Publicatiile periodice romanesti, vol. 1 (1820-1906)

 

Embed or link this publication

Popular Pages


p. 1

academia roman publicatiunile periodice romanesti ziare gazete reviste descriere bibliografica de nerva hodos si al sadi ionescu din serviciul bibliotecei academiei romane cu 0 introducere de loan bianu bibliotecarul academiei romane tom i catalog alfabetic 1820-1906 bucuresti librariile socec comp §i c sfetea leipzig otto harrassowitz 1913 viena gerold comp www.dacoromanica.ro

[close]

p. 2

bucure§ti inst de arte grafice carol gobl s-bor ion st rasidesctj 16 strada paris 16 1913 www.dacoromanica.ro

[close]

p. 3

introducere tiparul cartilor prin caractere mobile aflat pe la 1450 de gutenberg la maienta pe rin a dat un avant nemaipomenit rdspandirii culturei omenesti carti le scrise pan atunci cu mana erau as de scumpe incat puteau fi cumparate numai de persoane sau de institutii bogate cele multiplicate prin tipar insa erau de o ieftinatate uimitoare de aceea mestesugul tiparului s a raspandit foarte repede in toate terile apusene a devenit o industrie foarte activa si numarul cartilor tiparite in intaia jumdtate de secol a tiparului adicd inainte de anul 1500 cunoscute sub nume de incunabule dela cuvantul latinesc care insemneaza leagdn este de -mai multe mii tocmai dupa doi secoli dela descoperirea lui si-a gasit tiparul forma de intrebuintare sub care avea sd exercite cea mai puternic influent asupra intregei vieti culturale politice si economice a omenirii presa periodicd gazete ziare reviste sub aceast form tiparul avea sa hraneascd si sä conducd «opiniunea publica» si sit devina in statele moderne aceasta «a patra putere» care are o influent adanca adeseori hotaritoare asupra intregei vie ti a terilor a natiilor si a neamurilor a intaiul ziar cu aparitie periodic regulatd intaiul jurnal in intelesul modern al cuvantului a fost gazette de france care a in ceput sd apart la paris la 30 maiu 1631 si a fost publicat de th6ophraste renaudot acesta este adevaratul intemeetor al ziaristicei al «presei» periodice intaiul nutriar cuprindea stiri din constan tinopol roma spania portugalia germania-de-sus silesia venezia viena stettin lubek frankfurt-pe-odera praga hamburg lipsca maienta saxonia frankfurt-pe-main amsterdam anvers evenimente $i fapte din toate partile europei erau prin scurte informatiuni adunate si aduse la cunostinta abonatilor www.dacoromanica.ro

[close]

