p. 1

revista catolica sfântul vasile cel mare e nate în anul 330 într-o familie evlavioas la cezareea capadociei pe mama lui o chema emilia iar pe tatl su vasile face parte dintr-o familie cu zece copii dintre care trei vor deveni episcopi sf vasile cel mare sf grigore de nissa i sf petru de sebasta primete învtura în casa printeasc în special de la bunica lui macrina cea btrân care a fost ucenica sf grigore taumaturgul dup aceea studiaz la cezareea capadociei i la atena ca profesori i-a avut pe vestiii libuniu proheresiu himeriu aici se întâlnete cu sf grigore de nazians cu care va lega o prietenie pân la sfâritul vieii traiul lor studenesc a fost un model pentru studenii de la teologie cunoteau doar dou drumuri al colii i al bisericii În anul 355 se reîntoarce în patrie unde prefer câtva timp retorica macrinei renun la lume i intr în monahism dup ce este botezat cltorete mult pentru a cunoate cât mai bine monahismul în siria palestina egipt i mesopotamia Întors din aceast cltorie înfiineaz o mnstire în pont iar apoi îl cheam pe sf grigore teologul pentru a tri împreun aceast via monahal aici el instituie munca manual cu rugciunea i cu râvna cald intelectual de asemenea aici scrie regulile vieii monahale mari i mici i pune bazele filocaliei împreun cu sf grigorie peste puin timp este chemat de episcopul eusebiu i este hirotonit preot în anul 364 spre a i se încredina pastoraia episcopiei dup un conflict trector cu episcopul se împac cu acesta În 368 datorit unei mari foamete sf vasile organizeaz admirabil asistena social i împarte o parte din averea sa celor sraci În anul 370 este ales episcop-mitropolit al cezareei dei adversarii si au fost împotriva acestei alegeri În cadrul eparhiei a depus o uria activitate dogmatic pastoral i social luptând mult împotriva aspecte liturgice s arienilor a înfiinat instituii de asisten social azile cantine case pentru reeducarea fetelor deczute spitale pentru leproi coli tehnice toate aceste instituii au primit numele de vasiliada a luptat mult pentru alinarea suferinelor celor sraci criticându-i pe cei bogai nu a fcut deosebire între neamuri i credine i a împodobit serviciul divin cu sf liturghie care îi poart numele sfântul vasile cel mare a luptat mult pentru împcarea bisericilor din orient i occident fcând apel la sf atanasie i la papa damasus a fost o mare personalitate scrierile sale au o deosebit importan teologic i au fost traduse pe tot globul a scris câteva cri împotriva lui eunamiu i a arianismului în general în care apr sf treime În lucrarea de spiritu santo sf vasile trateaz despre spiritul sfânt i combate anumite micri din macedonia care negau existena acestuia de asemenea a scris un mare numr de lucrri exegetice despre psalmi isaia i iov un numr de 24 de predici i o mulime de discursuri alte scrieri importante au fost regulile monahale despre judecata lui dumnezeu despre religie i un numr de 366 de epistole multe cu caracter dogmatic sau apologetic face parte din cei 3 capadocieni alturi de sf grigore de nissa i sf grigore de nazians fiind cel mai important dintre ei moare la 1 ianuarie 379 fiind numit chiar dup moarte vasile cel mare gabriel bekid 1

[close]

p. 2

aspecte liturgice 2 revista catolica rug`ciunea sfântului rozariu continuare din numrul anterior icoana tradiional a reginei rozariului o reprezint pe fecioara maria având într-o mân pe pruncul isus i cu cealalt mân druind rozariul sfântului dominic aceast imagine iconografic arat c rozariul este druit de fecioara maria pentru a-l contempla pe isus i a medita asupra vieii sale ca el s fie iubit i urmat cu o i mai mare credincioie papa benedict al xvi-lea În acest numr al revistei îmi propun cu ajutorul maicii sfinte s definitivez periplul de rugciune i meditaie asupra rugciunii sfântului rozariu ptrunzând împreun cu dumneavoastr dragii notri cititori în tainele misterelor de mrire i în frumuseea rugciunilor cu care se încheie cununa rozariului misterele de mrire sunt misterele biruinei lui isus ale speranelor noastre venice ele ne amintesc destinul nostru dac vom fi credincioi lui isus i o vom iubi pe fecioara maria vom învia i noi i ne vom bucura de prezena sfinilor acesta este elul cel mai frumos i mai mângâietor al credinei noastre va veni moartea care ne va dezlipi de lume trupul nostru prsit de suflet se va descompune i se va reduce la cenu dar va învia în strlucire i în glorie vom merge în casa tatlui i ne vom bucura venic pr cardarelli evaristo luna octombrie luna rozariului trad daniela rdoi aurelia man ed treira oradea 2008 p 52 misterele de mrire 1 2 3 În primul mister de mrire meditm la învierea lui isus din mori dup trei zile de la patima i moartea sa rscumprtoare isus învie biruitor pcatul i diavolul sunt învini moartea îi schimb înelesul dintr-un ru iminent se transform în punte de trecere de la viaa terestr la al doilea mister de mrire surprinde evenimentul Înlrii lui isus la ceruri isus i-a încheiat misiunea lui terestr i se întoarce la tatl dar dup promisiunea pe care ne-a fcut-o el este cu noi în toate timpurile pân la sfâritul veacurilor s avem încredere În al treilea mister de mrire meditm asupra coborârii sfântului spirit asupra apostolilor în ziua cincizecimii isus le promite apostolilor înc din joia sfânt la cina cea de tain c le va trimite pe spiritul sfânt care îi va întri i-i va înva toate câte trebuie s le vesteasc omenirii apostolii ptruni de sfântul viaa venic la fericire isus prin învierea sa ne transform în fiine capabile de întâlnirea cu dumnezeu i ne asigur c încredinându-ne lui i noi vom învia s-i cerem mereu bunului dumnezeu învierea noastr din pcat i harul de a-i rmâne fideli în isus i în orice împrejurare a vieii s îngenunchem înaintea lui i s Îi oferim atât binele cât i rul care ni se întâmpl având în inim faptul c pe toi ne iubete i pentru noi s-a înlat la ceruri pentru a ne pregti locuri în Împria cerurilor spirit încep s propovduiasc lumii vestea cea bun iar la chemarea pstorului peste trei mii de persoane se convertesc i primesc botezul dup cum ne relateaz cartea faptele apostolilor s cerem i noi prin preacurata fecioar maria harurile sfântului spirit sub a crui cluzire s ne îndreptm viaa i paii spre sfinenie.

