p. 1

revista catolica sfântul nicolae naterea i tinereea nicolae era fiul unor prini cretini din patara teofan i nona fiind nscut în jurul anului 275 de mic a dat semne de o alegere deosebit din partea lui dumnezeu respecta cu sfinenie zilele de post se inea deoparte de jocuri i vorbe necuvincioase petrecea în rugciune o mare parte din timpul su i arta o buntate îngereasc fa de toi dup moartea prinilor si i-a vândut toat averea i a împrit banii sracilor a studiat la cele mai bune coli unde s-a remarcat prin inteligena sa iar în bisericile în care intra uimea pe toi prin nobleea sa sufleteasc sfântul avea un unchi numit tot nicolae fratele mamei sale care era episcop acesta vzând râvna nepotului su pentru lucrurile dumnezeieti l-a luat pe lâng el i l-a învat cunoaterea sfintelor învturi pentru credina i înelepciunea lui nicolae a ajuns de tânr preot fiind hirotonit de ctre unchiul su omiletic 6 decembrie dea pân i odjdiile numai s nu plece nimeni de la el nemângâiat sau neajutorat trind în timpul împratului diocleian sfântul nicolae sufer persecuiile împotriva cretinilor supus la chinuri torturat închis acesta rmâne neclintit în credina sa foarte bine datorit milosteniilor sale l-au ales ca i pstor dar mai rmânea s aib loc alegerea sa de ctre ceilali episcopi se spune c unul dintre ei a visat c acela care va veni diminea primul la biseric pentu a se ruga acela s fie ales episcop bineîneles c sfântul nicolae a fost cel care a venit primul i astfel a fost ales arhiepiscop al mirei i lichiei la început s-a împotrivit dar a aprut glasul domnului care i-a spus nicolae în mijlocul poporului s-i svâreti nevoina ta dac vrei s fii încununat de mine ultima parte a vieii sale venind din nou în mijlocul credincioilor s-a luptat pentru linitea i mântuirea sufletelor acestora dar din cauza suferinelor pe care le-a îndurat în timpul prigoanelor a posturilor i a nesfâritelor rugciuni rostite în privegheri a fost sectuit de puteri simindu-i sfâritul aproape s-a retras din scaun i a venit la mânstirea sionului unde a trecut la cele venice la 6 decembrie 343 gabriel beskid viaa lui ca arhiepiscop Începându-i pstorirea sa sfântul a îneles c cea mai temeinic învtur pe care o poate da credincioilor este pilda vieii lui de aceea sfântul nicolae nu i-a schimbat viaa sa de mai înainte ci i-a înmulit ostenelile spirituale nevoinde-se mai mult pentru binele credincioilor si În vieile sfinilor se spune c umbla îmbrcat ca un clugr srac mânca legume i mâncruri proaste se lipsea de crile lui trebuincioase îi vin viaa lui dup ce este hirotnit preot unchiul su a devenit arhiepiscop al mirei a înfiinat o mnstire cu numele sion i având nevoie de un ajutor vrednic i-a chemat nepotul i l-a numit stare al acestei mnstiri nicolae dovedind minunate aptitudini organizatorice dup o perioad de timp dorind s se închine la mormântul domnului cristos a cerut binecuvântarea unchiului su i a pornit spre ara sfânt alegerea sa ca i arhiepiscop al mirei i lichiei dup ce a plecat în ara sfânt unchiul su a trecut la cele venice iar în scaunul de la mira a fost ridicat un ucenic al su ioan acesta a pstorit doar câteva luni dup care a murit foarte mult vreme episcopii s-au frmântat pe cine s aleag ca i arhiepiscop În vieile sfinilor se spune c în aceast timp a sosit în mira sfântul nicolae credincioii cunoscându-l 1 vieile sfinilor arhiepiscopia romanocatolic bucureti vol ii iulie-decembrie 1992 pag 287 sfântul a participat la conciliul care a avut loc la niceea în anul 325 unde din dorina arztoare de a pstra învtura bisericii neatinse a mers în mijloc i l-a plmuit peste obraz pe ereticul arie pentru aceasta a fost scos din conciliu i de pe scaunul episcopal pentru o vreme pân când însui domnul i preacurata lui maic s-au artat mai multor ierarhi descoperindu-le acelora c din porunc de sus s-a fcut lovirea aceea astfel a fost iertat i s-a putut întoarce din nou în scaunul su un aprtor al adevrului sfântul nicolae a fost pururi neînfricat în aprarea dreptii dintre oameni 1