p. 4

iv gazette de france a jul renaudot a avut repede imitatori in franta si in cele mai multe teri apusene fericita inventie a lui renaudot nu a inflintat «opinia publica» aceasta exista de secoli si dorinta de a rti ce se petrece in tara proprie $i mai mult inca in tarile vecine $i chiar in altele mai departate exista de mult dar a devenit tot mai vie cu cat cultura popoarelor se generalize si se large in toate stratele sociale mai ales in nobilime cler pi burghezie inainte de inventarea tiparului aceste stiri se comunicau dintr un oras intr altul dintr o card intr alta prin scrisori sau copii de scrisori arhivele statelor i oraselor apusene precum si ale famiiiilor marl pi influente sunt pline de asemenea scrisori si copii de scrisori numite exempla litterarum sau avvisi sau relationi comunicate pi pastrate pentru stirile de evenimente cuprinse in ele dupa descoperirea tiparului aceste stiri se raspandeau cu inlesnire mult mai mare in foite sau in brosurele de 2 -4 foi tiparite in format mic §i imprastiate in sute si mii de exemplare prin comerciantii cari mergeau din ores in oral si din oa in tara cu carutele for sau calari italienii mai ales umpleau lumea cu aceste brosurele numite avvisi cari se tipareau mai ales la roma sau la venezia cele doua centre in cari se ad unau mai multe stiri din toatil europa roma find centrul lumei catolice venezia avand cele mai intinse si mai sistematic organizate relatii politice i diplomatice aceste brosurele sunt astazi foarte rare si de aceea foarte cautate de biblioteci in anii trecuti o asemenea brosurica spaniola care cuprindea intaia relatie despre descoperirea noului continent de columb s a va,ndut cu 25.000 marci si indata s a oferit pret indoit pentru un alt exemplar care insl nu s a mai gasit evenimentele cele mai pasionante pentru intreaga europa in tot cursul secolilor xvi $i xvii erau luptele cu turcii cari se infigeau tot mai ada,nc in %arne crestine ei devenisera o primejdie pentru tot apusul dup ep regatul ungariei cazuse la 1526 sub calcaiul lor si viena de mai multe on a fost $i ea amenintatl deaceea cand marii nostri eroi tefan al moldovei un secol dupa el mi haiu voda au oprit in loc navala osmalhlor faptele acestor stetmosi au castigat insemnatatea mondiala pi erau aduse la cunostinta lumei apusene prin scrisori pi tiparituri in anii trecuti s au gasit si cumparat pentru biblioteca academiei a 7908 deodata 38 de brosurele de asemenea avvisi sau relationi tiparite la roma in 1594-1601 despre actiunea razboinica a lui mihaiu www.dacoromanica.ro

[close]

p. 5

v vod inpotriva turcilor1 in urm s au mai procurat asemenea brosurele despre aceleasi vitejii nationale tiparite in franta si chiar in spania 2 in lumea german locul acestor avvisi it tineau asa numitele neese zeitung brosuri cari se tipareau si se publicau obisnuit odata de dou on sau de patru on pe an aceste semanau mai mult cu anuarele politice din zilele noastre lnventia lui renaudot a dat acestor publieatii o indrumare noun pe care a mere desvoltandu-se pan la intreprinderile gigantice din vremile noastre cand ziarele sunt hrana intelectual zilnic a sute de milioane de oameni cand la ele lucreaz armate intregi de scriitori corespondenti desenatori fotografi si corectori de lucratori cari fabric hartia de lucratori tipografi de impartitori si vanzatori ziarele si revistele in multiplele for forme s au dezvoltat mai curand mai lute si mai bine in ta,rile si la natiile cu viata mai statornica cu poporatiune mai bogata cu mai ras«presa» pandit cultur si cu mai mart libertati publice este destul s ne gandim la aceste conditii ale vietei popoarelor si s ne amintim trecutul neamului nostru inainte de secolul xix pentru ca sa intelegem ca presa romaneasca trebuie s fie tanar de varsta tiparul nu a fost tarziu adus pe pamantul romanesc incepand dela 1507 s au tiparit in man&stirea domneasc a dealului de tanga capitala targoviste sau in manastirea bistrita de peste olt a fratilor craiovesti frumoase carti slavonesti de biserica liturghii evanghelii si altele infrumusetate cu sterna domneasca a terei si in tot lungul acelui secol xvi cu mici intreruperi tipografi veniti de peste dunare din serbia si dinspre venetia au multiplicat asemenea carti cu micile for «tiparnite» prin mama stiri sau in capitala targoviste stiinta de carte era ins la not in acel secol marginita aproape numai la slujitorii bisericei si la cetirea cartilor sfinte in limba slavona din care foarte putini intelegeau cateceva in secolul urmator xvii s a facut cartea pe limba romaneasca a poporului dar cultura a minas aproape tot reproduse in hurmuzaki documente iii 2 pag 481-536 2 se reproduc in hurmuzaki documente xviii apendice www.dacoromanica.ro