[close]

p. 3

revista catolica În al patrulea mister de mrire meditm la ridicarea preacuratei fecioare maria cu trupul i sufletul la cer la finalul vieii ei maria a fost învrednicit de un har deosebit acela al glorificrii trupului i sufletului ei deodat în momentul morii pentru c nu se cuvenea ca ea care l-a nscut i crescut pe fiul lui dumnezeu s aib parte de putrezirea trupului dup moartea trupeasc s-i cerem mariei harul de a ne asista cu prezena ei matern în clipa morii noastre În ultimul mister de mrire meditm la Încoronarea preacuratei fecioare maria în cer scumpa mam primete din mâinile fiului ei preaiubit cununa mririi semn de adânc preuire pentru viaa ei de profund ascultare i abandonare în mâinile lui dumnezeu maria este încoronat ca împrteas a cerului i a pmântului a îngerilor i a oamenilor ea este mama noastr cereasc toi cei ce nu au mame pmânteti s nu se considere orfani maria e gata s fie mama ta mama mea mama noastr a tuturor s-i cerem mamei noastre harul statorniciei în bine pân la moarte în iubirea i slujirea lui dumnezeu aspecte liturgice 4 5 o rugciune foarte cunoscut care se recit în mod obinuit dup rozariu este rugciunea bucurte regin nu se tie exact cine este autorul acestei rugciuni îns putem afirma c ea este suspinul celui aflat în exil care îi caut patria i simte nevoia unui ajutor pe calea ce o are de strbtut pr cardarelli evaristo op cit p 104 În continuare voi reda textul acestei frumoase rugciuni bucur-te regin maica milei viaa dulceaa i ndejdea noastr bucur-te ctre tine strigm surghiuniii fii ai evei ctre tine suspinm gemând i plângând în aceast vale de lacrimi aadar o mijlocitoarea noastr întoarce spre noi ochii ti cei milostivi i dup surghiunul acesta arat-ni-l nou pe isus binecuvântatul rod al trupului tu o milostiv o blând o dulce fecioar maria de obicei cununa rozariului se încheie cu recitarea litaniei lauretane un imn de laud adus mamei cereti care cânt virtuile fecioarei maria i o înal mai presus de orice creatur pr cardarelli evaristo op cit p 109 iat-ne ajuni la finalul meditaiei asupra rugciunii sfântului rozariu s ne rugm rozariul ori de câte ori avem ocazia în particular sau în grup acas la biseric sau mergând pe drum s ne lsm însoii de maria în peregrinarea noastr pmânteasc i s nu uitm niciodat c suntem fiii ei laud în veci s-i fie adus mariei prin cristos domnul nostru andrei szilveszter 3

[close]

p. 4

revista catolica aspecte liturgice explicarea sfintei liturghii antifoanele ele trei cântri de la începutul sfintei liturghii adic m ire tatlui r i acum i fericirile care se cânt în duminici i în zilele de rând iar la srbtorile mari sunt înlocuite cu alte cântri luate din psalmi se numesc antifoane deoarece în vechime era obiceiul ca aceste cântri s se cânte alternativ de ctre cele dou strane În cântarea mrire tatlui binecuvinteaz suflete al meu pe domnul i toate cele din luntrul meu numele cel sfânt al lui noi ludm i binecuvântm din tot sufletul pe dumnezeu tatl care ne-a creat la srbtorile mari în loc de binecuvinteaz suflete al meu se cânt o cântare care ne aduce aminte de mila lui dumnezeu i de mântuirea noastr prin isus cristos ca s fim mai siguri c vom avea parte de mila i mântuirea de la isus cristos o cerem prin mijlocirea sfintei fecioare maria pentru rugciunile nsctoarei de dumnezeu mântuitorule mântuietenepenoi În iacum unulenscutfiule al lui dumnezeu ludm i preamrim pe dumnezeu fiul care ne-a rscumprat din pcat isus cristos este fiul i cuvântul lui dumnezeu far de moarte asemenea tatlui pentru mântuirea noastr fiul s-a fcut om nscându-se din nsctoarea de dumnezeu i pururea fecioar maria dar i dup ce s-a facut om a rmas mai departe acelai fiu a lui dumnezeu i rstignindu-se a clcat i a învins prin moartea sa pcatul i moartea acest cristos care a ptimit pentru noi c care s-a artat om ca i noi este fiul lui dumnezeu deci se cuvine s fie preamrit în acelai fel cu tatl i cu spiritul sfânt cântarea unule nscut a fost compus de ctre împratul iustinian când a zidit biserica sf sofia din constantinopol În aceast cântare se preamrete isus cristos care este om adevrat i dumnezeu adevrat pe sf fecioar maria o numete nsctoare de dumnezeu combtându-l pe ereticul nestorie care susinea c sf maria este numai nsctoarea lui cristos ca om dar fiindc isus cristos este unul i acelai nedesprit când sf fecioar l-a nscut pe isus cristos l-a nscut atât ca om cât i ca dumnezeu cu toate c el ca dumnezeu a fost înainte de ea sfânta scriptur spune c acela care se va nate din ea va fi fiul lui dumnezeu deci ea e mama lui adic nsctoarea de dumnezeu atât dup primul antifon cât i dup al doilea urmeaz câte o ectenie mic iariiar,cupace,domnului snerugm În timp ce se cânt antifoanele preotul se roag în tain pentru tot poporul i pentru împlinirea cererilor credincioilor preotul încheie fiecare ectenie mica prin câte o exclamare în care arat motivele pentru care ne-am rugat lui dumnezeu astfel dup prima ectenie mic preotul exclam cata estestpânireaiputerea deoarece preotul n-are nici o putere de la sine când printr-o ectenie cerem mila lui dumnezeu atunci ectenia se sfârete cu exclamarea c bun i iubitor de oameni când ne rugm pentru mori ectenia se sfârete cu exclamarea c tuetiînviereaiviaa În amintirea cuvintelor adresate lui isus de ctre tâlharul de pe cruce pomenete-m doamne când vei veni întru împria ta strana cânt fericirile rostite de domnul nostru isus cristos în predica de pe munte fericii cei sraci cu spiritul cei smerii cei care nu caut bogie pe pmânt ci în ceruri fericiiceiceplâng cei carei plâng pcatele i sufer fericii cei blânzi blânzi i smerii cu inima ca isus fericii cei ce flmânzesc i înseteaz de dreptate dreptatea lui dumnezeu fericiiceimilostivi cei care îi ajut pe cei aflai în suferin i le alin durerile fericii cei curai cu inima cei care se feresc de gânduri vorbe i fapte necurate fericiifctoriidepace cei care lupt pentru pstrarea pcii pe pmânt fericii cei prigonii pentru dreptate fericii vei fi când v vor batjocori pentru mine cei care sufer pentru credina în isus cristos i pentru biserica sa calea fericirilor e calea cea mai sigur calea care ne duce spre dumnezeu deci bucurai-v i v veselii,cciplatavoastrmultestein ceruri pr vlad merciu 4

