p. 1

www.actualitatea.it facebook.com/actualitatea.magazin partenerul ideal pentru lansarea afacerii dumneavoastr ediia de transilvania anul 1 numrul 2 august 2012 gratuit partenerul ideal pentru lansarea afacerii dumneavoastr politic economic social cultural il rotaliano spiritual monden sport divertisment anunuri referendum 2012 da 87 52 nu 11 15 prim-plan curtea constituional va avea ultimul cuvânt în privina referendumului de duminic potrivit bec prezena la vot a fost sub 50 1 ceea ce înseamn c bsescu rmâne preedinte editorial citii În pagina 3 inovaii realizate în materia societilor comerciale social economie pagina 5 primele msuri sustainable ale guvernului development ponta competitivness guvernul a decis ca plata tva-ului s se fac la încasarea facturii îns doar în cazul intreprinderilor cu o cifr de afaceri mai mica de 500 000 de euro i numai prin virament bancar ultima or politic gianfranco bruno boicotarea produselor germane marele imperiu german un vis recurent în mintea conductorilor germani care a produs atâtea tensiuni i tulburri în întreaga europ nu mai este vremea marilor imperii politice dar exist tendina tot mai accentuat a imperialismului economic expansionismul economic al conductorilor politicomilitari germani pretinde i impune o dominare absolut asupra situaiei financiare a tuturor rilor din europa conductorii germani îi arat nerbdarea în faa cererilor i nemulumirilor liderilor europeni care au beneficiat de pe urma ajutorului lor dezinteresat le-am dat zeci de miliarde de euro ei ar putea cel puin s ne mulumeasc spune un ministru german ca o mustrare adresat rilor europene dar lucrurile stau într-adevr aa Într-adevr unica politic economic posibil este cea impus în mod riguros de ctre guvernul german i mai presus de toate rigoarea economic german este compatibil cu nevoile de dezvoltare durabil a rilor europene aflate în criz continuare în pagina 2 aras o asociaie cu suflet asociaia român anti sida a.r.a.s a împlinit anul acesta 20 de ani de la înfiinare pagina 11 business pagina 2 senatorul marius sorin bota a participat la conferina sustainable development competitivness care a pornit de la dou materiale realizate de comisia european pagina 4 zoom inedit ce va fi dup criz vor fi mai multe bnci mici specializate sau vom avea mai puine bnci mari universale tehnologie pagina 15 aplicaiile mobile internetul i tehnologia înainteaz cu o vitez ameitoare laptopurile bat desktopurile tabletele bat laptopurile pagina 16 arta simpatetic a lui felix deac felix deac un artist din cluj-napoca ne arat o altfel de art cultur ctlin botezatu de italia m leag începutul meu în mod monden pagina 20 traseul via ferrata sky fly din cheile turzii unicul de acest gen din românia cltorii pagina 18 pagina 18

[close]

p. 2

pagina 2 actualitate actualitatea magazin august 2012 plata tva-ului la încasarea facturii i tva de 9 pentru alimente guvernul a decis ca plata tva-ului s se fac la încasarea facturii îns doar în cazul intreprinderilor cu o cifr de afaceri mai mic de 500 000 de euro i numai prin virament bancar msura va trebui discutat i negociat cu delegaia fmi care va sosi în românia dup campania pentru referendum pe lâng acordul cu fmi ara noastr trebuie s mai obin o derogare de la mecanismul de colectare normal impus de sistemul comun de tva european prin directiva 112/2006 guvernul ponta poate da o adevarat gur de oxigen agenilor economici din românia plata tva la încasarea facturii chiar dac nu va avea efecte spectaculoase de stimulare a economiei ar putea readuce pe linia de plutire sau chiar salva de la faliment multe din companiile româneti este o msur pe care mediul de afaceri a cerut-o de foarte mult timp o msur care va influena direct activitatea a 92 dintre firmele active reprezint un oxigen pentru economie prin facilitarea fluxurilor de lichiditi pentru imm-uri se obine de asemenea reducerea evaziunii fiscale întrucât dispar mecanismele de rambursare fictiv de tva cererile de rambursare se vor face doar dup dovada plii totodat se includ în aceast categorie extrem de avantajoas numai plile fcute prin sistemul bancar În acest fel evident reuim s combatem orice tip de fraud sau de evaziune fiscal a explicat premierul victor ponta pentru putea a fi aplicat pân în acest moment în jur de 20 de state ale ue printre care frana spania austria danemarca sau ungaria au solicitat comisiei aplicarea derogrii în ceea ce privete contabilizarea i colectarea tva la încasare o alt msur în ceea ce privete tva-ul pe care guvernul a anunat-o zilele acestea o reprezint scderea tva-ului la 9 pentru produsele agroalimentare propunerea guvernului ar urma s fie aplicat de la 1 ianuarie 2013 susin introducerea cu toate implicaiile ideii de tva difereniat pentru produsele primele msuri ale guvernului ponta alimentare de 24 din care 9 s mearg la buget i 15 s fie rambursat productorului acesta este un program fundamental al guvernului i ne dorim ca efectele pe care le-am calculat de scdere a preurilor i de combatere a evaziunii fiscale s sprijine productorii agricoli a mai precizat premierul totodat guvernul a decis s cear ce realocarea a 200 milioane euro ctre programe de infrastructur rural i s anuleze proiecte nebancabile de sute de milioane de euro din 2008-2010 pentru care beneficiarii nu au efectuat nicio plat în ultimii ani fondurile urmând s fie alocate pentru noi proiecte agricole printre alte msuri aflate în atenia executivului care privesc sectorul agricol se numr reducerea tarifului pentru irigaii cu 50 de lei la mia de metri cubi i alocarea de 25 de milioane de euro pentru o nou sesiune de depunere de proiecte care va dura pân la sfâritul anului marius coa editorial În aceste zile cea mai mare parte a economitilor mondiali au subliniat lacunele i insuficiena reetei germane de abordare a crizei îns guvernul acestei ri continu s-i apere cu fermitate poziia sa bazându-se pe motivul c doresc s sprijine financiar aciunea de protecie a monedei euro dar ce dorete s apere întradevr guvernul german germania este cu certitudine ara european care a ajutat în mod absolut care a oferit cele mai multe pachete financiare pentru grecia irlanda spania i alte ri europene în situaii de criz cu un total de 114 miliarde de euro Îns pentru a avea o viziune corect asupra fenomenului aceast cifr ar trebui s fie raportat la bogia rii 114 miliarde de euro pltite reprezint defapt doar 4,46 din pib-ul germaniei italia a contribuit la rândul su cu 79 miliarde de euro reprezentând 4,8 din pib-ul su slovenia cu 5,3 i estonia cu 5,2 din pib ceea ce înseamn c au fcut mai mult doresc s mai evideniez înc câteva aspecte cheie în primul rând cea mai mare parte a ajutoarelor menionate mai sus sunt sub form de garanii i nu sub form de bani reali menite s asigure rile care au contract de credit cu bncile i instituiile germane cci o bun parte din fondurile germane sunt menite s garanteze creditele pe care le au ctre instituiile lor rile aflate în criz soldul net al balanei comerciale germane comparativ cu al altor ri europene este absolutamente pozitiv fapt ce a susinut creterea economic impetuoas a germaniei În 2011 soldul total al schimburilor comerciale a fost de aproximativ 150 de miliarde de euro,iar în rândul rilor europene a fost de aproximativ 66 miliarde de euro 313,5 miliarde euro la export contra 247,5 miliarde de euro la import suport pentru economiile europene înseamn prin urmare suport indirect pentru exporturile germane În anii de criz economic companiile germane cu beneficii au fost printre principalii beneficiari ai unei averi construite fals cu un export net care a ajuns la cifre colosale dac unele ri europene doresc s ias din zona euro consecinele exporturilor germane ctre aceste ri ar fi cu siguran negative doarece ratele de schimb ar face mai puin competititve produsele germane referindu-ne la italia i românia balana schimburilor comerciale dintre acestea i germania este din nou una favorabil pentru cea din urm italia 61,5 miliarde de euro import germania i 48 miliarde de euro export germania iar românia 48,8 miliarde de euro import germania i 8,4 miliarde euro export germania prin urmare o poziie puternic a economiilor celor dou ri ar avea consecine inevitabile pentru industria german un efect secundar al monedei unice europene i al crizei puternice care a cuprins unele ri ,este creterea investiiilor în germania i o reducere a ratelor cu care aceasta îi pltete datoriile publice da chiar i germania are o datorie mare egal cu aproximativ 81 din pib de 2082 miliarde de euro în 2011 pentru a v face o idee pib-ul din românia în 2011 a fost de 136,5 miliarde de euro acest lucru permite rate de finanare a datoriei primare foarte sczute în jur de 1,5 care conduce la economii de continuare din pagina 1 costuri msurabile de ordinul a 50 de miliarde de euro pe an aproape 36 din pib-ul românesc iar întreprinderile germane au posibiltatea de a accesa credite bancare la rate sczute în jurul valorii de 4 comparativ cu 7-8 cît au întreprinderile italiene i 9-10 cele româneti germania este aadar singura ar european care poate beneficia de situaia actual fiind aproape de o revenire naional i de un narcisism economico-social i care nu dorete s renune la aceast poziie de avantaj clar dar industria german i prin urmare toat germania depinde de exporturile ctre rile europene i nu poate s fac nimic fr aceast pia.ce va face marea putere german când vor fi mori toi cei care au susinut-o poate a sosit momentul s-i facem pe guvernatorii germani s îneleag c germania este mult mai slab i mai dependent decât pare i decât vor s o sugereze prin orgoliul lor de mare putere trag astfel un semnal un semnal puternic s-i lsm s moar de foame cu industria lor puternic s le boicotm produsele i s vedem ce va face germania lsat într-o splendid izolare guvernele noastre nu pot negocia în mod eficient sau poate nu vor sunt mari interese financiare i prea puine de împrtit cu nevoile reale ale rii aa c permitei-ne nou cetenilor nou investitorilor s o facem de când exist lumea i comerul clienii au avut întotdeauna drepturi iar noi suntem cei mai mari clieni ai germaniei haidei atunci s incercm s le impunem aceast maxim despre înelepiune atât de popular fondator gianfranco bruno director editorial alina harja secretar redactie eliza ile redactori gianfranco bruno adrian grigor colaboratori ioana raiciu ioana varga sorin schiopu dana grigoriu marius cota mirabela ciubancan grafician paul bucovesan editat de noesis media srl administrator ioan adrian grigor redacia i administraia cluj-napoca piaa 1 mai nr 4 baba novac nr 26 ap 1 tel 0264 333507 tipografia garamond srl str fabricii 93-105 ­ cluj napoca romÂnia actualitatea magazin nu îi asum responsabilitatea în ceea ce privete coninutul reclamelor i nu garanteaz veridicitatea mesajelor publicitare aferente actualitatea magazin este un ziar editat în românia i se supune legilor româneti în materie publicitate tel 0264 333507 mobil 0742 848 560 issn 2248 ­ 0803