[close]

p. 2

omiletic revista catolica rug`ciunea sfântului rozariu continuare din numrul anterior ce minunat ar fi dac în orae în sate în cltorii pe întreg pmântul i pe mare s-ar vedea sute de credincioi unindu-i laudele i rugciunile pentru a o saluta pe fecioara maria cu un singur glas i cu o singur inim papa leon al xiii-lea sub cluzirea sfintei noastre mame cereti preacurata fecioar maria am început în numrul anterior s ptrund în miezul misterelor pe care le meditm când ne rugm rozariul surprinzând câteva aspecte legate de misterele de bucurie În continuare v voi supune ateniei i spre meditare misterele de lumin i de durere misterele de lumin reprezint o sintez a vieii publice a divinului nostru mântuitor isus cristos 1 În primul mister de lumin meditm la scena botezului lui isus cu ochii minii îl vedem pe isus coborând în râul iordan primind botezul din mâinile lui ioan boteztorul acest eveniment biblic mai este numit de biseric i epifania domnului adic artarea domnului fiind prima ieire în public a domnului nostru din cadrul activitii sale publice prin acest mister biserica ne propune s cerem virtutea credinei pentru c prin sacramentul botezului ni se confer darul de a crede în dumnezeu i în milostivirea lui al doilea mister de lumin ne propune spre meditare minunea svârit de isus la nunta din cana galileii la intervenia mamei sale isus preschimb apa în vin aceasta fiind i prima minune pe care isus o face în cadrul public dar esenialul e faptul c isus onoreaz cu prezena sa aceast nunt atrgându-le atenia tuturor celor ce sunt cstorii sau urmeaz s-i uneasc destinele în taina sfintei cstorii c liantul de unire care asigur stabilitatea i iubirea din cadrul unei familii este cristos cel ce binecuvânteaz consimmântul soilor i familia proaspt întemeiat s cerem prin acest mister bunului dumnezeu sfinenia cstoriei i a familiei 3 4 În al treilea mister de lumin îl ascultm pe isus care ne vestete apropierea Împriei lui dumnezeu motiv pentru care ne cere s ne convertim continuu s avem în vedere pstrarea neprihnirii sufletului iar dac s-a ptat cumva cu ceva pcat s ne cim degrab cerând iertare domnului pentru cderea noastr biserica ne recomand cu mult cldur s recurgem des la taina sfintei pocine pentru a ne pstra sufletul curat i protejat de atacurile ispitelor i a celui ru s cerem prin acest mister darul convertirii permanente convertire care ne este oferit în cadrul sacramentului spovezii În al patrulea mister de lumin îl însoim pe isus i pe cei trei apostoli petru iacob i ioan pe muntele tabor unde isus îi arat divinitatea în momentul schimbrii la fa copleii de aceast minunat artare s zicem i noi împreun cu apostolul petru bine este ca noi s fim aici luca 9 33 i s cerem harul de a recunoate natura divin i uman a lui isus i harul acceptrii împlinirii voinei divine în viaa noastr 2 5 2 În ultimul mister de lumin meditm la instituirea sacramentului sfintei euharistii la cina cea de tain frumoasele cuvinte ale sfintei scripturi spun tiind isus c a sosit ceasul lui ca s treac din lumea aceasta la tatl iubind pe ai si cei din lume pân la sfârit i-a iubit ioan 13 1 isus nu a vrut s ne lase singuri i pentru aceasta în chip minunat a hotrât s rmân cu noi pân la împlinirea vremurilor s nu-l lsm singur pe isus s nu-l prsim în biserici i tabernacole ci s-l vizitm i s-i dm cinstirea cuvenit cci el pentru noi i a noastr mântuire i-a vrsat sângele pe cruce druindu-i viaa în mâinile tatlui ca jertf de ispire pentru pcatele noastre i reparare pentru nelegiuirile noastre s cerem prin acest mister i prin regina sfântului rozariu harul de a ne cumineca des i cu cât mai mult vrednicie.

[close]