[close]

p. 6

vi 110 de marginita si de saraca ca qi inainte cb.tiva boeri numai isi deschisese min ile invatand carte prin polonia sau prin alte teri de cultura apuseana erau insa prea putini ca sa poata forma miezul unei vieti de cultura nationals iar imprejurarile terei erau prea nestatornice ca sa se poata organiza temeinic o scoala nationala si printr insa o viata de cultura nationals asa am ajuns in secolul xix cand vedem presa romaneasca de astazi cu multimea ziarelor politice si a re vistelor literare fice economice si de alte specia hmv se pare de necrezut eä aceasta presa sa fie asa de tanara cum este sa aiba numai 84 de ani de vieata intru adevar in anul 1912 s au publicat in romania 598 periodice $i anume politice 251 din cari 228 in limba romana 5 in limba franceza 3 in cea germana 10 evreesti in limba roman si evreeasca 1 maghiara 3 greceasca 1 albaneza de agriculturd industrie comert finante 80 din cari 70 in limba romana 5 romano-franceze 2 romano-franceze-germane 3 franceze bisericesti si didactice 31 din cari 1 in limba germanii de literaturd si arte 40 din cari 37 in limba romana 1 romano-franceza 2 franceze de administrafie legislaie drept statistics 66 toate in limba romana de giiine medicines igiena 40 din cari 31 in limba romana 6 roman franceze de geografie istorie 8 din cari 7 in limba romana 1 roman° franceza militare gimnastica sport node 19 in limba romana enciclopedice diverse 41 din cari 37 in limba romana 1 germana 1 armeana 1 spaniola esperanto 1 umoristice si pornografice 11 numere de ocazie 10 din acestea au apitrut 306 in bucuresti 42 in iasi 35 in craiova 31 in braila celelalte in alte 50 localitati afars din romania au aparut in limba roman urmatoarele ziare gi reviste www.dacoromanica.ro

[close]

p. 7

vii polltke blaar did agr.lud.com montt encicloped umor total in ungaria » basarabia » turcia » america total 15 3 1 11 1 1 4 1 6 » bucovina 3 1 1 1 5 8 3 40 9 1 2 5 24 15 2 3 57 mai multe din aceste ziare se tiparesc in 2-3 si 4 editii pe zi in zecimi se pretinde chiar sutimi de mii de exemplare intrebuinteaza masinile rotative cele mai repezi si mijloacele tehnice cele mai perfectionate si cu toate ace3tea presa romaneasca t i are inceputurile numai la 18201 incercari s au facut si mai inainte cea mai veche in ercare cunoscuta este facuta la 1790 la iasi in timpul ocupatiei armatei austriace sub comanda printului coburg intr adevar d-1 n docan 1 a gasit in no 18 dela 3 martie 1790 a foaiei oficiale austriace « wiener zeitung» urmatoarele randuri aca raritate trebue sä mai semnalez ca aci va aparea sub titlul courrier de moldavie un ziar care va fi tiparit pe o coloana in limba terii iar pe cealalta in limba francezk in p -ospect se spune ca aceasta foaie va costa pentru scurtul timp cat va apare trei galbeni ca articolul din iasi va fl exceptional de important $i a gazeta va aparea atat timp cat armata va ramanea in cartierele ei de iarna «caci la primavara astfel graeste prospectul vom avea altceva de facut» nu se stie data din gazeta proiectata s a publicat vreun numar iar prospectul nu ne este cunoscut la 1789 o societate de carturari romani din ardeal au cerut dela guvernator invoirea de a public la sibiiu o gazeta romaneasca pentru terani in actele oficiale « wallachische zeitung far den landmann» era si aceasta inceicare nascuta di.i curentul cultural si democratic desteptat de ideile imparatilui-filolosof losif il in a 0 povestire in versuri incd necunoscuta clespre donmia lut mavrogheni analele a r xxxiii mem literare p 465 www.dacoromanica.ro