[close]

p. 3

actualitatea magazin august 2012 actualitate pagina 3 referendum 2012 da 87 52 nu 11 15 prezena la vot conform bec 46 23 decizia final aparine curii constituionale curtea constituional va avea ultimul cuvânt în privina referendumului de duminic potrivit bec prezena la vot a fost sub 50 1 ceea ce înseamn c bsescu rmâne preedinte usl spune c populaia cu drept de vot este de numai 16 5 milioane conform ins ceea ce ar duce la validarea referendumului biroul electoral central a dat publicitii luni ultimele rezultate pariale oficiale de la referendumul 2012 pentru demiterea preedintelui traian bsescu astfel s-au prezentat la vot duminic pân la ora 23.00 8.455.336 ceea ce reprezint potrivit bec 46 23 din românii înscrii pe listele electorale numrul voturilor valabile exprimate da 87 52 nu 11 15 voturi nule înregistrate 1 32 conform preedintelui bec informaiile prezentate sunt pentru ora 13.30 dup centralizarea datelor înscrise în procesele-verbale primite i validate din 18.544 de secii din 18.548 adic 99 97 din secii rezultatele finale prezentate de bec ar urma s fie prezentate publicului în cursul zilei de miercuri dup întocmirea procesuluiverbal final de centralizare a rezultatelor situaia rmâne deocamdat confuz în ceea ce privete referendumul dac scorul obinut de traian bsescu nu este contestat de nimeni starea de incertitudine planeaz asupra procentului privind numrul de persoane prezente la vot potrivit psd numrul provizoriu al populaiei stabile din românia la recensmântul din 2011 a fost de 19.042.936 de persoane conform documentelor de la institutul naional de statistic din care 3.726.895 sunt minori 18,3 restul de 16.527.971 reprezentând numrul real de votani ceea vin ai notri pleac ai notri ­ noi rmânem iar ca protii românia nu i-a clarificat duminic situaia din contr i-a complicat-o cel puin pân la alegerile din toamn circul politic va continua traian bsescu are mari anse s se întoarc în scurt timp la cotroceni punei-v centurile strânge-i bine cureaua de siguran urmeaz un veritabil roller-coaster da bsescu are în felul lui dreptate [ce mod trist de a începe un articol uneori în via i tcerea e un rspuns uneori [în sensul c de cele mai multe ori neimplicarea poate constitui în sine o alegere contient sau nu la vot au fost prezeni aproximativ 46 din populaia rii de unde rezult c ceilali 54 care au rmas acas l-au legitimat pe bsescu ba mai mult din cei 46 care au ieit la vot peste 10 chiar au spus nu un algoritm din care reiese c preedintele suspendat este dorit înc la cotroceni de aproape 60 din populaia rii ce interpretare cinic dar putei s m contrazicei cifrele vorbesc traian bsescu a czut înc o data în picioare dincolo de asta îns paradoxul e c reîntoarcerea lui bsescu la cotroceni poate reprezenta chiar as-ul câtigtor al usl-ului în perspectiva alegerilor din toamn sprijinii în realitate pe o românie care dorete schimbarea rmânerea lui bsescu în cea mai înalt funcie îi poate ridica lui ponta mingea la fileu imaginea mesianic care i-o confer de personaj aprut s scoat ara din mâinile celor care au condamnat-o la austeritate poate prinde i mai bine contur în antitez cu personajul eminamante negativ al crizei cât timp traian bsescu rmâne preedinte va avea rolul perfect de burete ce va absorbi pe de-a întregul energiile negative îndreptate spre clasa politic uurând rolul usl cruia îi vor fi suficiente câteva eschive pentru a evita sgeile otrvite ale pdl-ului cel mai mare pericol al usl cel al erodrii poate fi evitat mult mai uor cu bsescu în postura de preedinte-juctor-antrenor-arbitruniciodat spectator În contextul în care insistenele lui antonescu privind suspendarea au euat victor ponta va rmâne principalul adversar politic pe care bsescu se va concentra de cealalt parte btlia câtigat în urma referendumului îl întoarce pe bsescu i mai puternic dac pân acum dup orice ieire caracteristic îi era artat pisica suspendrii de acum înainte bsescu se va desfta va miza totul pe spargerea alianei i pe apropierea de pnl iar dac acest lucru îi va iei în toamn va putea numi un nou premier portocaliu care îi va putea conferi linitea necesar terminrii în glorie a mandatului marius coa ce arat c a fost îndeplinit cvorumul pentru validarea referendumului decizia final în privina validrii sau invalidrii referendumului aparine curii constituionale.