[close]

p. 5

revista catolica mesajul papei benedict aspecte liturgice semnificaia timpului postului mare v îndemnm s nu primii harul lui dumnezeu în zadar iat acum este momentul potrivit iat acum este ziua mântuirii 2 cor 6,1-2 pentru postul mare 2010 5

[close]

p. 6

revista catolica aspecte liturgice iubii frai surori Începem astzi în miercurea cenuii drumul postului mare un drum care se întinde pe durata a patruzeci de zile i care ne duce la bucuria patelui domnului pe acest itinerar spiritual nu suntem singuri deoarece biserica ne însoete i ne susine înc de la început cu cuvântul lui dumnezeu cuvant care cuprinde un program de via spiritual i de angajare penitenial cu ajutorul harurilor conferite de sacramente cuvintele apostolului pavel ne ofer un program precis v îndemnm s nu primii harul lui dumnezeu în zadar iat acum este momentul potrivit iat acum este ziua mântuirii 2 cor 6,1-2 Într-adevr în viziunea cretin a vieii orice moment trebuie s fie numit potrivit i orice zi trebuie s fie numit zi a mântuirii îns liturghia bisericii refer aceste cuvinte întrun mod cu totul deosebit la timpul postului mare faptul c cele patruzeci de zile de pregtire pentru pati sunt zile de har i potrivite pentru convertire îl putem înelege chiar din apelul pe care ritul auster al impunerii cenuii ni-l adreseaz i care se exprim în liturghie cu dou formule convertii-v i credei în evanghelie amintetei c pmânt eti i în pmânt te vei întoarce prima chemare este la convertire cuvânt care trebuie inteles în seriozitatea lui extraordinar percepându-i noutatea surprinztoare care provine din ea de fapt apelul la convertire scoate în eviden i denun superficialitatea uoar care caracterizeaz foarte des viaa noastr a ne converti înseamn a schimba direcia în drumul vieii îns nu cu o mic ajustare ci o adevrat schimbare de sens a direciei convertire înseamn a merge împotriva curentului unde curentul este stilul de via superficial incoerent i iluzoriu care adesea ne trage dup el ne domin i ne face sclavi ai rului sau prizonieri ai mediocritii morale În schimb prin convertire tindem spre msura înalt a vieii cretine ne încredinm evangheliei vii i personale care este 6 cristos isus persoana lui este inta final i sensul profund al convertirii el este calea pe care toi sunt chemai s mearg în via lsându-se luminai de lumina lui i susinui de fora lui care mic paii notri În felul acesta convertirea manifest chipul su cel mai strlucitor i fascinant nu este o simpl decizie moral care corecteaz conduita noastr de via ci este o alegere de credin care ne implic în întregime în comuniunea intim cu persoana vie i concret a lui isus a ne converti i a crede în evanghelie nu sunt dou lucruri diferite nici doar apropiate între ele ci exprim aceeai realitate convertirea este da ul total al celui care-i încredineaz propria existen evangheliei rspunzând liber lui cristos care cel dintâi se ofer omului ca i cale adevr i via ca acela care singur îl elibereaz i-l mântuiete tocmai acesta este sensul primelor cuvinte cu care conform evanghelistului marcu isus începe predicarea evangheliei lui dumnezeu timpul s-a împlinit i împria lui dumnezeu este aproape convertii-v i credei în evanghelie mc 1,15 acest convertii-v i credei în evanghelie nu se afl numai la începutul vieii cretine ci îi însoete toi paii rmâne reînnoindu-se i se rspândete ramificându-se în toate exprimrile sale fiecare zi este moment de har pentru c fiecare zi ne solicit s ne încredinm lui isus s avem încredere în el s rmânem în el s-i împrtim stilul de via s învm de la el iubirea adevrat s-l urmm în împlinirea zilnic a voinei tatlui singura mare lege a vieii În fiecare zi chiar i atunci când nu lipsesc dificultile i trudele oboselile i cderile chiar i atunci când suntem tentai s prsim calea urmrii lui cristos i s ne închidem în noi înine în egoismul nostru fr a ne gândi la necesitatea pe care o avem de a ne deschide iubirii lui dumnezeu în cristos pentru a tri aceeai logic de dreptate i de iubire În recentul mesaj pentru postul mare am voit s amintesc c e nevoie de umilin pentru a accepta c avem nevoie ca un altul s m elibereze «al meu» pentru a-mi da gratuit acel «al su» aceasta se întâmpl îndeosebi în sacramentele pocinei i euharistiei datorit aciunii mântuitoare a lui