[close]

p. 8

viii cererea chrturarilor romani a fost recomandath curtii imperiale spre aprobare si spre scutire de taxa postal de guvernatorul ardealului dheorghe rinffy care zice ca «cultivarea poporului roman este un stop atat de binecuvantat incat aici un ziar este mai potrivit ca on si unde ziarul va fi citit de patura cea mai inculta si numai de cei ce stiu romaneste scutirea de taxele postale se recomanda caci dimpotriva poporul sarac nu va putea ajunge in posesiunea ziarului.» programul ziarului proiectat spunea «natiunea pe seama careia se va porni acest ziar nu este la acel nivel cultural ca intreaga sa tie ceti deci ziarul este destinat mai ales pentru preoti cari vor avea sh comunice continutul cu poporul in fiecare saptamana «obiectele principale ar fi intamplarile zilei si deprinderea in bunele moravuri si in economie ziarul ar incepe cu un anumit popa miron preot in valea-frumoasa care ar avea sa povesteasch cum a trait el in casa sa intre copiii si parintii sai in ce chip a condus economia ce a muncit in anii cei rodnici si ce anume in cei nerodnici in ce mhsura s a supus conducatorilor cum a sprijinit pe cei saraci,cu un cuvant ce bun povatuitor si parinte a fost poporului in fata popii miron va 11 zugravit un om betiv iubitor de galceava si de rea tovarasie care fuge de munca e nesupus si are un sfarsit trist castfel cetitorul va invata a da ascultare celor bune a dispretui cele josnice ei toate acestea grin pilde bune si pilde rele ai se vor mai public in acest ziar etirile militare inaintarile la guvern ei alte lucruri de folds datorintele dintre cetateni ei superiori instructiuni privitoare la diferite ramuri ale agriculturii agriculture ei viticulture se vor traduce in limba romana toate ordinatiunile editor va fi martin hochmeister din venituri socie tatea nu va acoperi cleat cheltuelile ziarului caci remuneratie nu pretinde venitul curat it va jertfi pentru rasplatirea agricultorilor celor mai bravi si mai sarguitori impartindu-i an de an si publicand aceasta si in ziar 1» cancelarul curtii imperiale contele palffy recomandh imphratului spre aprobare cererea ardelenilor cu urmatoarele cuvinte 1 jakab elek az erdelyi hirlapirodalom tortenete 1849-ig budapest 1882 p 13 nr 9437 al cancelariei imperiale.cf ilarie chendi inceputurile ziaristicei noastre 1789 -1795 orastia minerva 1900 35 p www.dacoromanica.ro

[close]

p. 9

ix «guvernatorul transilvaniei considera de admirabila aparitiunea acestui ziar romanesc din motivul ca va fi cuminte redactat ba va fi trimis totdeauna cu o saptamana mai nainte guvernului spre cenzurare iar revizor va fi eustatievich inspectorul scoalelor nationale romanesc care va aplica aceleasi masuri ca si revizorul german cancelaria vazand laudabila tendinta $i abnegatiunea societatii literare din sibiiu recomanda imparatului incuviintarea ziarului §i scutirea de taxe postale» imparatul da aprobarea dar fara scutirea de taxele postale cu toate acestea societatea romaneasca n a putut incepe la 1790 cum planuis publicarea ziarului din cauzl iipsei de abonatrindestulatori ca sa asigure acoperirea cheltuelilor istoricul ungur ardelean jakab elek in scrierea lui istoria ziaristicei ardetene pdn d la 1849 budapest 1882 zice el din foaia proiectata s ar fi publicat la 1791 un singur numar dar nu se cunoaste nici un exemplar unul din cei mai culti §i mai zelo§i carturari romani din ardeal depe acea vreme doctorul loan molnar de mallersheim profesor de oculistic6 la academia din cluj tarsi indoiala unul din conducatorii societatii dela sibiiu a cerut cu doi ani mai tarziu la 1 decemvrie 1793 pentru sine dela cancelaria transilvana concesiunea pentru publicarea unui ziarromanesc si pentru raspandirea lui inungaria cererea i-a fost insa respinsa cu observatia aspra ea-si vedea mai bine de o constiincioasa implinire a functiei sale de profesor» molnar repet1 cererea la 1791 dar ea fu respinsa din nou apoi molnar sa intelese cu paul iorgovici autorul unei insemnate scrieri asupra limbei romanesti publicata la 1799 ca impreuna sa publice la viena gazeta romaneas3.1 mutt dorita in acest limp insa ideile politice ale conducatorilor imparatiei se schimbase si jakab elek spune «auzindu-se ea proiectatul ziar valah se tipireste deja de catre un anume paul iorgovici la viena si ca s au trimis cateva exemplare lui gherasim adamovici episcopul romanesc neunit din ardeal guvernul a notificat starea lucrurilor cancelariei imperiale facand in acelaq timp propunerea sa se interzica strict lui molnar scoaterea ziarului caci nu are nici o incuviintare si anume din motiv ca astazi tend lucrurile se agravean din zi in zi raspani v bibliografia romaneasca vsche ii 413 416 www.dacoromanica.ro