[close]

p. 4

politic 4 un scurt interviu cu fostul prefect interimar subprefect de cluj-napoca domnul profesor doctor universitar vasile cozma de colaborare i cu unitile administrative m refer la consiliul judeean cluj dar i la primriile i consiliile locale din municipiile oraele i comunele judeului integrare în spaiul schengen la toate acestea se adaug necesitatea de dezvoltare economic a rii i aici ne gândim i la zona noastr a transilvaniei a clujului precum i asigurarea unui climat social civilizat echilibrat i stabil pentru aceast perioad pagina actualitatea magazin august 2012 interviu vasile cozma data naterii 21.05.1953 carier învtor cadru universitar medic veterinar om politic functii detinute 1973-1978 Învtor 1983-1984 medic veterinar practician 1984-1985 cercettor inst pasteur bucureti 1985-2008 cadru didactic usamv cluj asist ef lucrri confereniar profesor 2009-2012 subprefect 2012 prefect interimar evoluie 1992-2000 secretar tiinific fmv cluj 2000-2008 decan fmv cluj 2008 director relaii r suntei profesor la universitatea de tiine agricole i medicin veterinar cluj napoca ai fost subprefect i prefect interimar Împrtii-ne câteva detalii importante despre aceste experiene domnul vasile cozma am fost i sunt profesor la usamv acesta este postul meu stabil în acelai timp legislaia româneasc permite cumulul de funcii astfel am primit i atribuiile prefectului pe perioada de interimat din experiena mea a vrea s v spun c a fost o perioad destul de important în care am ocupat aceast funcie în administraia clujean respectiv aceea de subprefect în cadrul prefecturii judeului cluj aceast perioad a fost una frumoas dar în acelai timp cu numeroase obiective i nu de puine ori au fost perioade dificile În ultimii 3 ani au fost 4 guverne la internaionale usamv cluj activitate politic 1996-2008 membru psd 2000-2008 vicepreedinte Învmântcercetare,consiliul judeean psd cluj ef departament Învmânt -cercetare 2004-2008 membru în consiliul naional psd 2004-2008 consilier judeean distincii ordinul naional de merit în grad de cavaler din partea preedeniei româniei distincia pentru merit în grad de ofier din partea ministerului agriculturii din frana conducerea româniei deci a fost o perioad frmântat din punct de vedere politic i pentru c prefectura este i reprezint instituia guvernului în teritoriu nu a fost lipsit de momente tensionate dar i emoionale pozitive pentru c de fiecare dat s-a venit cu un plus de energie În spatele meu s-a aflat o întreag echip foarte bine pregtit i cu experien în activitatea administrativ activitatea aceasta are în vedere în primul rând respectarea legalitii de ctre toi cetenii i de ctre organismele ce reprezint guvernul in teritoriu ne ocupm de sigurana ceteanului prin relaie direct cu jandarmeria poliia dar i cu serviciile deconcentrate ale statului direcia sanitar protecia consumatorului direcia agricol inspectoratul colar etc avem relaii foarte bune r aceste experiene v-au schimbat într-un fel ca om domnul vasile cozma am început prin a fi 8 ani de zile secretar tiinific la usamv apoi au urmat înc 8 ani ca i decan al aceleiai universiti pe aceste poziii am lucrat în cadrul managementului educaional i al cercetrii apoi 4 ani am fost directorul oficiului judeean de consultan agricol unde din nou am fost pus în situaia de a coordona activitile unui colectiv de data aceasta mai aplecat spre aspecte productive vizând agricultura i viaa rural eu cred c nu m-am schimbat ca om ci doar mi s-au potenat anumite caracteristici acelea de a lucra uor cu cetenii de a avea o anumit disciplin în munc în via am încercat s creez o atmosfer de lucru frumoas destins agreabil deoarece se tie c azi în viaa modern ne petrecem mult timp la serviciu r referitor la noul guvern al româniei mai precis cabinetul ponta ce prere v-au fcut noii minitri alei domnul vasile cozma consider c noul guvern este unul potrivit pentru aceast perioad i s nu uitm c are nite sarcini imediate legate de stabilitatea social a rii în condiiile crizei globale i europene iar apoi are dou obiective concrete naionale respectiv organizarea în bune condiii a alegerilor parlamentare i a referendumului dar i o sarcin internaional aceea de a dinamiza procesul de r nivelul de dezvoltare al agriculturii la noi în ar este unul sczut unde credei c se greete domnul vasile cozma În domeniul acesta am preocupri speciale având în vedere legtura profesional cu agricultura eu fiind de profesie medic veterinar bineîneles de peste 25 de ani focalizat pe domeniul învmântului superior dar consider c niciodat nu am fost rupt de realitatea agriculturii prin faptul c am o specializare clinic agricultura este strâns legat de dezvoltarea rural noi tim c aproximativ 40 din populaie locuiete în mediul rural asta nu înseamn c aici lucreaz 40 din populaie ce ar fi de fcut În primul rând o anumit stabilitate legislativ de aceasta mi-am dat seama cât timp am fost la prefectur au trecut mai multe legi ce au vizat proprietatea funciar i înc nu s-a finalizat acest proces deoarece înc exist suprafee de teren în situaii de litigiu În al doilea rând ar fi dezvoltarea sistemului asociativ noi avem i dorim s facem o agricultur modern bazat pe mecanizare nu este eficient s lucrezi o suprafa de 3-4 hectare cu un megatractor cum ai vzut pe la expoziii precum agraria este nevoie de coagularea suprafeelor de teren încât acestea s poat fi lucrate la un randament ridicat i-n acelai timp asta va însemna i o sporire a proprietii sunt adeptul crerii unei filiere în producia agricol adic ea s fie continuat cu producia de cretere a animalelor i aceasta cu cea alimentar având aceast filier de produs randamentul economic va fi foarte mare potenialul agricol al româniei este unul ridicat dar insuficient valorificat r cum vedei colaborarea cu firmele autoritile i universitile italiene domnul vasile cozma În ultimii ani am cunoscut foarte bine colaborarea cu italia aceasta datorit unei situaii favorabile i anume prin faptul c am fost subprefect i aici am cunoscut comunitatea italian un exemplu este asociaia acti asociaia de colaborare transilvania italia care a reuit s adune o mare parte din investitorii italieni i s-i pun în legtur cu comunitatea de afaceri din românia prin colaborarea foarte bun cu registrul comerului camera de comer i industrie i prin preocuprile prefecturii cluj s-au iniiat aciuni de contientizare a oportunitilor de afaceri în românia realizânduse prospeciuni în diverse domenii astfel c actualmente numeroase firme italiene se gsesc pe teritoriul transilvaniei pe de alt parte condiia de cadru didactic la usamv unde am fost responsabil la un moment dat cu relaiile internaionale i unul din obiective a fost realizarea centrului de cercetare i de formare de la viterbo italia acest centru a ajutat comunitatea de peste dou milioane de români care muncesc i triesc în italia prin formarea unor specialiti în domeniul agricol dar i în alte domenii r mulumim pentru amabilitatea cu care neai primit i pentru timpul pe care ni l-ai acordat i v dorim succes pentru proiectele viitoare sperm ca i pe viitor s ne primii cu acelai entuziasm eliza ile

[close]