[close]

p. 7

revista catolica i în pmânt te vei întoarce pe care preotul de rit latin o rostete atunci când pune cenua pe capul cretinului suntem trimii la începuturile istoriei umane când domnul i-a spus lui adam dup svârirea pcatului originar În sudoarea frunii tale îi vei mânca pâinea pân când te vei întoarce în pmânt pentru c din el ai fost luat pmânt eti i în pmânt te vei întoarce gen 3,19 aici cuvântul lui dumnezeu ne amintete de fragilitatea noastr ba chiar de moartea noastr care este forma ei extrem În faa fricii înnscute de moarte i înc i mai mult în contextul unei culturi care în atâtea moduri tinde s cenzureze realitatea i experiena uman a morii liturghia din postul mare pe de o parte ne amintete de moarte invitându-ne la realism i la înelepciune iar pe de alt parte ne face s percepem i s trim noutatea neateptat pe care credina cretin o elibereaz în realitatea morii însi omul este pmânt i în pmânt se va întoarce dar este pmânt preios în ochii lui dumnezeu pentru c dumnezeu l-a creat pe om destinându-l la nemurire astfel formula liturgic a ritului latin amintete-i c pmânt eti i în pmânt te vei întoarce îi afl plintatea semnificaiei sale în referina la noul adam cristos domnul isus a voit în mod liber s împrteasc soarta fragilitii cu fiecare om îndeosebi prin moartea sa pe cruce dar tocmai aceast moarte plin de iubirea sa fa de tatl i fa de omenire a fost calea pentru învierea glorioas prin care cristos a devenit izvor al unui har druit celor care cred în el i sunt fcui prtai de însi viaa divin aceast via care nu va avea sfârit este deja în desfurare în etapa pmânteasc a existenei noastre fiind dus la împlinire dup învierea trupului gestul simplu al impunerii cenuii ne dezvluie bogia singular a semnificaiei sale este o invitaie de a parcurge drumul postului mare ca o cufundare mai contient i mai intens în misterul pascal al lui cristos în moartea i învierea lui prin participarea la euharistie i la viaa de caritate viaa care se nate i îi gsete plintatea în euharistie prin impunerea cenuii noi reînnoim angajarea noastr de a-l urma pe isus de a ne lsa transformai de misterul su pascal pentru a învinge rul i a face binele pentru a face s moar din noi omul vechi legat de pcat i a face s se nasc în noi omul nou transformat de harul lui dumnezeu iubii prieteni În timp ce ne pregtim s parcurgem drumul auster al postului mare vrem s invocm cu încredere deosebit ocrotirea i ajutorul fecioarei maria ea prima care a crezut în cristos s ne însoeasc în aceste patruzeci de zile de rugciune intens i de pocin sincer pentru a ajunge s celebrm purificai i complet reînnoii în minte i în spirit marele mister al patelui fiului ei aspecte liturgice cristos noi putem intra în dreptatea «mai mare» care este cea a iubirii cf rom 13,8-10 dreptatea celui care se simte în orice caz tot mai debitor decât creditor pentru c a primit mai mult decât se poate atepta l osservatore romano 5 februarie 2010 pag 8 momentul potrivit i de har al postului mare ne arat propria semnificaie spiritual i prin vechea formul amintete-i c eti pmânt v doresc tuturor un post mare binecuvântat miercuri 20 ianuarie 2010 papa benedict al xvi-lea not referitoare la bisericile orientale pentru grecocatolici echivalentul ceremonialului penitenial din miercuria cenuii de la romano catolici este vecernia duminecii dinainta primei zile de post vecernia penitenial duminica dinaintea postului mare se mai numete i duminica iertrii aceast denumire vine de la obiceiul cretinilor orientali de a-i cere iertare unii de la alii îmbriându-se i rugându-l pe dumnezeu s îi ajute s inceap cum se cuvine postulul mare acest ritual se svârete la sfâritul vecerniei i el ne pregtete pentru intrarea în post împcai cu cei din jurul nostru condiie fundamental a unei bune i primite rugciuni evanghelia din dumineca dinaintea intrrii în post ne vorbete despre iertarea aproapelui ca fiind o mare fapt bun i bine plcut lui dumnezeu artând cât de important este iertarea aproapelui i faptul c vom gsi iertarea doar în msura în care i noi iertm mântuitorul ne spune de vei ierta oamenilor grealele lor ierta-va i vou tatl vostru cel ceresc iar de nu vei ierta oamenilor grealele lor nici tatl vostru nu v va ierta grealele voastre matei 6 14-15 iertarea este însuirea care îl aseamn mult pe om cu dumnezeu iertarea trebuie s vin din toat inima cci dumnezeu ne iart nou toate pcatele i ne arat mult mil deci nici noi nu putem face altfel fa de cei din jurul nostru de aceea s o lsm mereu s ptrund în inima noastr cerându-ne iertare ori de câte ori greim i iertând pe ceilali când ne greesc deci dac îi vei aduce darul tu la altar i acolo îi vei aduce aminte c fratele tu are ceva împotriva ta las darul tu acolo înaintea altarului i mergi întâi i împac-te cu fratele tu i apoi venind adu darul tu mt 5,23-24 7

[close]

p. 8

revista catolica pagini de istorie mari personaliti ale bisericii catolice sirea jurnalului participrii mitropoliului ioan vancea de buteasa la lucrrile conciliului vatican i 1869-1870 în fondurile direciei judeene cluj i în arhivele naionale a dat semnalul readucerii în contiina istoriografiei contemporane a uneia dintre marile personaliti ale epocii moderne i unul dintre marii arhierei ai bisericii greco-catolice despre episcopul de gherla vom afla în corespondena purtat de ioan szabó cu sfântul scaun din scrisorile i rapoartele trimise de ctre episcopul szabó prefectului congregaiei de propaganda fide între 1874-1910 aflm c ioan szabó este unul dintre cei g 8 mai longevivi arhierei români din secolul al xix-lea corespondena purtat de mitropolitul ioan vancea i de ioan szabó cu sfântul scaun permit s ne facem o idee cu privire la agenda administraiei bisericii greco-catolice din timpul pstoririi celor doi cât i asupra problemelor care intrau sub incidena raporturilor cu roma aceste scrisori i rapoarte ne arat natura problemelor cu care se adresau arhiereii greco-catolici dicasteriilor române de care depindeau prin însi natura jurisdiciei ecleziastice scrisorile mitropolitului vancea de buteasa cât i rapoartele episcopului ioan szabó de gherla se adresau prefectului congregaiei de propaganda fide deoarece acest dicaster patrona i superviza prin secia pentru afacerile ritului oriental înfiinat în 1862 pentru bisericile unite problematica acestor corespondene coincide în fapt cu însui coninutul raporturilor bisericii greco-catolice române cu sfântul scaun papal i prezint o palet larg de subiecte începând de la cele oarecum obligatorii pentru ierarhii catolici cum sunt rapoartele ad limina sau corespondena pe tema decretelor celor dou sinoade provinciale pân la cele referitoare la admiterea unor seminaristi în colegiul grec pentru studii.