[close]

p. 10

x direa de ziare e mai neadmisibila ca on si °and caci periculoasele idei de libertate ale francezilor se propaga cu mare iuvalk in cat orice apare in ziar usor s ar putea restalmaci iar opiniile pot produce zguduirea linistei publiced 1 astfel ziarul lui molnar n a mai aparut carturarii romani ardeleni al caror numar crescuse si spiritul de lupta se intarise s au organizat intro noun societate cu numele pompos de soietatea filosofeascet a neamului romanesc in mare principatul ardealului §i cu puterile astfel unite fac o noun in cercare de a publica un ziar in limba si pentru neamul for cu titlul vestiri filosofesti si moralicefti ii intetea la aceasta lucrare si ceeace vedeau ca fac celelalte doua natii conlocuitoare ungurii si sasii cari amandoua aveau de multi ani gazete politice si literare la inceputul anului 1795 s a publicat la sibiiu in tipografia lui petru bart o instiinare a «sotietatii filozoficesti a neamului romanesc in mare printipatul ardealului» in care se zice intro altele odumneavoastra dark tuturor de inalta si cinstita vrednicie inteleptiti prin darul parintelui luminilor si voao turma aleasa si sfanta a lui dumnezeu caril dorip a va deprinde in sporiul acestor urmatoare stiinte iata a din ravna unor patrioti al neamulul rumanesc crescutl in deprinderea theoril fisicesty si filosofesti ce cuprinde in sine cursul ceriului gheografiia care arata tile lumil si cuvinteaza despre vestitele cetati si orase rasipite pie rotogolul pamantulut si alte stiinte spre folosul economil cum sant si manufacturile negutatoresti ne-am desteptat spre acest vrednic scopos sa culegem rodurile acestor desfatatoare stiinte si adunandu-le ca intru o legatura de finite in limba prea vestitului neam rumanesc sa le inchinam inimilor celor iubitoare de muze filosofesti supt acest titlu vestiri filosofelti si moralice,sti care in toata saptamana doao coale negresit vor esi miercurea si sambata in care zile si posta in partile tariff rumanesti porneste.» din aceste din urma cuvinte s a dedus ca osotietatea filosofeesca» avea de gand sa dea o publicatiune periodica care ar fi fost astfel cea mai veche gazeta sau revista romaneasca 2 jakab p 28 chendi p 23 cf 0 lugooanu societatea 2 xenopol lstoria romdnilor vi 247 femeilor romdne din anul 1816 buoure#i 1895 www.dacoromanica.ro

[close]