p. 5

actualitatea magazin august 2012 politic pagina senatorul sorin bota a participat la conferina sustainable development competitivness pe probleme din domeniul transporturilor instituite puncte de trecere în diverse zone giurgiuleti i giurgiu de asemenea autostrada est-vest iai-târgu mure i drumul express ­ drumul nordului care leag autostrada transilvania de halmeu nu figureaz înc printre proiectele realizate În sectorul feroviar continu domnul senator bota trebuie adugate pe lista proiectelor necesitatea construirii tronsonului halmeucluj napoca-sighioara electrificarea punctului de trecere episcopia bihor pân la cluj napoca i reabilitarea liniei de cale ferat episcopia bihor­oradea-cluj-suceavaiai-ungheni-chiinu iar proiectul european al liniei feroviare de mare vitez trebuie s ajung pân în 2030 la bucureti i istanbul porturile tulcea i galai i portul giurgiu la dunre trebuie i ele incluse printre prioriti potrivit domnului senator iar proiectele referitoare la canalul dunrebucureti i la portul bucureti trebuie i ele incluse printre prioriti dac vorbim despre sectorul naval În final preedintele departamentului de transporturi i infrastructur psd a încheiat prezentarea sa într-o not optimist spunând c în românia exist atât voin politic cât i capacitate de a pune în practic proiectele negociate pân acum cu ue i din punctul de vedere al absorbiei fondurilor europene românia poate recupera în urmtorul ciclu bugetar ceea ce s-a pierdut pân în prezent 5 comunic at de pres senatorul marius sorin bota a participat la conferina sustainable development competitivness care a avut loc în bucureti i care a pornit de la dou materiale realizate de comisia european în ceea ce privete instituirea mecanismului ue conectarea europei i revizuirea reelei ten-t trans-european network for transport comunicat de pres senatorul sorin bota revine cu adugiri despre discuiile purtate la conferina sustainable development competitivness În cadrul conferinei sustainable development competitivness care a avut loc la bucureti senatorul sorin bota în calitate de vicepreedinte al comisiei pentru buget finane activitate bancar i piaa de capital din senat i totodat preedinte al departamentului de transporturi al psd a solicitat ca distribuirea fondurilor europene s se fac pe ri i nu s fie alocate aceste fonduri în comun la care rile s liciteze i pentru care s concureze pe aceleai sume conform domnului senator bota din totalul de 32 miliarde fondul de 10 miliarde alocat domeniului transporturilor prevzut a fi gestionat pentru reeaua central direct de la bruxelles este obligatoriu s fie repartizat pe ri pentru c nevoile difer iar rile membre mai noi dovedesc i incapacitate de absorbtie tocmai din cauza experienei domnul senator sorin bota a menionat câteva proiecte actuale pe care românia le deruleaz în domeniul infrastructurii de transport i a abordat problematica absorbiei fondurilor europene domnia sa a explicat c nu este vorba de incapacitate de absorbie din partea româniei ci de faptul c românia se mic foarte lent din cauza lipsei de experien atât în cadrul uniunii cât i în mod particular în managementul banilor europeni preedintele departamentului de transporturi din psd a explicat c parteneriatele publicprivate vor trebui s stea la baza proiectelor din domeniul transporturilor i i-a exprimat opinia conform creia exist i voin politic în acest sens domnul senator bota a prezentat o serie de proiecte concrete de care românia are nevoie în ceea ce privete infrastructura de transport proiecte care lipsesc din lista proiectelor cu finanare european list stabilit de comisia european conform domniei sale aceste proiecte trebuie adugate la cele existente i care se afl în diferite stadii de implementare În domeniul rutier senatorul sorin bota a explicat c din perspectiva româniei trebuie s existe mai mult decât un singur punct transfrontalier principal de conectare între state de asemenea pentru a asigura legturile cu rile vecine trebuie mici de convieuire în cadrul uniunii europene i de utilizare a banilor europeni vicepreedintele comisiei pentru buget finane din senat a precizat de asemenea c românia nu trebuie s fie sancionat pentru gradul mic de absorbie a fondurilor europene c aceasta este o consecin a experienei mici în cadrul ue i a faptului c schimbrile politice din ara noastr aduc i schimbri în aparatul administrativ fapt ce face ca ritmul absorbiei s fie unul lent caracterizat de blocaje cu toate acestea senatorul bota i-a exprimat opinia potrivit creia prin voin politic românia va reui de acum încolo s-i îmbunteasc considerabil capacitatea de absorbie a fondurilor europene i cea de implementare a proiectelor negociate deja cu ue cabinet senator marius sorin bota preedintele departamentului de transporturi i infrastructur al psd vice-preedintele comisiei de buget finane activitate bancar i piaa de capital din senat cabinet senator marius sorin bota preedintele departamentului de transporturi i infrastructur al psd vice-preedintele comisiei de buget finane activitate bancar i piaa de capital din senat.

[close]

p. 6

pagina 6 transilvania actualitatea magazin august 2012 decebal cotoc pregtim lanseara naional a postului de radio impuls prea am timp s m afiliez politic i s am o activitate continu i susinut în acest sens r suntei un om cu experien în comunicare public alegerile locale din acest an au adus rezultate interesante i neateptate i a fost o lupt strâns între candidaii partidelor usl i pdl care este prerea dumneavoastr despre campania de imagine adoptat de personalitile principale din cursa pentru primria cluj­napoca i preedenia consiliului judeean alin tie emil boc marius nicoar i horea uioreanu nu a vrea sa intru în detalii legate de modalitatea de comunicare a candidailor în acest an îns cred c am fi avut parte de o campanie mult mai interesant mai eficient mai coerent dac acetia ar fi apelat la profesioniti în domeniul comunicrii r care considerai c este strategia de comunicare potrivit ce trebuie adoptat pentru promovarea oraului cluj­napoca în strintate r reuii s v bucurai de lucruri simple de ce avei nevoie pentru a v deconecta relaxa interviu acum câiva ani decebal cotoc a pus bazele unui business mic care a devenit rapid unul dintre cele mai de succes din ar actualitatea magazin a smuls câteva din secretele care au fcut din domnul cotoc unul dintre juctorii importani de pe piaa media local r suntei deintorul uneia dintre cele mai renumite i de succes agenii de publicitate din românia amprenta advertising cum a început toat aceast poveste frumoas cum ai învat s facei i s vindei publicitatea unde v situai acum am început în urm cu muli ani cu un business mai mic concentrându-ne pe dezvoltarea postului de radio impuls pe care l-am înfiinat cu o echip mic la început dar dedicat în totalitate muncii lor am evoluat foarte rapid deoarece postul de radio a mers foarte bine i am reuit s investim în alte domenii ale publicitii astfel am ajuns s deinem în prezent propria reea de outdoor dou posturi de radio impuls i napoca fm atelier de producie outdoor realizm evenimentele noastre proprii i avem un portofoliu de clieni importani atât la nivel regional cât i la nivel naional r pe lâng agenie v ocupai i de alte proiecte radioul impuls i napoca fm pres televiziune,etc de unde avei for pentru toate de unde v vine motivaia radio-urile sunt parte integrant a ageniei suntem deosebit de mândri de cele dou posturi de radio care cresc semnficativ în audiene la fel i de restul proiectelor de care ne ocupm facem o echip extraordinar care pot spune c m motiveaz lucrez cu oameni deosebii cu oameni care în fiecare zi au idei noi proiecte noi i astfel ne impulsionm reciproc pentru a realiza lucruri inedite în publicitate suntem cu un pas înaintea concurenei r ai realizat numeroase campanii media zeci de spoturi publicitare evenimente speciale enumerai-ne câteva proiecte importante de amintit i ce planuri mari avei pentru viitor Într-adevr am avut i avem în continuare campanii de publicitate din cele mai inedite de la spoturi publicitare pân la proiecte speciale de outdoor i btl dac unele agenii locale sunt specializate în anumite domenii ale publicitii ­ creaie sau outdoor ­ noi reuim s le acoperim pe toate amprenta advetising ofer servicii integrate de promovare i comunicare de aceea avem un portofoliu variat de clieni avem de asemenea multe proiecte importante îns mi-ar lua foarte mult timp s le enumr le gsii pe toate pe site-ul nostru www amprenta-advertising.ro În ceea ce privete planurile noastre de viitor a vrea totui s v spun c pregtim lansarea naional a postului de radio impuls acest lucru se va întâmpla în aceast toamn r cu ce v mândrii cel mai mult din vasta experien profesional spuneam mai devreme de cele dou posturi de radio pe care le deinem în special m bucur de ascensiunea pe care radio impuls a avut-o în ultimii 2-3 ani reuind s depeasc în sondaje radio-urile naionale În acelai timp sunt mândru c agenia amprenta a devenit un brand naional Într-o perioad în care tot mai multe agenii de publicitate se închid noi am reuit s ne extindem i s ne dezvoltm r ce credei despre evoluia publicitii din ultimii 10 ani în românia este evident c nu putem vorbi de aceeai tendin în publicitate ca acum 10 ani este evident o evoluie semnificativ i o îmbuntire a calitii serviciilor de comunicare oferite se poate observa i în profesionalismul publicitarilor aceast evoluie r v tenteaz s intrai în politic cred c proiectele în care sunt implicat sunt mult mai importante decât o activitate în domeniul politic nu Îmi place s îmi petrec timpul liber cu familia i prietenii m deconectez de fiecare dat când pot fie merg la pescuit fie cltoresc sau pur i simplu ies la un vin bun cu prietenii cred c brandul cluj-napoca ar trebui asociat cu brandul transilvania acesta este cel mai cunoscut brand românesc înafar nu cred c ar fi greit o abordare gen cluj ­ capitala transilvaniei r În noiembrie vor fi alegerile parlamentare avei câteva sfaturi despre cum s fie strategia de comunicare a candidailor clujeni simpl sincer i a vrea s vd mai mult implicare din partea politicienilor care reprezint oraul este foarte important nivelul de contientizare a problemelor reale pe care le întâmpin clujenii iar din pcate niciun politician clujean nu s-a fcut remarcat i nu am vzut niciun proiect viabil iniiat de acetia pentru oraul nostru s nu uitm c ei beneficiaz de condiiile mult visate datorit cetenilor clujului aadar ca s nu intru în mai multe detalii ca i cetean clujean atept proiecte i rapoarte de activitate realizate pentru i în interesul clujenilor r ce sfaturi le dai tinerilor care vor s înceap o carier în advertising cum trebuie s fie pentru a reui într-o agenie ca a dumneavoastr cred c ar trebui în primul rând s îneleag diferena dintre teorie i practic teoretic sun bine termenul advertising sau pr practic trebuie s munceti mult ca s ajungi un bun specialist în acest domeniu cu mult munc ambiie i rbdare poi reui r o ultim întrebare avei un vis neîndeplinit ce v dorii s realizai în viitor Îmi doresc s duc la bun sfârit proiectele pe care le-am început s dezvolt agenia cât mai mult astfel încât munca mea s fie continuat zeci de ani de acum înainte eliza ile