p. 3

revista catolica misterele de durere încearc s ne fac s contientizm gravitatea pcatelor svârite de noi i nemrginita iubire a lui dumnezeu fa de noi care aa de mult a iubit lumea încât pe fiul su cel unul-nscut l-a dat ca oricine crede în el s nu piar ci s aib via venic ioan 3 16 În primul mister de du rere meditm la agonia lui isus din grdina mslinilor isus în natura sa uman se simte covârit de starea de pcat a lumii pe care e chemat s o mântuiasc s-i cerem lui isus iertare pentru pcatele noastre care i-au produs atât de mari suferine al treilea mister de durere scoate în eviden tulburtoarea scen a încoronrii lui isus cu spini de multe ori ne lsm condui de imaginaie i nu de raiune de gânduri perverse de ur de invidie i nu de iubire de druire de acceptare de fraternitate isus dorete prin acest supliciu s purifice gândurile noastre s pun raiunea noastr în folosul nostru real noi cutm în general s posedm cu titlu de proprietate ceea ce nu este al nostru el ne cheam s administrm proprietatea lui în mod corect i cu iubire s-l rugm pe isus s ne ajute s dm o just valoare bunurilor pmânteti pentru ca acestea s nu ne împiedice în drumul nostru spre mântuire În al patrulea mister de durere îl însoim pe isus pe drumul calvarului i-l vedem cum poart crucea spre locul de osândire ne privete pe toi i blând ne invit oricine voiete s vin dup mine s se lepede de sine s-i ia crucea i s-mi urmeze mie marcu 8 34 iat invitaia depinde de noi dac o acceptm sau o refuzm s tim îns un lucru dac acceptm invitaia lui isus el nu ne va lsa singuri ci ne va ajuta la purtarea crucii aa cum i el a fost ajutat de simon cireneul pe drumul golgotei s cerem prin mijlocirea preacuratei fecioare maria harul de a putea purta crucile din timpul vieii cu rbdare i încredere în dumnezeu În al doilea mister de durere participm spiritual la sângeroasa biciuire a mântuitorului nostru isus accept aceast crunt btaie pentru c dorete s ne atrag atenia pentru a nu ne lsa dominai de simuri care lsate libere ne pot duce la pierzare ci s ne punem simurile vzului auzului pipitului mirosului i mersului în slujba lui dumnezeu i a mântuirii noastre isus ne cere s nu ne satisfacem toate plcerile i capriciile ci s ne mortificm si ori de cate ori avem ocazia s renunm pentru binele nostru i al semenilor notri deci aici putem cere mortificarea simurilor omiletic 1 3 2 5 4 ultimul mister de durere ni-l prezint pe isus rstignit pe cruce între doi tâlhari chiar i în aceast umilitoare situaie isus nu blestem nu calomniaz nu cere tatlui ceresc anihilarea dumanilor i a clilor lui din contr îi iart pe cei ce l-au adus în aceast jalnic stare i cere printelui Îndurrilor s le ierte pcatele i mai ales acest pcat câi oare dintre noi am fi capabili în asemenea circumstane s-i iertm pe cei ce ne-au greit dar în cazuri mult mai uoare ca de exemplu o calomnie o palm o ironie dac-l iubim pe dumnezeu în mod sincer atunci vom fi capabili i s iertm greelile semenilor notri i vom putea rosti netulburai de contiin acel paragraf din rugciunea tatl nostru i ne iart nou pcatele noastre precum i noi iertm greiilor notri s cerem bunului dumnezeu darul iubirii adevrate fa de isus maria i semenii notri În numrul urmtor voi prezenta misterele de mrire i rugciunile cu care se încheie de obicei coroana rozariului laud în veci s-i fie adus mariei prin cristos domnul nostru andrei szilveszter 3

[close]

p. 4

revista catolica omiletic p~r}ile sfintei liturghii liturghia cuvântului sfânta liturghie este constituit din dou pri componente liturghia cuvântului i liturghia euharistic aceste elemente constitutive vor fi analizate i explicate începând cu acest numr i continuând cu numerele urmtoare ale revistei noastre de cultur i spiritualitate prima parte a liturghiei cuprinde o serie de rugciuni i cântri prin care ne pregtim mintea i inima spre ascultarea cuvântului lui dumnezeu i pentru aducerea sfintei jertfe binecuvântarea i ectenia mare Înainte de a începe sfânta liturghie preotul rostete rugciunea Împrate ceresc rugciune prin care cheam spiritul sfânt s-i vin în ajutor sa-l purifice i s-l asiste pentru a celebra cu vrednicie sfânta liturghie invocând ajutorul spiritului sfânt preotul îi aduce aminte de promisiunea din sfânta scriptur Înc i peste slugile mele i peste slujnicele mele voi turna în acele zile din spiritul meu fap 2,18 dup ce rostete rugciunea Împrate ceresc preotul fcând semnul crucii cu evanghelia peste sfânta mas d binecuvântarea de început a sfintei liturghii bine este cuvântat împria tatlui i a fiului i a sfântului spirit acum i pururea i în vecii vecilor aceast binecuvântare de început se face în numele celor trei persoane divine tatl fiul i spiritul sfânt pentru a exprima credina noastr în misterul sfintei treimi mister pe care ni l-a descoperit isus cristos însui când a venit pe pmânt s se jertfeasc pentru pcatele noastre la alte oficii religioase vecernia paraclisul maicii domnului acatistul etc binecuvântarea de început nu se face în numele celor trei persoane ale sfintei treimi deoarece aceste slujbe amintesc de epoca de început a istoriei mântuirii când omenirea nu tia altceva despre dumnezeu decât faptul c el exist i este unul singur Împria cea binecuvântat este biserica lui cristos În cartea sfânta liturghie autorul printele nicolae pura spune cum s nu fie binecuvântat aceast împrie când are împrat pe însui dumnezeu tatl care i-a zidit pe oameni fiul care i-a rscumprat din pcate i spiritul sfant care-i sfinete cu harul sfinitor unde poi gsi un împrat mai sfânt mai bun i mai drept decât dumnezeu unde poi gsi legi mai sfinte i mai bune ca legea sfintei evanghelii 4