[close]

p. 9

revista catolica mitropolitul blajului ioan vancea de buteasa s-a nscut la 18 mai 1820 în vad bihor transilvania i a decedat la data de 31 iulie 1892 la blaj a fost preot episcop i mitropolit greco-catolic român familia lui ioan vancea era de origine maramureean din onceti vnceti trecut prin buteasa ara chioarului de unde provine numele su nobiliar de buteasa i stabilit apoi la vad în bihor a fcut dou clase elementare în satul natal iar apoi la oradea ca elev internist la seminarul tinerimei române unite studiile secundare precum i doi ani de filozofie i le-a fcut la liceul premonstrantes al clugrilor catolici din oradea ca bursier al fundaiei drbant 1 n 1941 a fost trimis de episcopia român unit de la oradea la seminarul stadtconvict din viena numit mai apoi institutul barbareum sau sfânta barbara din viena capitala imperiului unde a absolvit patru ani de teologie revenit de la viena a fost hirotonit preot celibatar la 10 august 1845 odat cu consacrarea bisericii din vad de ctre episcopul greco-catolic român vasile erdeli ardeleanu a fost numit cancelar i protocolist al cancelariei episcopale la 19 noiembrie 1845 a fost numit capelan la macu azi makó în sud-estul ungariei iar la 7 decembrie din acelai an 1845 având o pregtire i caliti sacerdotale superioare a fost trimis la institutul sfântul augustin augustineum din viena unde a obinut titlul de doctor în teologie în anul 1848 a început ca actuar i protocolist pe lâng episopia de oradea capelan la macu canonic în capitlul episcopal ordean 1855 dar i ca inspector i profesor al colilor confesionale diecezane În data de 4 iulie 1865 este numit de ctre împratul francisc iosif episcop de gherla diecez pe care o va pstorii patru ani 1865-1869 timp în care a experimentat un stil i o manier ecleziastic precum activitate pastoralmisionar organizarea instituional a bisericii organizarea i înzestrarea colilor confesionale2 Î pagini de istorie va ajunge mitropolit la 11 aprilie 1869 iar la 31 iulie 1892 ioan vancea devine cel de-al doilea întâistttor al provinciei mitropolitane greco-catolice de alba iulia i fgra În timpul acesta se reiau cele dou sinoade provinciale din 1872 i 1882 precum i cele trei sinoade arhidiecezane inute în 1869 1882 i 1889 vancea a fost un energic om de administraie ecleziastic el fiind responsabil pentru rearondarea în 1880 a protopopiatelor de pe cuprinsul arhidiecezei desfoar în perioada 1873-1876 vizite canonice în trei zone distincte ale arhidiecezei protopopiatul alba-iulia vicariatul fgraului i protopopiatul mureului mitropolitul vancea a acordat cea mai mare atenie instituiilor colare adoptând o strategie ce consta în elaborarea de regulamente ori planuri de învmânt pentru colile elementare i pentru cele bljene în organizarea unui congres colar cu participare mixt laici i mireni ioan vancea a luat parte la lucrrile conciliului ecumenic vatican i în perioada 22 noiembrie 1869 30 iunie 1870 alturi de episcopul sufrag de la oradea iosif papp szillágyi În perioada aceasta vancea n-a abandonat administrarea arhidiecezei dovad st corespondena schimbat cu blajul cu autoritile de resort de la budapesta sau cu diferite departamente din administraia central a sfântului scaun din anii 1869 i 1870 mitropolitul ioan vancea de buteasa vancea a încercat s susin în mod direct interesele bisericii sale pledând pe lâng forurile romane ori de câte ori a avut ocazia mitropolitul a ajuns în cetatea etern în trei rânduri prima vizit fiind i cea mai lung 22 noiembrie 1869 30 iunie 1870 cu ocazia pariciprii la lucrrile conciliului ecumenic vatican i dup cum aflm din jurnalul pariciprii româneti la conciliul dinariu redactat de victor mihályi al doilea moment în care îl gsim pe ioan vancea la sfântul scaun îl reprezint vizita ad limina i perelinajul fcut împreun cu toi episcopii sufragi în perioada 13 mai ­ 16 iunie 1886 În anul urmtor 1887 se consum cea de-a treia vizit roman a lui ioan vancea ocazionat de jubileul organizat cu prilejul împlinirii de ctre papa leon xiii-lea a 50 de ani de preoie daniel rus 1 nicolae bocan mirela andrei episcopul ioan vancea pastorale i circulare 1865-1869 cluj-napoca 2003 pag 10-12 2 bibliografia i cariera lui ioan vancea pân la numirea în scaunul metropolitan de la blaj augustin bunea metropolitul dr ioan vancea de buteasa schia bibliografic blaj 1890 pag 4-11 9

[close]