[close]

p. 7

actualitatea magazin august 2012 juridic pagina 7 inovaii realizate în materia societilor comerciale prin oug nr 2/2012 textul adoptat de guvern are în vedere mai multe raiuni În primul rând în contextul crizei financiare globale actuale era necesar adoptarea unor msuri rapide pentru eficientizarea activitii operatorilor economici i implicit pentru relansarea creterii economice În al doilea rând simplificarea sarcinilor administrative impuse societilor comerciale este o msur ce are ca efect imediat reducerea costurilor i îmbuntirea activitii acestor operatori economici dezideratele amintite au fost atinse în primul rând prin introducerea alineatului 3 al articolului 38 al legii potrivit acestui text legal în situaia societilor comerciale pe aciuni constituite prin fuziune sau divizare nu este necesar întocmirea raportului prevzut în primele dou alineate ale normei raport realizat de ctre un expert autorizat i prin urmare nici depunerea acestuia la oficiul registrului comerului aceasta întrucât meninerea obligativitii raportului menionat mai sus ar aprea ca redundant fa de prevederile exprese ale articolului 2433 care au în vedere posibilitatea numirii în cazul proiectelor de fuziune sau divizare a câte unui expert pentru fiecare dintre prile participante la operaiune expert ale crui atribuii au în vedere examinarea proiectului de fuziune sau de divizare i întocmirea un raport scris ctre acionari desigur în msura în care raportul nu a fost realizat dispoziiile menionate rmân a fi obligatorii tot relativ la capitolul fuziuni i divizri se poate observa ca element de noutate introducerea posibilitii publicrii pe pagina proprie web a proiectului realizat în vederea efecturii operaiunilor în discuie În reglementarea anterioar acest document era publicat în mod obligatoriu în monitorul oficial al româniei partea a iv-a noua reglementare ofer aadar o soluie de eficientizare a operaiunilor în msura în care societatea deine propria pagin de internet În plus în situaia utilizrii acestei opiuni exist i alte avantaje pe de o parte în msura asigurrii condiiilor tehnice pentru afiarea continu i neîntrerupt toate documentele aduse astfel publicitii nu vor mai trebui comunicate acionarilor pe de alt parte trebuie avut în vedere i facilitatea oferit prin publicarea cu titlu gratuit a proiectului de fuziune sau divizare pe site-ul oficiului registrului comerului de la locul înmatriculrii societii o alt modificare deosebit de relevant are în vedere posibilitatea retragerii unuia dintre asociai din societate În concret legea nr 31/1990 d posibilitatea asociatului unei societi cu rspundere limitat sau dimpotriv unei societi în nume colectiv sau în comandit simpl de a se retrage în anumite situaii respectiv a în cazurile prevzute expres în actul constitutiv b cu acordul tuturor asociailor c în situaia în care nu se realizeaz acordul unanim asupra unor modificri sau msuri luate de societate În cazul prevzut la litera c legea detaliaz modalitatea în care se poate exercita dreptul de retragere mai precis doar în cazul existenei unor motive temeinice i numai în baza unei hotrâri a tribunalului tocmai pentru aceste considerente oug nr 2/2012 aduce prevederi suplimentare i cu privire la primele dou situaii menionate de norm în sensul c dreptul de retragere exercitat în baza prevederilor cuprinse la alineatul a i b poate fi valorificat doar în termen de 30 de zile de la data publicrii hotrârii adunrii generale a asociailor în monitorul oficial aceast nou reglementare se aplic i în cazul fuziunii i divizrii termenul de exercitare pentru asociatul care este împotriv urmând s curg în aceste situaii de la data publicrii proiectului aferent operaiunii concluzionând asupra msurilor analizate observm c prin simplificarea aspectelor procedurale ale fuziunii i divizrii se rspunde nevoii de fluen în cadrul operaiunilor de restructurare a capitalului social i de micorare a costurilor de susinere a unei afaceri mai mult modificrile operate aduc un plus de eficien în activitatea operatorilor economici prin asigurarea celeritii procedeelor adoptate în cadrul acesteia ioana varga senior associate muat&asociaii cluj office 18-20 calea dorobantilor str 6th floor code 400117 clujnapoca romania tel 40-264 40.38.08 40-21 202.59.99 fax 40-264 40.38.09 e-mail ioana.varga musat.ro website www musat.ro bucharest headquarters 43 aviatorilor blvd 1st district code 011853 bucharest romania tel 40-21 202.59.00 40-31 423.29.00 fax 40-21 223.39.57 e-mail general@musat.ro la începutul lunii martie au fost adoptate o serie de modificri ale legii nr 31/1990 modificri privite atât de specialiti cât i de consultani ca fiind eseniale pentru simplificarea i accelerarea proceselor de fuziune i divizare privite ca modaliti de restructurare foarte des utilizate în contextul economic actual.

[close]

p. 8

pagina expoziia romÂnia slbatic a ajuns în cluj napoca 8 tiri interne actualitatea magazin august 2012 wwf românia i garanti bank au lansat în piaa unirii din cluj-napoca «românia slbatic» expoziia de fotografie în aer liber dedicat celor mai slbatice i spectaculoase locuri din cele 13 parcuri naionale ale româniei i din rezervaia biosferei delta dunrii iniiat de ctre fotograful dan dinu proiectul reunete 50 de fotografii expuse pe panouri de mari dimensiuni prezentând locuri mai puin cunoscute dar impresionante pe care dan le-a strbtut din parcul naional domogled în valea cernei din retezat în ceahlu sau din defileul jiului în delta dunrii fotograful a cutreierat parcurile pentru a surprinde unicitatea locurilor i a o dezvlui apoi publicului a fost cea de-a cincea etap din cadrul unui turneu început în luna octombrie 2011 în bucureti i care va continua în cele mai mari orae din având în vedere c pasiunea mea pentru fotografie s-a nscut în special din cea pentru natur a fost pasul firesc s m implic în acest proiect i s fac aceste expediii incredibile este o provocare dar în acelai timp i o responsabilitate uria deoarece potenialul proiectului este unul fabulos iar zonele slbatice ale româniei au nevoie de aceast promovare s fie cunoscute i protejate m bucur c am beneficiat de sprijinul wwf i garanti bank care au îneles importana acestui demers a declarat dan dinu ar expoziia face parte din proiectul mai amplu românia slbatic iniiat de fotograful dan dinu în anul 2010 ale crui destinaii sunt toate cele 28 de parcuri naionale naturale i geoparcuri din românia rezultatul final va fi prima colecie public de fotografii de calitate din ariile protejate din românia urmând ca siteul www.romaniasalbatica ro s devin o banc de imagini reprezentând cele mai slbatice i spectaculoase peisaje din românia.