[close]

p. 5

revista catolica omiletic cutai mai întâi împria lui dumnezeu i dreptatea lui i toate acestea se vor aduga vou mt 6 33 la binecuvântarea dat de preot credincioii rspund cu amin cuvânt împrumutat din ebraica veche însemnând aa este sau aa sa fie adic într-adevr împria tatlui a fiului i a sfântului spirit este binecuvântat i binecuvântai sunt fiii acestei împrii preotul continu apoi cu ectenia mare o rugciune de cerere pentru toat lumea la fiecare rugciune a preotului credincioii rspund doamne îndur-te spre noi rspuns prin care credincioii se unesc în rugciune cu preotul doamne îndur-te spre noi este strigtul celor doi orbi din evanghelie mt 9,27 prin care au cerut de la isus cristos s le druiasc vederea la sfânta liturghie îl putem vedea pe isus trecând prin mijlocul nostru lipsurile noastre sunt multe orbirea noastr spiritual este de multe ori mai dureroas decât boala orbilor din evanghelie pcatul a pus stpânire pe sufletele noastre de aceea de câte ori participm la sfânta liturghie avem datoria de a zice i noi mcar în gând doamne îndurte spre noi pentru ca isus s ne vindece de toate neputinele sufleteti i trupeti cauzate de pcat pentru ca rugciunile noastre s fie primite trebuie s ne aducem aminte de cuvintele mântuitorului dac îi vei aduce darul tu la altar i acolo îi vei aduce aminte c fratele tu are ceva împotriva ta las darul tu acolo înaintea altarului i mergi întâi i împac-te cu fratele tu i apoi venind adu darul tu mt 5 23 numai dup ce ne-am împcat cu cei care ne-au greit sau cu cei crora le-am greit vom putea începe rugciunea aceasta presupune începutul ecteniei mari cu pace domnului s ne rugm împcai cu aproapele i cu noi înine s ne rugm domnului pe lâng pacea cu aproapele i cu noi înine mai avem nevoie i de pacea cu dumnezeu pacea lui cristos pacea pe care a dat-o apostolilor pacea mea o dau vou nu precum d lumea v dau eu in 14,27 la aceast pace ne îndeamn preotul când zice pentru pacea de sus i pentru mântuirea sufletelor noastre domnului s ne rugm Împcarea cu dumnezeu presupune ca sufletul s fie în starea harului sfinitor s fim plini de spiritul sfânt în unire strâns cu dumnezeu adic s fie alungat din noi orice pcat pentru c nu folosete la nimic a ne ruga în dumnie cu dumnezeu având sufletul încrcat cu pcate de moarte pacea de sus aduce cu sine mântuirea sufletelor noastre deoarece lucrul cel mai mare pe care trebuie s-l fac un om în viaa pmânteasc este mântuirea sufletului scopul nostru ultim pentru c ce-i va folosi omului dac va câtiga lumea întreaga iar sufletul su îl va pierde mt 16 26 fiind împcai cu semenii notri i cu dumnezeu ne vom putea ruga împreun cu preotul i pentru alte lipsuri ale noastre i ale aproapelui în sperana c vom fi ascultai astfel ne vom ruga pentru pacea lumii pentru unirea bisericilor pentru ierarhia bisericii pentru ara noastr conductorii i armata ei pentru înmulirea roadelor pmântului pentru cei ce cltoresc pentru bolnavi pentru cei închii si pentru multe alte intenii la sfâritul ecteniei preotul o amintete pe sfânta fecioar maria i pe toi sfinii pentru ca ei s duc rugciunea la dumnezeu i s o fac bine primit iar pe noi care suntem slabi s ne ajute ca întreaga noastr via s o oferim lui cristos dumnezeu dup ce i-a pomenit pe sfânta fecioar maria i pe toi sfinii preotul încheie ectenia mare cu doxologia sau mrirea sfintei treimi c ie se cuvine toat mrirea cinstea i închinciunea tatlui i fiului i sfântului spirit acum i pururea i în vecii vecilor exclamare prin care spunem c toate darurile pacea mântuirea toate binefacerile lui dumnezeu le cerem pentru ca prin ele s se mreasc numele cel sfânt al lui astfel ne înva însui cristos s ne rugm s cutm mai întâi împria cerurilor i numai dup aceea s cerem bunurile pmânteti cutai mai întâi împria lui dumnezeu i dreptatea lui i toate acestea se vor aduga vou mt 6 33 pr vlad merciu 5