p. 10

revista catolica pagini de istorie iuliu maniu i regele ferdinand iuliu maniu alturi de alexandru vaida voievod nu doar bucuriile se comemoreaz ci i marile încercri mai ales acelea care au fost suportate cu demnitate precum i iuliu maniu a suportat persecuia comunist cu demnitate i curaj nemaiîntâlnit duminic 7 februarie 2010 comemorare iuliu maniu stimai oaspei care ai venit s-l comemorai pe iuliu maniu iubii credincioi s-au împlinit în 5 februarie 47 de ani de la moartea lui iuliu maniu pe 20 ianuarie am comemorat i noi 20 de ani de la prima sfânt liturghie celebrat în libertatei în public pe treptele casei de cultur din baia mare pentru acea comemorare am luat ca text de referin ps 136 i pentru comemorarea a 41 de ani de la moartea lui iuliu maniu m voi raporta la acelai text biblic ps 136 i voi utiliza acelai raionament nu doar bucuriile se comemoreaz ci i marile încercri mai ales acelea care au fost suportate cu demnitate precum i iuliu maniu a suportat persecuia comunist cu demnitate i curaj nemaiîntâlnit tristeea ce ne cuprinde la aceast comemorare ne duce cu gandul doar o minoritate a românilor îl comemoreaz pe iuliu maniu parohia sfântul anton este onorat s-l comemoreze pe iuliu maniu iar onoarea legat de persoana acestui martir al poporului român rmâne netirbit chiar dac el este comemorat de o minoritate martirii i eroii sunt prin excelen nite minoritari decimai poate înjumtii ori distrui întro msur mai mare cei ce au reuit s se întoarc la ierusalim din robia babilonian au instituit comemorarea exilului bine facei i bine facem c-l comemorm pe iuliu maniu chiar dac suntem puini deoarece în faa celor care apr adevrul majoritatea oricât ar fi de numeroas nu are nicio valoare iat ce spune capodopera poeziei ebraice regsit în ps 136 dup ce supravieuitorii holocaustului din babilon s-au întors în ierusalim la sânul babilonului acolo am ezut i am plâns când ne-am adus aminte de sion s se lipeasc limba mea de grumazul meu de nu-mi voi aduce aminte de tine de 10 nu voi pune înainte ierusalimul ca început al bucuriei mele memorialul de la sighet a diluat cu cinism i reacredin realitile din acest lagr al morii memorialui de la sighet afieaz acolo fotografii prin care îi pune pe aceeai treapt i-i consider martiri pe unii clerici i ierarhi care au fost mutai de comuniti dintr-un loc cald într-un alt loc la fel de cald i care poate c nici nu tiau unde se afl sighetul pe hart s se lipeasc limba mea de grumazul meu dar nu numai a mea ci mai ales a acelora care au menirea de a nu permite strecurarea falsului în istorie.

[close]

p. 11

revista catolica pentru c în istorie falsul bine strecurat se pietrific i rmâne aa deoarece istoria nu este inspirat de spiritul sfânt ca biblia ci este scris de oameni care fie nu cunosc adevrul fie îl distorsioneaz în mod contient aa cum este cazul cu memorandumul de la sighet toi cei care au scris în ultimii 20 de ani despre sighet cu excepia episcopului ioan ploscaru de pie memorie client integralist la sighet au evitat s scrie c o treime dintre cei 180 de deinui din acest lagr al morii erau clerici i ierarhi greco-catolici care au refuzat s se înroleze într-o ortodoxie condus de la kremlin m simt dator s amintesc i faptul c în 1998 cu ocazia comemorrii la sighet de ctre convenia democratic i ana blandiana a 50 de ani de la instaurarea deplin a comunismului în românia episcopul ioan ploscaru nici mcar nu a fost invitat doar la insistenele mele episcopul ploscaru a acceptat ca în ultima zi s trimit un mesaj scris pe care protopopul de sighet onisim filip prin iscusina sa a reuit s-l introduc în program i s-l citeasc iuliu maniu ca deinut în lagrul morii de la sighet nu a fcut parte din treimea de deinui pe care am menionat-o deoarece el nu era cleric pagini de istorie mari personaliti ale bisericii catolice el a fcut parte din celelalte dou treimi de oameni de stat care nu s-au plecat în faa balaurului rou balaur care ma tem c înc nici acum nu a fost înfrânt definitiv de vreme ce credincioii greco-catolici din baia mare dup 41 de ani de interdicie au celebrat peste 15 ani la statuia ostaului român sub cerul liber iar unii mai celebreaz i astzi cum e cazul la ieti unde urmaii lui vasile lucaciu nu pot face slujbe în biserica lor iar catedrala lui alexandru rusu înc nu a fost retrocedat msura în care puterea balaurului rou a fost totui înfrânt cred c se datoreaz în cea mai mare parte unora ca iuliu maniu i treimei de care am vorbit iar msura în care acesta îi mai mai arat ghiarele cred c se datoreaz unui vid de personaliti de calibrul lor comemorarea acestor personaliti este dttoare de sperane i ne va conduce spre atingerea scopului pentru care ei s-au jertfit pr simion mesaro memorialul durerii din sighetu marmaiei celula în care a murit iuliu maniu 11

[close]

p. 12

biseric i cultur 12 revista catolica din istoria romÂnilor În general i a maramureului În special la baza marii arte trebuie s existe o mitologie care e o component determinant pentru definirea fondului sufletesc al unui popor grid modorcea în mituri legende folclor i documente clasificarea miturilor cuprinde i miturile fenomenologice care privesc existena omului i a cadrului su invizibil cu regnurile fabuloase din epocile prevântoreti i domesticirii animalelor a cultivrii plantelor a descoperirii pietrei utilizabile a metalelor i a reaciilor chimice v kernbach pag 5-12 nu vom continua i cu alte analize disecri i diviziuni de ramuri i fenomene mitologice ci vom conchide c miturile i mitologia cuprind câte ceva din fiecare ramur în evoluia ei iar ca o colecie de mituri a omenirii este o surs mai mult decât accesorie pentru exploatarea trecutului foarte îndeprtat adic a acelui trecut asupra cruia nu mai posedm decât ipotezele paleontologilor i antropologilor acetia îns nu pot i nu încearc s explice esena spiritual a protoistoriei umane iar mitologia devine o paraistorie care sugereaz construirea unor modele probabiliste ale trecutului îndeprtat i operaia e posibil aa cum este posibil construirea modelelor probabiliste ale viitorului îndeprtat prin aglomerarea noiunilor abstracte i stranii împreun cu noiunile concrete ale etapelor istoriei societii omeneti prin înfurarea acestei materii mixte peste nucleele enigmatice ale timpului primordial i prin simbolismul cu luciu schimbtor al ultimului înveli miturile rmân mereu neepuizate incerte i reinterpretabile cu cât sunt mai vechi i cu cât fac parte mai organic dintr-o concepie sau alta despre univers nesimilar concepiilor moderne kernbach idem pag 13-15 nu exist popor cult cu rdacini profunde în antichitate care s nu dispun de un abundent tezaur în preistorie reprezentat de un opulent material mitic legendar i folcloric fondul cel mai profund al spiritualitii unui popor îl constituie desigur mitologia lui mitologia ocup un loc esenial într-o cultur pe de-o parte tiina miturilor ne-a ajutat s configurm în bun msur imaginea spiritual a societii primitive iar pe de alt parte mitologia a stat la baza marii arte astfel arta român ar fi fost imposibil fr asimilarea mitologiei greceti dup cum arta greac ar fi fost de neimaginat în toata amploarea ei fr mitologia trac rolul pe care îl joaca mitologia în cultura i în arta unui popor este un lucru dovedit demult i recunoscut ca atare de numeroi cercettori oricum la baza marii arte trebuie s existe o mitologie care e o component determinant pentru definirea fondului sufletesc al unui popor grid modorcea mituri romanesti pag 5-9 primul canal de ptrundere în preistorie este mitologia pe care scriitorul român de renume mondial mircea eliade o ridic la rang de tiin i ca veridic surs de istorie legenda un alt canal de penetrare în istorie e o specie a genului epic o naraiune în proz sau versuri cu caracter fantastic sau miraculos transmis în special pe cale oral i bazat pe un fond istoric sau pe o imaginaie mistic fl marcu dictionar de neologisme ed acad rsr pag 621 prin legende se explic elemente fantastice geneza unui lucru a unei plante a unui animal reptil etc sau se evoc fapte neobinuite ale unor eroi atestai sau nu de ctre istorie caracteristic i literaturii populare legenda a fost cultivat mai ales de ctre scriitorii romantici.