p. 11

xi in aceeas instiintare insk se zice mai departe «tiintele vor fi cu randuiala tiparite ca sa se poata leg fieste ce tiinta in usebit torn adica partile filosofesil usebite de theologhia moraliceasca 1 si asa cu aceste folositoare parti de invataturi fieste care is va imbogati bibliotheca sa ca o visterie cu odoare alese si nepretuite» din aceste cuvinte se vede ca gandul sotietatil» nu era de a edits o publicatiune periodica ci o bliblioteca de cetire formats din volume cu cuprins deosebit cari aveau sa apara in coale si in urma sa fie intrunite in volume banuiala era insa indreptatita si prin faptul ca in alts parte a ino,iint,arii se zice «dara langa toate acestea insufletite ramurl ale tiintelor nici nu vom uita int mplarile politicesti adeca ale epocal acestia cu cat mai vartos intamplarile cele de acum in theatrumul razboiului cu osebita lucrare de grija le vom face cunoscute pre langa cele de not fagaduite tiinte» insa chiar si aceste stiri se publicau in vremea aceasta cel putin la romani nu in forma de ziare ci in aceea de brosuri cum stint intd,mplarile rdzboiului franezilor sc4rtet ardtare despre luarea purisului §i trista intanzplarea celd4ii dresda aparute cu toate la buda in 1814 2 noua incercare facuta de «sotietatea filosofeasca» este adusa la cunostinta publicului prin «instiinfarea» facuta la 1795 in care se zice «duph cum cetim ca vestesc istoriile cele vechi mat vartos toate neamurile au avut sirguinta ca s11-0 impodobeasca stilul limbii sale cu usebita si intocmita cuvantare cat putem zice ca prin poliirea stilulul si deprinderea in invataturi s au innaltat firea a mul tor neamurl pans la cea innalta stare a nemuririi «acest instinct s au pogorit dela acele neamurl vestite ona in epoca vremil cel de acum cand ne desteapta inteleptul appolo sl pre not sa ne indeletnicim a sprijini din sinul stiintelor darurile vistieriilor sale ea numal prin deprinderea acestor invataturt sa asculte puterea mintit ca sa putem cugeta in adevar luminat despre cele ceresti vazute si nevazute aleatuirt si iscusindu-le i theologhia moraliceascd se publiea in anul urn-usitor 1796 la blaj de samuil clain 2 v bibliografia roinaneasca veche passim www.dacoromanica.ro

[close]

p. 12

xii cunoastem prin acestea puterea cea mare a ocarmuitoriului carele le-au scos cu stihiile for din 1-laos adeca din ce n au fost intru ce le vedem a sant 1 «dar find ca aceste sus pomenite stiinte prin mare stredanie yi cheltutala a typartului $i a trimiteril pre post calor ce vor dori s se pliroforiseasca din rodurile danselor earth fieste ce stiinta de usebi supt adresul numelui sau $i at locului uncle vietuiaste i sa vor trimite in bucuresti am socotit cu dreptul fi ca sa facem inceperea aceasta a typaririt prin calea numararif innainte cu cincisprazece florinti nerntesti preste tot anul care surna pana catra sfarsitul lunii lul maiu al anului curg,atoriu 1795 va avea a primi dumnealui de renner credincio3 imparatestit $i craestii aghentii sau a1tl oameni randuiti spre strangerea acet sume carora sa vor incredinta ravage anume spre treaba aciacta typarite ca sa se dea dela mama lor atunci cand vor priimi banit fieste card cinstit numaratoriu innainte cum c acele aratate vestirt $fiinfe filosofesti negresit i sa vor trimite ca apoi dupa trecerea acestor patru lunt macar de ar $i voi cineva sa le cumpere nu sä vor priimi acei cincisprezece florinti nemtesti «ca prin aceasta numarare innainte vom sti cate sa typarim la numar ca nu oare cumva typarind mai putine exemplare sa nu ajunga la toti sau typarind mai multe apol sa ramae de prisos spre paguba noastra aceasta e pricina de alergarn innainte la limanul ajutoriului dumneavoastra adeca catra dam preacinstii si de innalt neant arlondes $i catra vol arhipastorii bisericii lul dumnezeu prin care ajutorinta a tuturor ne veti indatori ca sa dam la lumina yi invatatura theologhil moralicesti a rasaritului oglinda wutzarilor $i a cinulut preotesc in care uitandu-sa cet cuprinsi de ispitele vremelnicilor valuri in cuget simtitoriu vor privi treapta rasplatirilor imparatii ceresti pe care sa odihnesc preacuviosii stamori inainte al bisericii «dara tanga toate acestea insufletite ramuri ale tiintelor nice nu vom uita intamplarile politice$tt adeca ale epocai acestia cu cat mai vartos intamplarile cele de acum in theatrumul razboiului cu osebita luare de grija le vom face cunoscute pre mpg .cele de nob fagaduite $tiinte urmeaza pasagiul reprodus mai sus p x www.dacoromanica.ro