[close]

p. 9

[close]

p. 10

oprii mineriada gulerelor albe mihai muntean secretarul naional al partidului identitatea româneasc din italia a trimis un comunicat foarte vehement legat de evenimentele din românia din aceast perioad perioada 1990-2012 a fost i rmâne crearea celei de-a doua românii respectiv cei aproape 5 milioane de ceteni români emigrai în cutarea unor locuri de munc ignorai de românia care ateapt de la ei exclusiv remitenele ignorai de rile de adopie pentru care acetia sunt doar o mas de brae de munc situaia conflictual creat în aceast perioad poate fi uor comparat cu mineriadele anilor 19902000 camioanele furtunele cu cap de oel bocancii i lmpaele fiind înlocuite cu limuzinele parlamentare pixurile aurite pantofii din piele de arpe i gulerele albe ale parlamentarilor i guvernanilor graba i violena psihologic cu care se încearc destructurarea statului de drept ne face s ne întrebm care este adevrata miz cui ce i cât i s-a promis din preul vânzrii româniei la talciocul internaional «nu ne vindem ara» a fost sloganul cu care s-a intoxicat i manipulat populaia la începuturile pseudo 10 pagina comunitate actualitatea magazin august 2012 nicicând în ultimii 22 de ani guvernele si parlamentele româniei nu au excelat în corectitudine competen i onestitate dar niciuna dintre aceste instituii pân azi nu i-a permis s atenteze la integritatea naional a statului de drept ca actualul guvern i parlament al româniei de la politizarea capilar a instituiilor statului la ignorarea i înclcarea prevederilor constituiei la atacul la adresa curii constituionale la decredibilizarea învâmântului româniei pe plan intern i internaional nicio metod lumpenparlamentar-guvernamental nu a fost ocolit dar cea mai mare «realizare» a tuturor guvernelor din democraiei la adpostul cruia românia era vândut în grab cu furie i inconstien iar azi politicienii rii se bat pe vânzarea ultimelor bucele la un pre fixat de alii diaspora ar fi putut i ar fi trebuit s fie o voce liber i independent fa de orice imixtiune politic dac tentaculele politicienilor româniei nu s ar fi întins i asupra ei cci oriunde în lume se gsesc oricînd persone care au uitat de ce au emigrat gata s se prosterneze în faa celor de la care sper s obin avantaje personale partidul identitatea româneasc din italia organizaie independent i autonom condamn tentativa de lovitur de stat ce se desfoar în aceste zile în românia i face apel la solidaritatea de opinie a cetenilor în aprarea echilibrelor constituionale i instituionale fr de care niciun stat de drept nu poate funciona schimbarea configuraiei politice a parlamentului în urma traseismului corupiei blaturilor politice arat faa hidoas a clasei politice a româniei i faptul c aceasta nu are limite morale i profesionale în folosirea oricror mijloace pentru a-i proteja in teresele personale în dauna etern a intereselor generale ale rii i ale cetenilor si a naiunii române precizm i specificm c nu ne intereseaz numele persoanelor implicate i culoarea politic dar ne intereseaz stabilitatea i funcionalitatea statului i a democratiei pe care orice dezechilibru instituional le pune în pericol

[close]

p. 11

actualitatea magazin august 2012 social 11 pagina o asociaie cu suflet asociaia român anti sida a.r.a.s a împlinit anul acesta 20 de ani de la înfiinare o vârst care îi d dreptul s vorbeasc despre hiv societate civil educaie pentru sntate asisten social servicii multidisciplinare grupuri vulnerabile helpline harm reduction consiliere hiv precauii universale non-discriminare confidenialitate management ong-ist organizaional financiar resurse bunsim respect mil dragoste iertare solidaritate ajutor disciplin rigoare profesionalism colegialitate optimism ndejde prietenie haos criz dezbatere consens printre proiectele importante desfurate sub egida asociaiei împreun cu organizaia studenilor mediciniti din cluj­napoca amintim organizarea evenimentului zilele lumânrilor aprinse ­ candlelight memorial în care voluntarii proiectului 3s ­ sntate sexual i lupt anti-sida au fost prezeni pe dealul cetuia din clujnapoca unde au aprins o lumânare i au lansat lampioane roii în amintirea persoanelor care au suferit sau au fost afectate de hiv sida an de an prin evenimente de acest gen se încearc creterea numrului de persoane care s contientizeze gravitatea problemei reprezentat de o via sexual dezorganizat i prin aceasta scderea incidenei infeciilor cu transmitere sexual a.r.a.s a fost primul ong românesc axat pe servicii legate de infecia cu hiv/sida i una dintre primele organizaii nonguvernamentale alctuite din voluntari alturi de proiectul organizat împreun cu studenii mediciniti a.r.a.s este i membr fondatoare i coordonatoare a romanian harm reduction network reeaua român de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri injectabile a organizat i gzduit la bucureti prima conferin cu participare internaional axat pe servicii durabile pentru grupurile vulnerabile desfoar în 20 de orae mari ale rii campania naional Înva s alegi o campanie de promovare în rândul tinerilor a unor comportamente sntoase i de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri lanseaz primul studiu aprofundat realizat în românia referitor la perspectiva practicantelor sexului comercial asupra transmiterii hiv/sida i a altor infecii cu transmitere sexual În prezent beneficiaz de cofinanare din partea fondului social european prin programul operaional sectorial dezvoltarea resurselor umane investete în oameni pentru derularea a dou proiecte naionale cu durat de 3 ani este dreptul tu s tii ­ proiect de promovare a sntii pentru femei i a doua ans care îi propune îmbuntirea accesului pe piaa muncii pentru persoane cu dubl vulnerabilitate pe de o parte consum de droguri injectabile pe de alt parte apartenena la etnia romm femei foti deinui victime ale traficului de persoane etc am stat de vorb zilele trecute cu dou dintre voluntarele acestei asociaii care au participat la astfel de proiecte i au dorit s ne de-a câteva detalii despre cum este s faci munc de voluntariat dora ghecenco a absolvit facultatea de tiine politice administrative i ale comunicrii cluj-napoca lucreaz în domeniul social i a ales s devin voluntar a.r.a.s pentru c asociaia se lupt cu discriminarea ceea ce fac i eu în fiecare zi lucreaz cu minoritile sexuale i informeaz adolescenii despre virusul hiv/sida i alte boli cu transmitere sexual de altfel i bogatiuc viorina student la facultatea de sociologie i asisten social a intrat în a.r.a.s ca voluntar acum un an participând la cursurile de informare prevenire i ajutor legat de hiv/sida de ce s te implici în organizaia a.r.a.s pentru c o faci în primul rând pentru tine pentru dezvoltarea ta ca om cunoti oameni noi diferii cu diverse probleme bolnavi sau neajutorai persoane aflate sub anumite influene persoane ce-i vând trupul de bun voie sau dimpotriv sunt agresate învei s apreciezi viaa mai mult s fi deschis i s ajui pe cel de lâng tine fr s ceri nimic în schimb poate un zâmbet acumulezi experiene de via unice lai o urm de compasiune în acest univers actual fr sentimente În numerele noastre viitoare vom reveni i cu alte subiecte cu informaii privind asociaiile i munca de voluntariat eliza ile reabilitarea pacientului edentat total cu proteze mobilizabile ancorate pe implante pân nu de mult pacienii edentai total care refuzau o protezare cu proteze mobile reprezentau o adevrat provocare pentru medicii stomatologi o dat cu apariia implantelor dentare reabilitarea protetic a acestor pacieni a devenit posibil i facil ce este implantul dentar implantul dentar este o rdcin dentar artificial creat dintr-un biomaterial plasat în locul unui dinte care lipsete având drept scop preluarea tuturor funciilor dintelui înlocuit materialul din care este realizat implantul este titan pur nealiat care se integreaz în totalitate în corpul uman reabilitarea oral cu implante dentare se recomand pacienilor cu o igien dentar corespunztoare i care accept indicaiile i regulile de igien impuse de medic consumul excesiv de alcool abuzul de tutun cât i unele afeciuni cronice diabetul zaharat bolile cardiovasculare grave i netratate reduc reuita tratamentului În cazul edentailor totali dac situaia clinic permite se pot realize implante multiple care s acomodeze puni totale lucrrilor existente protetice vechi radiografia opg corelat cu îndeprtarea lucrrilor protetice fixe descoper o situaie clinic nefavorabil unei protezri fixe datorit compromiterii dinilor subiaceni pacienta nu îi dorete o reabilitare protetic mobil prin dou proteze al cror confort funcional nu este unul încurajator optând pentru tratamentul prin implant dentar s-a realizat îndeprtarea lucrrilor protetice fixe i extracia dinilor subiaceni compromii au existat zone care au necesitat o reconstrucie osoas pân la aplicarea unor implante pentru o reabilitare protetic definitiv pentru a nu crea un prejudiciu social pacientei s-a optat pentru aplicarea unor implante provizorii 4 la nivelul maxilarului 4 la nivelul mandibulei pe zone adiacente zonelor unde vor fi inserate implanturile definitive implantele provizorii servesc drept suport de ancorare a unor proteze provizorii mobilizabile pacienta va reveni peste 4-6 luni pentru aplicarea implantelor definitive i a reabilitrii protetice finale evoluia permanent în stomatologie a fcut ca protezele mobilizabile ancorate pe implante s fie o soluie viabil i comfortabil pentru reabilitarea protetic a pacienilor edentai total medic dentist dr marius topârcean cabinet medicin dentar p-a 1 mai nr 4-5 tel 0745 ­ 309.222 0264 ­ 437.121 fixe sau demontabile Îns de multe ori existena unor lucrri vechi necorespunztoare cu compromiterea dinilor subiaceni pe care aceste lucrri se fixeaz a unor edentaii de lung durat sau alteori indisponibilitatea financiar a pacientului face imposibil aplicarea unui numr suficient de implante pe care s se realizeze o lucrare fix fiind necesar aplicarea unor implante doar în locuri favorabile acestea fiind folosite drept element de ancoraj a unor proteze mobilizabile vom prezenta cazul unei paciente care s-a prezentat în cabinet pentru înlocuirea chirurg maxilo-facial dr horaiu rotaru