[close]

p. 6

revista catolica biseric i istorie scopul trimiterii arhimandritului isaia karolyi pe trâm românesc cu credin speran i cu iubire am murit pentru îndeplinirea evangheliei lui cristos clugrul isaia nu a ajuns pe trâm românesc din întâmplare ci a fost trimis de roma împreun cu episcopul din sebastopol ioan iosif camellis i el clugr bazilitan s îi uneasc pe români i pe rui acest episcop a ajuns s conduc episcopia de muncaci avându-l pe isaia ajutor în ceea ce privete spiritul primind i funcia de vicar apostolic în judeele bihor i satu mare arhimandrutul isaia fondatorul mnstirii bixad mnstirea a fost fondat de isaia cu acordul Împratului leopold i la 25 martie 1695 În acel loc pe care s-a construit mnstirea de ctre isaia se gsea o alt mnstire din lemn pe care acesta a reparat-o i a locuit în ea împreun cu înc trei clugri ducând o viaa în iubire i armonie cu dumnezeu i predicând evanghelia lui cristos peste tot în împrejurimile stmarului în bihor i în maramure acetia patru au fcut lucruri demne de ludat în timpul ederii lor în mnstire i probabil ar fi înfptuit i mai multe dac în 15 mai 1705 dup zece ani de adevrat slujire isaia nu ar fi fost ucis în cele mai groaznice chinuri dup spusele celorlali trei rmai în via care au fost martorii acelei npraznice mori clugrul arhimandrit isaia ducea o via linitit evlavioas o via care de fapt se poate observa la toi clugrii buni toat viaa lui isaia a luptat pentru credina adevarat toat viaa i-a fost sfinit prin munc pân la sfâritul crud pe care l-a avut se poate spune c a fost martir pentru c a pecetluit cu sângele lui credina i evanghelia propovduite în via1 mnstirea bixad cei trei clugri care au fost alturi de arhimandritul isaia au fost atanasie rudniac mort la 22 decembrie 1742 andreica sava mort la 27 octombrie 1742 i iustin costin mort la 26 mai 17451 aceti clugri au fost trimii la bixad din mnstirea bazilitan de la muncaci mnstirea construit de isaia a fost din lemn la fel ca aceea pe care a gasit-o acolo când a venit construcia lui isaia a rmas aa pân în anul 1770 când s-a zidit mnstirea din piatr cu patronii petru i pavel 1 gheorghe haiduc vmeanul monografia mnstirii bixad din ara-oaului cluj-napoca 2005 p 22 2 idem p 22 6

[close]

p. 7

revista catolica martiriul În perioada în care isaia a fost trimis pe aceste meleaguri situaia nu era panic ci dimpotriv în ar erau multe tulburri francisc rakoczi s-a rzvrtit împotriva casei de habszburg i-a format o armat de mercenari curui care au facut mult dezordine în ar aceast perioad a rmas în istorie cu numele de prioada curuilor la aceast dezordine din ar s-a adugat i forarea la calvinizare a populaiei româneti arhimandritul isaia era considerat dumanul principal de ctre rufctori deoarece propovduia unirea bisericii româneti cu biserica romei pentru a-i reui calvinizarea rakoczi a tiprit perceptele religiei calvine în limba român i a pus în serviciul su chiar i puterea armatei rakoczi nu s-a rezumat la atât a recurs i la mijloace mrave dac e s folosim un termen al limbajului actual este necesar a preciza numele nobilului din cicârlu suhany mihai nobil care poate fi caracterizat ca un trândav i un desfrânat acest nobil i-a pierdut averea i din aceast cauz constrâns fiind de situaia material proast s-a înrolat în armata lui rakoczi acesta l-a trimis ca iscoad deghizat în clugr pentru a vedea rânduiala de la bixad i totodat pentru a-l ruga pe egumen s-l primeasc între clugri a stat în mnstire timp de trei luni destul cât s poat aduna informaii suficiente despre clugri i ordinul lor isaia a aflat c suhany a fost un spion al lui rakoczi i l-a mustrat i l-a blestemat arhimandritul era un mare lupttor împotriva calvinilor i prezena lui la bixad a împiedicat mult rspândirea ereticilor de aceea rakoczi s-a hotrât s-l omoare era o noapte întunecoas în care zcea o linite parc prevestitoare a rului ce urma s se întâmple se auzeau din când în când câinii ltrând i psrile de noapte cu iptul lor sumbru care întreau prevestirea rului1 În acel întuneric patru oameni soldai ai lui rakoczi pitinduse pe lâng ziduri cutau chilia arhimandritului isaia unul dintre cei patru era chiar mihai suhany cel care a primit adpost i cldur de la isaia în mnstire isaia dormea linitit fr s tie c în chilie au ptruns patru criminali înarmai cu securi i cuite clugrul s-a trezit la auzul pailor dar nu a putut face nimic deoarece criminalii au acionat foarte repede loviturile fiind la fel de rapide totul a fost bine pus la cale de oamenii lui rakoczi îns totui speriai fiind au ieit din chilie înainte ca isaia s moar deoarece se temeau ca nu cumva zgomotul facut de lovituri s-i trezeasc pe ceilali clugri Înainte de a muri isaia a reuit s scrie pe perete cu sânge cuvintele cu credin speran i cu iubire am murit pentru îndeplinirea evangheliei lui cristos 2 dup un timp cei patru criminali vazând c totul este în regul i c ceilali clugri nu s-au trezit au reintrat în chilia lui isaia i i-au tiat corpul în bucele i i-au scos ochii fiind aproape diminea cei patru au strâns repede bucile din corpul arhimandritului le-au pus în crua mnstirii i au luat-o la goan iniial ei au vrut s-l îngroape dar zorii zilei nu i-au lsat i astfel au aruncat corpul neînsufleit într-o vlcea i l-au acoperit cu crengi i cu frunze fapta fiind consumat cei patru au plecat linitii s-i raporteze lui rakoczi c i-au îndeplinit misiunea ca i cum nimic nu s-ar fi întâmplat cei trei clugri rmai în mnstire s-au trezit în mod obinuit ca în toate zilele i l-au ateptat pe stare ca s le prezinte programul zilei respective cum facea de obicei dup câtva timp observând c isaia nu mai vine s-au hotrât ca unul dintre ei s mearg la chilie i s vad ce s-a întâmplat astfel clugrul iustin costin cel mai tânar dintre ei a intat în chilia egumenului dar în loc s mearg s-l trezeasc pe batrânul clugr precum se atepta el s-a trezit ca având în faa ochilor un peisaj înspimânttor cu mult sânge peste tot vzând aceasta i cuprins fiind de spaim a strigat i pe ceilali doi clugri sentimentele celor trei erau de vinovie deoarece considerau c nu au fost destul de ateni contieni fiind de pericolul care pândea de peste tot vestea morii lui isaia a fost repede rspândit în toate prile toi parohii trecând la stare de doliu corpul clugrului a fost cutat aproape peste tot i când aproape nu mai exista pic de speran iat c un pstor aduce vestea corpul tiat în buci al printelui isaia se afla în vâlceaua din apropierea dealului grui clugrii au mers la locul indicat de pstor au ridicat corpul neînsufleit i l-au dus la mnstire spre a-l înmormânta Înmormânarea a avut loc a doua zi dup gsire iar corpul neînsufleit a fost aezat spre odihna venic într-un mormânt spat în bisericua de lemn unde astzi se înal frumoasa mnstire a bixadului ovidiu ghita spune c potrivit tradiiei motivul crimei l-a reprezentat dorina lui suhani de a-l pedepsi pe isaia fiindc-l afurisise i amendase dur pe motiv de bigamie aceast crim a pus capt vieii unui personaj controversat implicat vreme de un deceniu în evenimentele ce au dus la creterea spectaculoas a numrului preoilior români din ungaria trecui sub autoritatea suveranului pontif lucrul cel mai durabil rmas în urma lui a fost desigur mnstirea de pe dealul bixadului 3 moartea arhimandritului isaia nu a avut urmri negative ci dimpotriv pozitive pentru c urmaii lui au dus învturile evanghelice mai departe cu o i mai mare înflcrare pr daniel bud biseric i istorie 1 ibidem p 26 2 ibidem p 72 3 ghita ovidiu naterea unei biserici biserica greco-catolic din stmar în primul ei secol de existen 1667-1761 cluj-napoca 2001 p 142-143 7

