auto republican din m.t.tc aproba cu caracter experimental pe o perioada de 3 pina la 6 luni consumurile medii de combustibil propuse urmind ca dupa expirarea acestei perioade acestea sa se definitiveze prin ordin al ministrului transporturilor si telecomunicatiilor pina la definitivarea si aprobarea lor prin ordin m.t.tc consumurile medii de combustibil se considera in continuare experimentale 3.1.2 conditiile tehnice si climaterice determinarile se vor efectua cu cel putin 3 automobile pentru fiecare intocmindu-se cite o nota conform modelului anexa 4 daca numarul automobilelor din dotare este inferior celui precizat mai sus determinarile se vor efectua cu cele existente insumind insa minimum trei determinari automobilele supuse determinarilor de consum combustibil trebuie sa fie rodate si sa prezinte o stare tehnica corespunzatoare fapt pentru care inaintea inceperii determinarilor se va verifica compresia in cilindri reglajul supapelor starea sistemului de alimentare si aprindere reglajul frinelor geometria rotilor transmisia presiunea in pneuri etc dimensiunile anvelopelor precum si calitatea combustibilului si uleiului utilizat trebuie sa corespunda recomandarilor din norma interna a uzinelor constructoare motorul si celelalte agregate ale automobilului trebuie aduse la temperatura de regim prin efectuarea unui rulaj preliminar sectorul de drum ales pentru efectuarea determinarilor trebuie sa fie de categoria k sa aiba o lungime de 10 km pe cit posibil rectiliniu fara degradari uscat si cu pante scurte care sa nu depaseasca 2 situat in afara localitatilor si cu o intensitate medie a traficului rutier in cazul cind nu se afla la o distanta apropiata un drum care sa satisfaca conditiile de mai sus,

[close]

p. 13

determinarile se pot face si pe un drum de categoria m rezultatele obtinute urmind a fi adaptate prin corectarea parcursului efectiv cu coeficientul de drum d1=0,9 pentru automobilele cu sarcina utila nominala de peste 1,5 tone destinate transporturilor de marfuri determinarile se vor efectua fara incarcatura iar pentru restul automobilelor cu 1/2 din sarcina utila nominala in ambele situatii automobilele vor fi complet echipate pentru o exploatare normala inclusiv plinul rezervorului de combustibil masurarea consumului de combustibil pe timpul determinarilor se face cu un litrometru avind o precizie de citire de 1 determinarile se efectueaza pe timp favorabil fara ploaie sau ninsoare la temperaturi ale mediului ambiant cuprinse intre +5 si +30 grade c si la presiuni atmosferice de 730765 mm col hg viteza vintului trebuie sa fie sub 3 m/s in cazul in care nu pot fi indeplinite conditiile climaterice de mai sus pe baza propunerilor ministerelor si organelor centrale interesate m.t.tc va aproba consumuri medii provizorii pentru o perioada de maximum 3 luni dupa care se va proceda la refacerea determinarilor in conditii normale 3.1.3 metodologia de lucru pentru determinarea consumului mediu de combustibil se procedeaza in modul urmator se aduce automobilul la inceputul sectorului de drum si se opreste motorul in dreptul unei borne kilometrice se umple litrometrul cu combustibil la nivelul gradatiei maxime zero si se racordeaza la pompa de alimentare cu combustibil a motorului se deschide robinetul litrometrului si se porneste motorul automobilului lasindu-l sa functioneze in gol circa 1 minut se opreste motorul automobilului si se completeaza litrometrul cu combustibil pina la nivelul gradatiei maxime zero citirile se fac la tangenta meniscului concav al lichidului cu tubul gradat al litrometrului asezat intr-un plan vertical se porneste motorul si se pleaca cu autovehiculul de pe loc accelerindu-se si schimbindu-se vitezele pina se ajunge la viteza economica in priza directa prevazuta in decretul nr 277/1979 care se va mentine pe cit posibil constanta in raport de circulatia rutiera pe toata lungimea sectorului de drum dupa parcurgerea celor 10 km de drum se opreste automobilul si motorul in dreptul bornei kilometrice corespunzatoare si se citeste nivelul combustibilului din litrometru;