[close]

p. 13

revista catolica povestirile din viaa primilor cretini sau a sfinilor medievali au cuprins întreaga societate a acelor timpuri legendele se deosebesc de basme i de miturile clasice pentru c persoanele din ele sunt oameni i aparin unui loc i timp determinat legende populare se zic acelor legende scrise de poei dup modelul celor poporale propagate prin viu grai i create de popor folclorul fenomen social i spiritual reprezint totalitatea creaiilor artistice a obiceiurilor i tradiiilor populare mitologia româneasc are un spaiu bine definit nu este venit de undeva are aceeai istorie neîntrerupt cu a poporului care a crescut-o ca la orice gint multimilenar aproape fiecare act creator al poporului s-a constituit în mit biseric i cultur folclorul maramureean se gsete pe toate cile legendele maramure ene prin excelen sunt create noastre dar mai ales în noi de popor dar nu pure ficiuni ci înine de fapt miturile legendele plecând de fapte reale pe care i folclorul maramureean sub le-au decorat cu puterea lor de toate aspectele variate i multiple imaginaie fr s depeasc limita unui cadru onest dar foarte pure ofer surse de chiar sobru uneori deci în istorie din cele mai profunde epoci fiecare legend e un sâmbure preistorice a acestei populaii care de adevr uneori mai veridic prin comportamentul ei spiritual decât datele menionate în unele documente oficiale scrise impune admiraie oricrui clator tendenios în ceea ce privete care ptrunde în arcadia istoria rii maramureului a maramureean crei vechime se pierde în preistorie prof mircea drago la editura galaxia gutenberg a vzut recent lumina tiparului ediia a ii-a revizuit i adugit a volumului «trecând pragul tcerii» o cartedocument semnat de mons tertulian langa care acoper perioada 19481964 respectiv «din tainia ruseasc la malmaison la ministerul de interne la piteti vcreti jilava aiud gherla lugoj galai i insula mare a brilei» aceast nou ediie cuprinde i poeme din captivitate secvene din jurnalul soiei precum i imagini din colecia familiei ulburtoarele mrturii din infernul communist relatate de venerabilul printe tertulian langa se adaug celor ale ps.ioan ploscaru din lanuri i teroare i ale p.s iuliu hossu din volumul credina noastr este viaa noastr cri ce n-ar trebui s lipseasc din biblioteca niciunuia dintre noi cri ce ar trebui citite i recitite pentru uriaa lecie de demnitate ce ne-o ofer tuturor vom înelege poate preul enorm pe care au fost de acord s-l plteasc fr nici o motivaie pmânteasc vom descoperi c în ciuda suferinei i a înjosirilor nedrepte aceti martiri pentru cristos au descoperit c însei vieile i credina lor devin mai pure mai pline de îneles i mai profunde n-am fost destoinic s atern hârtiei imagini ca recoltate cu aparatul de filmat care s-i aib locul într-un documentar concret s-au scris multe astfel de pagini îns aceste clipe i ore de meditaii unice trite în regim de izolare nemiloas de unul singur ori împreun cu mari crturari sau mari ptimitori numai pe mine m-au avut ca martor astzi ei nu mai sunt în via eu îns sunt de nu i-a actualiza i nu i-a restitui vieii româneti i-a mai înmormânta în mine înc o dat a deveni mormântul cetluit i mut a ceea ce ar fi dorit s spun s lase viu viitorimii unui popor desfigurat de comunism aceast demonic oploit ideologie cu care incontient demenial cât de culpabil coabitm în contiine sinucise prezentul lung trit cu marii mei magitri pe care îl expun acum este dovada autentic a faptului c anii notri de celul n-au fost doar timpul unei triri nout i editoriale t larvare în care spiritul i cugetarea ar fi fost eliminate de comunism i scoase din curgerea istoriei anii de temni au fost sfini ani ai unei scrutri lucide a vieii omeneti a societii noastre ca i a rostului pe care l-am avut i îl avem în devenirea omenirii mrturisete printele langa în cuvânt înainte al acestei liturghii a memoriei Îndemnându-v la o captivant i tulburtoare lectur redm comentariul scriitorului i publicistului radu clin cristea directorul general al muzeului naional al literaturii române la apariia acestei cri-document stilul oarecum distant pe dinafar dar foarte însufleit pe dinluntru al scrisului lui tertulian langa apropie pân la anulare punile dintre autor si cititor textul devine parc o fiin vie care-i vorbete care te cheam care sufer i se bucur alturi de tine e un text care vine dintr-o singurtate torturat din acea singurtate stropit cu sânge i aductoare de chin i moarte prin care au trecut toi aceia ce au înfruntat diavolul comunist În spatele fiecarei vocabule se simte chinul si suferina ceea ce comunitii i sinitrii lor torionari n-au tiut i nu vor înelege niciodat este c exist i dureri mântuitoare iar mântuirea care l-a fcut scpat cu via din închisoare pe tertulian langa a fost pavza credinei în dumnezeu acest scut n-a putut fi strpuns nici de bici nici de bât nici de privarea de ap i mâncare autorul si personajul aproape unic al acestei cri nu s-au îndoit nici o clip c vor birui au fost întotdeauna mai liberi decât cei care erau siguri c le fur libertatea credina a fost cluza care l-a trecut prin moarte pe tertulian langa i l-a adus acas slbit la trup dar îmbogit la suflet rozalia pan 13