[close]

p. 13

xiii «ca vazand not in ce chip au patruns alti hirografi ewa de a face el vie-o pomenire despre mat sus pomenitele stiinte folositoare care le vom da not la lumina prin typarlu in toate partile unsilor lul dumnezeu imparatl si cral an ajuns vestirea for inca si in tarigrad in prea innalt scaunul preastralucitei port otoinanicestt ca niste soil alearga neincetat intamplarile vremilor prin gazeturl in limba greceasca ora inses si in partile ungrovlahil si ale moldovii pretutindinea le cetesc «uncle afla multi evropenl adepostire si simt necurmat razele dreptatii preste dansit ravarsandu-sa din scaunul obladuiril al celor innalt1 la intelepctune voevozi ca de acum innainte nu va inceta muza limbil rumanesty ci intru semnele rasplatirit tata au cugetat sa innalta larga milosti vire acestor aparatort binelul de obste prinfipi cu frumseta cuvantarit cet nemuritoare supt a carora ocarmuire vor esi si aceste stiinte ca piste raze ale iorilor spre luminarea nearnulut romanesc «ca acum sa indeletniceste muza acestii limbt sa impodobeasca trofeul minunatulut chesarie cu flort din firile cele frumoase carele ca un organ at bisericil pana la cornurile oltarelor rastina duhul cuvintelor lui lauda si marirea intru eel de sus lul dumnezeu intru preznuirea sfintilor «iara numele tau ia[nache v[acatescu sa sap in epigrama veacurile ca al luy anacreon 1 pentru ca to -al facut chip cuvanoat ritoricestl si orighinal prosodif poeticestt din duhul incelepclunit tale asteptam si de aid innainte mat mutt folositoare «aici ardtcim scara dupes cum vor urma invdcitur ile filosofeqti si moralicesti pt e rand typarite «intaiu urmeaza theologhila bisericil rasaritulut i lasand aceasta typartul vom trimite si alte istoril bisericestl care pana acum in limba rumaneasca n-au esit in typartu «a doao gheografia ce cuprinde in sine impartirea pamantulut si eel ce lacuesc pre dansul cu obicelurile lor dinpreuna numele cetatilor i oraselor de hronografit eel vecht si cel not insemnate vor esi typarite «a trela fisica matimatica si cuprinsul invataturit filosofesti spre luminarea celor ce voesc a sti intemalarea ceriulul cu toate planetele lul vom invata 1 anacreon au fost autorul viersurilor lirice$i spre lauda filosoflor into:mita www.dacoromanica.ro

[close]