[close]

p. 14

se procedeaza similar in sens invers dupa care operatiunile se repeta efectuind in acest mod 4 masuratori totalizind un parcurs de 40 km cu fiecare automobil consumul mediu de combustibil cm rezultat in urma efectuarii celor 4 masuratori cu un automobil se calculeaza cu relatia c 14 cm 100 [litri/100 km echivalenti pe in care c reprezinta consumul total de combustibil pe parcursul celor 4 masuratori litri pe parcursul echivalent pe care s-au efectuat masuratorile calculat conform metodologiei indicate la pct 2 viteza medie vm cu care se circula pe timpul determinarilor de consum trebuie sa fie cuprinsa intre 70-80 din viteza maxima economica prevazuta de decretul nr 277/1979 viteza medie pe un anumit tronson vmi cu care s-a parcurs sectorul de drum i se calculeaza cu relatia pi 15 vmi 60 [km/h ti in care pi reprezinta lungimea sectorului de drum i km ti timpul de parcurgere a sectorului de drum i minute pentru stabilirea vitezei medii de circulatie este necesar ca automobilele supuse determinarilor sa fie dotate cu aparate tahograf iar in cazul ca nu este posibil acest lucru timpul de parcurgere a sectorului de drum va fi masurat cu un cronometru 3.2 determinarea consumului mediu de combustibil pentru motoarele destinate practicii de atelier in scolile de soferi se efectueaza in conditiile aratate la pct 3.1 cu urmatoarele deosebiri comisia tehnica este formata din organul tehnic de specialitate al unitatii ierarhic superioare si cel al scolii de soferi in dotarea careia se afla motorul respectiv documentatia pentru aprobarea consumului mediu de combustibil va cuprinde notele de determinare model anexa 5 si memoriul tehnic in care se vor specifica principalele caracteristici tehnice ale motorului capacitatea cilindrica numarul de cilindri puterea raportul de compresie cuplul motor maxim felul combustibilului si tipul lubrifiantului utilizat pentru fiecare tip de motor se vor efectua 3 masuratori pe cit posibil cu motoare diferite de acelasi tip timpul pentru o masurare 50 minute 1 ora didactica regimul de turatie si de lucru al motorului va fi cel utilizat in mod normal la practica de atelier consumul mediu de combustibil cmd rezultat se calculeaza ca medie aritmetica a celor trei

[close]

p. 15

masuratori valorile consumurilor medii de combustibil pentru principalele tipuri de motoare utilizate in scolile de soferi la practica de atelier sint cuprinse in anexa 3 pentru tipurile de motoare necuprinse in anexa 3 consumurile medii de combustibil se aproba de inspectoratul auto republican din m.t.tc pe baza propunerilor ministerelor sau organelor centrale interesate 4 coeficientii de corectie si sporuri pentru consumul de combustibil conditiile de exploatare in care lucreaza automobilele impun aplicarea unor coeficienti de corectie si sporuri pentru consumul de combustibil care sa asigure o corelare cit mai buna a consumului normat cu conditiile reale de exploatare 4.1 coeficientii de corectie a consumului de combustibil 4.1.1 coeficientul de corectie pentru sarcina transportata kg se aplica in cazul automobilelor destinate transporturilor de marfuri cu capacitatea utila nominala peste 1,5 tone pentru care consumul mediu de combustibil a fost stabilit fara incarcatura coeficientul de corectie kg reprezinta raportul dintre consumul mediu de combustibil pentru parcursul cu o anumita sarcina transportata cg si consumul mediu de combustibil pentru parcursul fara incarcatura cmg cg 16 kg cmg valorile coeficientului de corectie kg sint prevazute in anexa 2 fiind stabilite in functie de puterea motoarelor ce echipeaza automobilele si de sarcina transportata g pentru a se evita aplicarea repetata a relatiei de calcul 1 la o singura foaie de parcurs in cazul cind sarcina transportata g nu este egala pe tot parcursul realizat se va calcula sarcina medie transportata g pe intreaga cursa cu relatia suma de i=1 la n pi gi 17 gm [tone p in care pi reprezinta parcursul efectiv pe care a fost transportata sarcina gi km gi sarcina transportata tone pe un anumit tronson i p parcursul efectiv total km in cazul cind nu se cunoaste greutatea marfurilor transportate pe fiecare tronson in parte se poate determina sarcina medie gm utilizind una din relatiile urmatoare 18 gm gu cups [tone 19 gm gt cups [tone in care gu reprezinta capacitatea nominala a automobilului tone cups coeficientul de utilizare a parcursului raportul dintre parcursul efectiv cu incarcatura si cel total

[close]

Comments

no comments yet