[close]

p. 8

revista catolica biseric i istorie p`rintele profesor grigore balea În data de 25 octombrie comemorm trei ani de la trecerea dintre noi a marelui printe profesor grigore balea cu aceasta ocazie am dorit s scriu câteva cuvinte din viaa acestui preot extraordinar rintele profesor grigore balea s-a nscut în ieud în anul 1920 are descendene voievodale din voievodul balc nepotul lui drago vod termin studiile la oradea în 1946 iar la îndemnul p.s alexandru rusu urmeaz cursurile de matematic la cluj-napoca se cstorete în anul 1948 cu livia zoica pe timpul cât a activat ca profesor a intrat în vizorul securitii din cauza faptului c frecventa biserica romanocatolic din cauza vremurilor de prigoan este hirotonit preot foarte târziu în anul 1983 de ctre ps ioan dragomir în casa printelui rfan andrei la hirotonire participând i preoii alexandru mesaro1 p simion mesaro i andrei rfan imediat dup hirotonire s-a pensionat i s-a dedicat întru totul pastoraiei pe care a exercitat-o în clandestinitate pân la revoluie îndeplinind funcia de canonic în capitlul diecezan a activat în clandestinitate în mod deosebit în urmtoarele localiti din maramure hoteni hrniceti bârsana ieud dragomireti oa aliceni i sighet celebrând sfânta liturghie nu numai în dumineci i srbtori ci i în primele vineri sau sâmbete din lun odat cu trecerea în legalitate a cultului greco-catolic printele primete din partea episcopiei misiunea de a umbla prin fostele parohii greco-catolice în care activase în clandestinitate i nu numai i de a le redeschide aa a procedat în cazul parohiilor ieud hoteni botiza i strâmtura pe care a susinut-o cu prezena sa timp de un an de zile printele menioneaz c i s-a încredinat protopopiatul izei precum i satele de peste tisa din maramureul istoric Îns peste tot a întâmpinat rezistena frailor ortodoci de multe ori dur si necretineasc În ultimii ani ai vieii sale s-a limitat la pastoraia din sighet pân când domnul l-a chemat la sine într-o zi de miercuri în data de 25 octombrie 20062 anton dobrican 1 episcopul actual al diecezei de lugoj 2 tutu b teresia maramure mândria i durerea noastr vol iii editura gutinul baia mare 2007 pag 193 8