p. 14

xiv «a patra sa va ivi biografiia printipilor ungrovlahii si ai moldovii dela inceputul ocarmuirii lor «a cincea iasa istoriia rumunlor pa larg culeasa din cele vechi adevarate istoril si alto deprinderi ale lumii vrednice de a le sti «far cu alt prilej avem in gand sa va descoperim niste regule dieteticesti adeca invatatura de ce sa se fereasca mai vartos fieste tine ca s s pazeasca omul viiata intru multi ani cu sanatate tanga care vom adaoga niste dohtorii care stiindu-le va putea bolnavul astepta folos in boalele cele mai usoare mai vartos la tarn find unde in pripa lipseste dohtorul cat si pruncii eel mici traind on dansele vor simti alinare in boala cu care au cost euprinsi «toate acestea mijlociri le vom da la vremea sa in typariu usebite de celelalte sus insemnate stiinte «ca tiintele vor fi cu randuiala typarite ca sa se poata legs fieste ce stiinta in usebit tom adica partite filosofesti usebite de theologhila moraliceasa si asa cu aceste folositoare parti de invataturl fieste care is va inbogati bibliotheca sa ca o vistierie cu odoara alese si nepretuite din care nu numal numaratoril innainte ci gi iii flilor tor si ai bisericii clironomi sa vor adapa cu dulceata darurilor acestor frumoase stiinte «mai pre urma facem instiintare precum ca cu sfarsitul lunil lui maiu al anulul curgatoriu 1795 coalele cele dintaiu vor fi typarite si asa negresit atuncea sa vor trimite in bucuresti in toat saptamana dupa cum neam fagaduit «mr de nu ar veni la savarsire aceasta de not fagaduita vestire dumnealui de renner sau eel randuiti spre strangerea aces sume mai sus oameni vor avea a intoarce aces cincisprezece floring nemtesti innainte primiti iaras indarapt «inca sa se stie cum ca in sotietatea aceasta sa afla preoti invatati tots supusi bisericii rasaritului dobtori filosofi istorici si alti mai multi invatati la numar cat de ar si lipsi unul tot sant altil procopsitl in loc carii aceasta grea si cu mare chieltuiala inceputa sister vor ajuta ea sa o ducern la savarsit cu lauds isovetatea filosofeasel a neamului romamese tin mare principatul ardealuluiu spre a inlatura impotrivirea autoritatilor carturarii romani ardeleni se inteleg cu unii din tara romaneasca undo se incepuse o miscare cultural nationale cu centru mai ales in oltenia si la www.dacoromanica.ro

[close]

p. 15

xv episcopia de ramnic si pun inainte pe tipograful sas din sibiiu petru barth care in august 1794 a trimis guvernului o petitiune aratand ca o societate de invatati din valahia 1-a invitat sa primeasca editarea unui ziar periodic zeitschrift de cuprins filozofic matematic istoric si geografic barth cere prin urmare incuviintarea pentru a putea tipari aceastl revistl sub supravegherea magistratului din sibiiu cu atilt mai mutt ca in transilvania nu se va vinde nici un exemplar si once paguba este exclusa din potriva inst din valahia se va importa o cantitate oare-care de bani in favorul tipografilor si a fabricelor de hartie de aci societatea este dispusl a numi un egirant» care va ingriji ca in acest ziar sa nu se inregistreze nimic ce ar putea deveni pericolos bunelor moravuri iar masurile ce se vor da de guvern vor fi strict observate aceasta e cererea lui barth «guvernul in considerare ca daca nu va ingadui tiparirea ziarului aici societatea va gasi un mod de a-1 tipari alt undeva instaland poate chiar in valahia vre-o tipografie si luandu-se astfe transilvaniei un vent material acorda lui barth voia de a tipari ziarul valah in marginile conditiilor stabilite iar censura si suprevegherea o incredinteaza episcopului ortodox gherasim adamovici poruncindu-i sever ca sa opreasca tiparirea a tot ce vatarna religia persoana domnitorului si ce ar putea deveni periculos orli iar magistratului din sibiiu i-a impus datoria ca nici un exemplar din acest ziar sa nu se vanz5 in transilvania si sa nu permit distribuirea lui pe seama nimanui de aci 1» toate aceste staruinte au ramas si ele zadarnice caci foaia nu s a tiparit nici acum un carturar din aceeas scoa1aalexie lazaruineerea la 1814 publicarea la buda a unei foi pentru novele care avea sa apart in toatd set prdmana de °ate cloud orb se adreseaz6 pentru inpaptuirea acestui lucru bun catra «iubitii miei romany» ca sa se adune «atata numar de prenumarantl cat sa pool purta chieltuiala tipartului aid in craiasca cetate buda la craiasca tipografieh aceasta «inqiiinare»2 se afla la sfarsitul mai multor exemplare din publicatiunea «intamplarile rasboiului frantuzilor si 1 jakab qi chendi op cit 2 a fost publicatit de ar densusianu in,revista critiolt-literard iv 18961 p 180-181 www.dacoromanica.ro

[close]

Comments

no comments yet