[close]

p. 12

mai e la mod s fii european jacques delors spunea o dat c o europ unit este un upo an unidentified political object din pcate trebuie s fiu de acord c exist o real problem în a comunica despre integrarea european sunt atât de multe decizii care vin de la bruxelles pe care cetenii nu le îneleg i le percep ca pe nite upo europene dup ce chiar ele participaser la procesul decizional am jurat s nu joc dublu în faa uniunii europene pentru a-i respecta ambiiile el a invitat-o pe angela merkel i pe nicolas sarkozy la roma pentru a discuta despre metode comune de lucru i soluii pentru întrirea instituiilor europene de fapt de asta are nevoie europa cetaenii trebuie s fie convini c uniunea european are toate atuurile necesare pentru a deveni un lider la nivel global dar pentru asta e nevoie de o viziune comun ce poate fi atins doar prin dialog i reale interese comune ce pot fi realizate prin voin public din acest punct de vedere mass-media are un rol crucial ziarele naionale au tendina de a analiza deciziile politice interne fr a face o conexiune cu integrarea 12 pagina europa actualitatea magazin august 2012 chiar i atunci când faci un lucru bun ai obligaia moral de a explica decizia altfel existând riscul de a fi perceptul greit noi europenii trebuie s lrgim sfera public pentru a face parte direct din procesul decizional pân aici declar filozoful german jurgen habermas cu ceva timp în urm referindu-se la identitatea europei proiectul european nu mai poate fi prerogrativul elitelor habermas susine ideea unei cetenii proactive în care europenii s fie direct implicai în procesul democratic în loc de pasivitatea de a privi i a te supune deciziilor luate de alii exist multe exemple interesante i controversate în acest sens acum câteva luni nicolas sarkozy a recunoscut c david cameron a avut dreptate în a respinge tratatul european am avut divergene de opinii dar dac a fi fost în locul lui david cameron a fi aprat interesele britanice în aceeai manier în care a fcut-o el a declarat sarkozy pentru the telegraph ca un adevrat european m intreb de multe ori care este modul corect de a crede în europa valorile europene spun c interesul comun european ar trebui s fie acelai cu cel naional dac nu este ca i cum cineva rspândete acelai mesaj dar cu interpretari diferite mario monti pare s fi înteles menirea europei În faa parlamentului european el a declarat de prea multe ori la bruxelles în calitate de comisar am vzut guvernele naionale care artau cu degetul ctre instituiile european un exemplu în acest sens sunt alegerile pentru parlamentul european din 2009 peste tot în europa oamenii au acordat o atenie sczut alegerilor majoritatea au privit cum un mic numr de oameni au decis pentru ei sigur aici intervine i rolul instituiilor europene care trebuie imperativ s schimbe modul în care comunic cu cetenii prin crearea unei strategii puternice i de comunicare sunt multe voci care spun c nu exist un popor european pentru c nu exist o istorie comun este un lucru pe care îl dezaprob în totalitate istoria individual a fiecrei ri din europa este legat de cea a vecinilor ei ca o pânz de pianjen s nu uitm faptul c uniunea european a fost creat din cauza istoriei comune a continentului care a afectat majoritatea populaiei tocmai de aceea liderii politici din fiecare ar europeni i ei au responsabilitatea fa de btrânul continent de a-i comunica deciziile în faa cetenilor agenie de relaii publice www.dailypr.ro office@dailypr.ro

[close]