[close]

p. 9

revista catolica din legendele maramureului apari]ia balaurului mitic ucele dacilor mari a fost învestit cu blazonul suprem de rex dacorum pentru virtuile dovedite în activitatea de conductor al puternicului su trib i al rii sale rex dacorum avea o fiic frumoas distins inteligent i generoas creia pentru virtuile alese lumea îi zicea mara adic buntate ea i prinul muoros plnuiau s se cstoreasc împlinind virtuile marei cu înelepciunea curajul i puterea festinul nunii a durat 7 zile i 7 nopi timp în care invitaii sosii din toate prile traco-daciei i din ri vecine s-au bucurat împreun cu tinerii cstorii la sfâritul petrecerii unul dintre invitai le-a comunicat mesenilor c pe teritoriul daciei de est venind din asia a ptruns o reptil-monstru un balaur cu 12 capete cruia vecinii eleni i-au zis draco aceast uria reptil devora totul în calea sa iar pe timpul iernii se ascundea într-o cavern i hiberna rex dacorum înelegând gravitatea situaiei a cerut ajutorul populaiei pentru a scpa de balaur oamenii s-a pregtit pentru înfruntarea balaurului deoarece soseau veti îngrijortoare privind victimele din familiile prineselor iza tisa si bistra prinese aprate de vitejii prini ibles ignes i iezeros care s-au jertfit în lupta cu balaurul Într-o diminea prinesa mara însoit de pzitorul ei cel mai fidel un minunat cerb s-a dus în pdure dup ap proaspt pentru dejunul tatlui su cerbul s-a întors fr ea semn c prinesei i s-a întâmplat ceva deosebit de ru la aflarea acestei triste veti prinul biseric i cultur d muoros a înclecat pe fulger calul su credincios i împreun cu cerbul a plecat în cutarea prinesei rex copleit de durere i-a anunat poporul c izvorul i râul cu apa cristalin unde czuse jertf fiica lui va purta numele de mara prinul motenitor muoros condus de cerbul prinesei sale se lu dup urmele balaurului monstru la un moment dat cerbul se opri i începu s se roteasc în faa calului prinului atunci prinul observ uriaul balaur abandonând albia râului i îndreptându-se spre pdure aceast situaie îi convenea prinului considerându-se în avantaj în pdure raportându-se la dimensiunile balaurului care ocupa un loc mare în spaiul strâmt dintre arborii ai pdurii prinul având în fa cerbul se repezi ca o panter spre monstru înaintând la adpostul arborilor groi desclec i îl trimise pe fulger mai departe de locul luptei cerbul nu se temea de monstru i sttea alturi de prin voind parc s-i dea curaj prinul lans câteva sgei în plin dar monstrul nici nu simi cci ricoau din pielea groas ascunzându-se dup trunchiul arborilor lansa continuu sgei dar monstrului nu-i c-i psa la un moment dat prinul nimeri în plin un punct sensibil din capul balaurului monstrul pru mort pentru o clip dar de fapt balaurul abia se înfuriase i cu o micare de coad culc la pmânt câiva arbori smulgându-i din rdcini cu aceast tactic prinul reui s­i in piept balaurului izbutind s-i provoace i câteva rni dar ca prin farmec rnile se vindecau în câteva momente În acest timp balaurul doborâse o mulime de arbori creându-i spaiul necesar luptei nici prinul nu se ddea btut trecuse un timp i lupta devenea din ce în ce mai aprig Într-o clip balaurul se încord furios i izbindu-i unul din capete de arborele unde era pitit prinul culc arborele la pmânt iar cu alt cap îl înh pe prin În acea clip se arunc i cerbul prinesei în gura balaurului fr team cci dorea s fie i el lâng prinesa mara care-l crescuse i lâng soul ei prinul muoros aa ajunser toi trei în sumbra lume a umbrelor dar cu fericirea de a fi împreun pentru totdeauna spre sear când rex iei din oratoriul su primi ca veste tragedia prinului muoros ca urmare a tragediei prinesei mara i a prinului muoros regele a decis ca ara dacilor mari s se numeasc ara marei i a lui muoros adic ara maramuoros prof mircea drago 9