[close]

p. 14

revista catolica biseric i cultur pagini regsite despre sfântul augustin de hipona aflai în pragul celei de-a zecea primveri a mileniului trei poate muli dintre noi se gândesc mai ales dac au trecut pragul tinereii la oamenii i faptele trecutului i la modul în care acestea au marcat în diverse moduri omenirea acest tip de meditaie într-o lume i epoc care în tumultul lor par s nu cunoasc rgazul necesar pentru a gândi ci doar pentru a aciona în vederea obinerii foloaselor materiale este desigur rar întâlnit dar totui e bine c înc mai exist pentru c el ne poate duce cu gândul la persoane i vremuri demult apuse i care totui au puterea peste ani s ne marcheze într-un fel sau altul existena un astfel de exemplu este cu siguran sfântul augustin de hipona nscut în 13 noiembrie 354 la thagaste numidia i a murit la 28 august 430 la hippo regius pe teritoriul algeriei de azi 14 vocarea fie ea i sumar a unei personaliti atât de cunoscut pe tot mapamondul graie în special confesiunilor sale implic desigur câteva linii definitorii ce îl caracterizeaz ca mod de gândire i care definesc complexitatea personalitii sale de filosof i învtor al bisericii aceste linii contureaz un portret moral i intelectual care prin spiritul su de avangard a fcut trecerea de la antichitate la evul mediu coordonanele gândirii sale ating dincolo de filosofie domenii precum dogmatica politica i istoria crora le-a dat valene speciale prin câteva opinii cum ar fi pe plan religios cele privitoare la necesitatea iubirii între oameni i a nevoii de credin pentru a putea depi statutul de nemernicie omeneasc iar pe plan politic obligativitatea despririi statului de biseric În opera sa târzie despre cetatea lui dumnezeu /de civitatae dei apreciaz istoria omenirii ca pe o evoluie a cetii terestre a oamenilor civitas terrena ce aspir spre cetatea lui dumnezeu civitas dei identificând cetatea lui dumnezeu cu biserica paralel care oprindu-se la cele dou lumi sacr i profan duce la rândul su la acea coordonat socio-istoric a gândirii sale în care se observ la un moment dat motivarea decderii imperiului e scrisoare a sf augustin împotriva pelagienilor manuscris sec al v-lea biblioteca din orléans roman prin prisma efectelor decderii morale i a lipsei fricii de dumnezeu astfel este primul filozof care a luat în considerare istoria ca fiind necesar în educarea oamenilor pentru lichidarea rului personalitatea sa covâritoare a creat cum era i firesc de-a lungul timpului preocupri dintre cele mai diverse de la modificri de sisteme filozofice amintesc aici doar aspectul cel mai important al abordrii sale filosofico-religioase care i-au marcat convertirea i anume scepticismul de tip platonician care a influenat serios gândirea lui descartes i toat filozofia întunecatului ev mediu pân la cele legate de educaie domeniu în care dup o tineree tulbure marcat de vicii a ajuns aa cum demonstreaz i printele clugr asumpionist bernard tef în monografia dedicat acestui sfânt s exceleze prin apropierea sa de tineri i prin metodele didactice folosite i extrem de moderne amintind de biograful român al sfântului augustin acum la aniversarea morii acestui învtor al bisericii m gândesc la minunatul volum al printelui greco-catolic care a urmat calea clugreasc a predecesorului su este vorba despre sfântul augustin omul opera doctrina [cuv înainte de teodor racovian dacia cluj-napoca 2003 cartea extrem de accesibil pentru grbitul cititor al secolului xxi în ciuda bogiei de date coninute îi propune fapt pentru care e fascinant chiar de la primele pagini s creeze în primul rând portretul moral extrem de omenesc cu toate calitile i slbiciunile inerente firii omeneti ale sfântului care dincolo de preocuprile sale dogmatice a creat o filozofie proprie caracterizat ca de altfel în toate sistemele filozofice în

[close]

p. 15

revista catolica primul rând prin rigoare alungarea pojghiei rigide care ascunde filozofia i dogmatica sfântului augustin este pentru autorul crii un minunat prilej de a ptrunde în universul geografic i spiritual în care s-a format cel care a pledat mereu pentru o raiune dominat de sensibilitate i anume africa roman în care s-a nscut sfântul augustin în anul 354 la tagasta într-o familie în care tatl era pgân iar mama monica o fiin cu o puternic credin pe care o va moteni fiul dup multe ispite lumeti crora le-a czut prad fixarea temporal i spaial fcut de bernard tef este doar cadrul pe care îl evoc pentru a contura personalitatea celui ce s-a format într-o perioad de criz a cretinismului aflat la începuturile sale criz care l-a influenat mult pe tânrul ce avea s se converteasc în analizarea subtil a psihologiei umane analiz ce a dus la un moment dat aa cum bine demostreaz monografia la una dintre cele mai complexe interpretri ale psalmilor i la elaborarea celor dou lucrri confesiuni i despre cetatea lui dumnezeu structurat dup metoda clasic a monografiilor complete care vizeaz atât omul cât i opera volumul prezint cu temeinicie toate etapele vieii celui ce fost botezat în noaptea de Înviere a anului 387 când a primit i prima Împrtanie insistând poate mai mult asupra a dou aspecte importante lupta cu propriile slbiciuni pân la atingerea gradului suprem de întâlnire cu dumnezeu i rolul preotului mai ales în timp de prigoan astfel se d acestei cri poate mai mult decât ali biografi ai sfântului augustin i ai operei sale o puternic tent moralizatoare i cu profunzimi cretine mai mari ce culmineaz la sfâritul volumului cu rugciunea ctre sfântul augustin sfânt care a fascinat oamenii simpli dar i intelectualii din toate timpurile chiar de la primul su biograf possidius unul dintre discipolii si antoaneta turda biseric i cultur cea mai veche reprezentare a sf augustin pstrat pân în zilele noastre bazilica din lateran sec al vi-lea viziunea sfântului augustin detaliu pictur de vittore carpaccio scuola di san giorgio degli schiavoni veneia 15

[close]