p. 13

actualitatea magazin august 2012 transilvania grdina botanic alexandru borza «expresie a concepiilor botanice moderne n materie de clasificare a plantelor i de fitogeografie i nu un parc public artistic» grdina botanic «alexandru borza» oaza de verdea dar i brand-ul clujului se ntinde pe o suprafa de 14 ha ntr-un cadru natural deosebit de plcut situat n partea sudic a municipiului din inima transilvaniei phelodendron amurense magnolia obovata metasequoia glyptostroboides ­ reprezentani ai florei chino-japoneze taxodium distichum pseudotsuga taxifolia arborele mamut sequoiadendron giganteum din flora americii de nord abies cepahlonica picea omorika periploca graeca haberlea rhodopensis din flora balcanilor sau abies cilicica paeonia caucasica etc din flora munilor caucaz bogia floristic a româniei este pus în eviden nc de la nfiinare s-a dorit ca ea s fie pus «n msur ct mai larg n serviciul tiinei nvmntului i al culturii generale» fiind n acelai timp un dar al universitii babe-bolyai pentru clujeni i nu numai numele grdinii este indisolubil legat de alexandru borza profesorul cercettorul omul dedicat comunitii cel care ncepnd cu anul 1919 a tiut punnd la punct n cele mai mici detalii s i dea contur i form de la deschiderea specii subspecii varieti provenii de pe toate continentele sunt repartizai pe teritoriul grdinii botanice n cadrul a 4 sectoare tematice sectorul ornamental pune n eviden bogia de forme i culori ale plantelor menite s ne nveseleasc grdinile i casele de la primii «vestitori ai primverii» urmai de zambile narcise lalele i magnolii apoi de bujori i trandafiri de crciumrese dalii crie .a i pn la ruginiul toamnei sectorul nu a romniei evideniind la scar mic bogia i diversitatea lumii vegetale n complexul serelor mari printre numeroase specii tropicale de bromelii orhidee palmieri plante insectivore i epifite se cultiv victoria amazonica nufrul de amazon ale crui frunze pot s susin pn la 30 kg greutate tot aici se cultiv circa 1500 specii de cactui i plante suculente alturi de welwitschia mirabilis gimnosperm strvechi care mai poate fi ntlnit n prezent agricultur farmacie specii de triticum solanum linum leonurus etc ntregesc imaginea despre diversitatea frumuseea i importana lumii vegetale n incinta grdinii botanice mai poate fi vizitat muzeul botanic cu o colecie de cca 6900 de exponate iar herbarul ­ cel mai mare din ar ­ adpostete cca 700.000 de coli de plate presate provenite din diferite regiuni ale lumii i din românia mbogirea coleciilor grdinii se realizeaz anual 13 pagina «grdina verde de la grdi» «vntoare de comori n grdina botanic» «prietenii naturii» «munii apuseni n grdina botanic» «s protejm astragalus peterfii» preocuparea pentru atingerea misiunilor grdinii botanice de cercetare i conservare a plantelor este oglindit în numeroasele contracte de cercetare naionale i internaionale n care s-au implicat botanitii i cercettorii acestei «perle a clujului» putei descoperi farmecul fiecrui sezon din aceast oficial pentru public din 1925 i pn n prezent forma aleilor i grupurilor de plante s-a pstrat neschimbat noile dotri i mai ales «nlarea grdinii» adugndu-se n timp cei aproximativ 10.000 taxoni i pierde cu nimic din farmec sectorul fitogeografic reunete reprezentani din flora chino-japonez a balcanilor i caucazului nordamerican mediteraneean i australian a deerturilor pdurilor tropicale dar i doar n deertul namib unde este atent protejat n afar în plin aer printre speciile care s-au aclimatizat condiiilor de mediu ale zonei transilvaniei întâlnim arborele pagodelor ginkgo biloba arborele catifea prin gruparea pe principii ecologice a celor mai reprezentative specii pentru diversele regiuni ale rii dobrogea banat i oltenia câmpia transilvaniei lanul carpailor destinat cu precdere studenilor biologi agronomi silvicultori farmaciti elevilor sau profesorilor acestora sectorul sistematic prezint exemplare din genurile i speciile principalelor familii de plante dispuse dup criteriul evoluiei filogenetice clasice astfel el devenind o «lecie deschis» de botanic aici se afl i fostul institut botanic precum i turnul de ap ­ o atracie pentru cei dornici de priveliti panoramice n sectorul economic sunt cultivate plante utile pentru mica i marea industrie prin schimburile de semine i material vegetal efecuate pe baza catalogului de semine cu circa 400 de instituii partenere din întreaga lume pe lng rolul recreativ i informativ grdina botanic a derulat n scopul educrii ecologice a publicului o serie de programe adecvate vrstei i nivelului de pregtire al acestuia cum ar fi oaz de linite i verdea zilnic ntre 8 i 19 iar serele v ateapt iarna ntre 9-16 i vara ntre 9-18 cercetettor tiinific dr alexandra uteu profesor universitar dr vasile cristea

[close]

p. 14

liga Întreprinztorului român a organizat o întâlnire de lucru cu delegaia belgian din namur belgia cu ocazia zilelor oraului luna trecut la sala de sticl a primriei cluj-napoca lir în colaborare cu primria clujnapoca a organizat o întâlnire de lucru între asociaia patronal lir i reprezentanii delegaiei din namur capitala regiunii wallonia belgia namur-ora înfrit cu clujul care au fost prezeni la cluj cu ocazia zilelor oraului scopul acestei întâlniri a fost acela de a dezbate diverse aspecte care reflect colaborarea între imm-uri i administraia public local cele 3 mari teme de discuie a întâlnirii au fost urmtoarele 1 relaia autoritilor publice din belgia cu mediul economic 2 sisteme de achiziii publice i sprijinirea imm-urilor locale la accesarea acestora 3 accesul companiilor mici în parcuri industriale ambasadorul belgiei a fost însoit de o delegaie care reprezint oraul namur capitala regiunii wallonia care este al treilea mare ora belgian din delegaie au fcut parte fostul primar din namur luc arnould în prezent comisar internaional avocata catherine henry directoare a asociaiei femeilor de afaceri din belgia dar i preedintele asociaiei comercianilor jean-luc maquet directorul ageniei de turism neckermann christine sneppe de la agenia de dezvoltare local anne pirotte de la colegiul albert jacquard rene robaye membru al consiliului local i profesor de drept la universitatea din namur din partea lir au participat membrii ai asociaiei precum i collaboratori valeria maria netin afa cluj claudiu pdureanu redactor cluj today transilvania business kristina restea ziua de cluj gabriela purja consiliul civic local dei investitorii belgieni sunt atrai de poziia geografic a romaniei din balcani i legturile sale cu state precum turcia în special pentru transportul de bunuri ritmul investiiilor este încetinit de lipsa infrastructurii ambasadorul belgiei în românia philippe beke spune c ar exista companii belgiene interesate s investeasca în domeniul logistic îns cei 400 de kilometri de autostrad nu sunt suficieni pentru a-i stimula pe investitori scopul este mai puin de a atrage noi investitori belgieni i mai mult de a apra interesele celor deja prezeni pe piaa româneasc pe lâng companiile din domeniul logistic exist investitori interesai de domenii precum outsourcing i insourcing i investiii de pia precum cei de la delhaize care au achizionat mega image ca destinaie turistic romania nu se afl printre destinaiile preferate ale belgienilor dar dl jean-luc maquet director general al ageniei de turism neckermann estimeaz c în viitor europa de est va intra între preferinele vacanelor familiale turitilor belgieni În concluzie lir împreun cu reprezentanii delegaiei din namur au stabilit s exploreze în perioada urmtoare posibilitatea dezvoltrii unor parteneriate economice românobelgiene 14 pagina business actualitatea magazin august 2012

[close]

p. 15

actualitatea magazin august 2012 business ce va fi dup criz 15 pagina da cred c e momentul s ne punem i întrebarea care va fi configuraia bancar dup criz vor fi mai multe bnci mici specializate sau vom avea mai puine bnci mari universale analitii i bancherii declar c piaa bancar româneasc se restructureaz i c sunt din ce în ce mai multe semnale cu privire la apariia de strategii de modificri ale acestora toate fiind pregtite pentru instituiile de credit totodat acetia afirm c la noi exist prea multe bnci universale cu o cot de pia suficient de mare pentru a avea succes tot mai muli prefer tranzaciile prin telefon i internet prin urmare trebuie redus i numrul de sucursale în care nu mai intr suficient lume Îns cum ara noastr are un grad de bancarizare redus dup spusele raportului dat de raiffeisen international alturi de polonia cehia i slovacia volumul de credite i active bancare raportate la pib se afl la niveluri mici în comparaie cu alte ri europene oferind astfel potenial pentru o cretere solid pe termen lung a sectorului bancar observm c bncile cu model universal de mrime mai mic de la noi ing sau garantibank au reuit ca pe timp de criz s creasc ceea ce ne face s ne gândim c eficiena i profesionalismul în conduceea unei instituii bancare sunt mai importante decât tipul i mrimea bncii iar ca o banc s devin profitabil este nevoie ca fiecare sucursal s fie eficient În românia sunt prea multe uniti bancare raportat la populaia activ în comparaie cu alte ri mai ales acum când volumul de credite i servicii bancare se afl la un nivel mult mai sczut decât înainte de criz vom vinde greu de vândut exist poteniali vânztori în sistemul bancar românesc dar gsirea de cumprtori nu este foarte uoar în aceast perioad investitorul trebuie s fie dispus s plteasc preul unui fond de comer în care vânztorul crede cu trie i s fie capabil s susin nevoile de finanare ale afacerii un interes pentru achiziii exist îns problema e c cererea i oferta nu se prea îneleg potenialii cumprtori apreciaz faptul c marfa e prea scump sau prea riscant în condiiile actuale de pia iar vânztorii nu vor s vând cu orice pre astzi pe pia exist un grup de bnci de tip universal cu o cot de pia sub masa critic necesar i care acumuleaz pierderi de mai muli ani i care probabil lucreaz intens la redefinirea strategiilor dup cum aminteam la început cele mai multe sunt inute la terapie intensiv de grupurile mari iar altele locale cu mai puine resurse îi caut investitorii strategici de aceea conceptual i pe termen lung toat lumea spune c ar trebui s fie nevoie de un fel de consolidare dar cum se va întâmpla e destul de greu de vzut dar care cu siguran nu va mai fi la fel corina f vatavu .

[close]