[close]

p. 10

revista catolica biseric i cultur dup dobândirea dreptului de cetenie în imperiul roman cretinismul evolueaz rapid i va deveni în curând influent la curtea imperial iar la sfâritul veacului în vremea Împratului teodosie i 379-395 începe s îi manifeste chiar intolerana fa de celelalte culte pgâne În aceast perioada roma nu mai era decât un simbol istoric o fost metropol srcit ameninat înc de la începutul secolului al v-lea de incursiunile popoarelor germanice mpraii din bizan renun la titlul de pontifex maximus i se consider acum ierarhi laici ai bisericii i îi afirm dreptul de a conduce treburile bisericeti prezidând sinoadele ecumenice ale cretintii sinoade la care particip de obicei toi patriarhii din punct de vedere al arhitecturii profane bizanul sau constantiopolul erau înzestrate cu cldiri care evocau roma imperial vechile ziduri ridicate de constantin cel mare au fost înlturate i înlocuite de teodosie ii 408450 cu altele din aceast a doua incint se pstreaz înc ruinele impuntoare care era prevzut cu curtine mai scunde precedate de un ant formând un prim obstacol porile incintei cum ar fi poarta de aur erau împodobite cu motive arhitectonice derivate toate din arta aclectic imperial de aceea menionm c i palatul imperial senatul hipodromul reproduceau modelele romane precum si majoritatea caselor particulare Începuturile i evolu]ia artei bizantine -sec iv-xii Î fig 1 incint de fortificaie din constantinopol fig 2 o biseric cretin din secolele iv-v d.hr descoperit în siria oraul palmyra anul 2008 se presupune c primele biserici cretine ar fi fost construite în orient înc din secolul iii i în acest sens pledeaz i o serie de tiri documentare dar adevrul e c pân în prezent nu avem nici un element arheologic care s ne dezvluie aspectul unei asemenea cldiri abia la începutul secolului iv când biserica cretin începe s-i organizeze cultul public în imperiul roman apar o serie de teme i probleme pentru arhitecii acelei vremi iar soluionarea acestora va determina apariia unei etape noi în domeniul arhitecturii 10

[close]

p. 11

revista catolica secolele ix-xiii i în perioadele precendente rivalitile dintre cele dou centre pricipale ale cretinismului roma i bizanul s-au manifestat neîntrerupt fie fi fie sub spuza unor armistiii trectoare pentru ca ele s rbufneasc mereu sub cele mai diferite pretexte pân la urm ele au provocat marea schism din 1054 astfel cile politice ale cretinismului precum i cele ale culturii i ale artei cretine se separ În perioada feudalismului se disting deci dou variante principale ale artei europene cea rsritean îndrumat din punct de vedere religios de biserica ortodox i cea apusean îndrumat de biserica catolic ambiana bizantin în sensul larg cultural al cuvântului nu cuprinde doar bizantul propriuzis ci i rile învecinate în rsrit armenia i giorgia în balcani bulgaria i serbia ri care întrein în aceast perioad legturi deosebit de strânse În general arta ambianei bizantine poart pecetea ctitorilor imperiali a suveranilor diferitelor ri precum i a bisericii rivalitatea cultural dintre stat i biseric îi gsete expresie gritoare în înfinarea unei coli laice la iniiativa lui bardas sfetnicul lui mihail iii 856-867 coal dedicat artelor liberale gramatica retorica i dialectica iar mai apoi aritmetica geometria astronomia i muzica roadele imediate ale colii au fost rspândite unei culturi laice îmbibat cu tradiii antice tradiii care vor ptrunde în morfologia artei bisericeti orizontul larg i aspectele complexe ale arhitecturii devin mai aparente dac examinm monumentele ecleziastice tradiia se afirm în provincile periferice din balcani prin dinuirea bazilicii tvnite totodoat sunt numeroase i cele boltice cilindrice biserica sf stefan din catoria macedonia o serie de bazilici sunt prevzute cu cupol În general bisericile poart bogate placaje de marmur capiteluri i lespezi de parapet decorate plastic În constantinopol exemplul clasic al bisericilor este în cruce greac budrum djami identificat cu biserica mnstirii myrelaion 920-944 caracteristic e la budrum djami folosirea exclusiv a crmizii i articularea faadelor de vest i sud prin coloane angajate executate i ele din zidrie bisericile principale erau numite catolicon dintre care fac parte si aezmintele mnstireti de la athos anterioare secolului al-xlea dar organizarea i ridicarea lor la importana unui centru culturalreligios începe abia în anul 961 prin aciunea iniiat de clugrul athanasie i susinut de împraii bizantini forma cea mai simpl a rmas biserica-sal cu nava dreptunghiular tradiional în arhitectura de lemn i cu absid semicircular împrumutat de la arhitectura de piatr biserica sf pantelimon din boiana adrian negrea biseric i cultur fig 4 perspectiv în seciune i plan a bisericii myrelaion constantinopol fig 3 planul bisericii myrelaion budrum djami constantinopol 11

[close]

p. 12

revista catolica biseric i cultur r pornit aa cum am amintit dintr-o familie cu prestigiu în sat tânrul cu sete de carte îi ia bacalaureatul în 1939 la oradea i licena în acelai ora la academia teologic greco-catolic în 1943 scurtul interval de timp pân la începerea prigoanei asupra bisericii noastre a fost pentru printele fanea unul extrem de agitat în care au existat lumini i umbre cstoria la mnstirea bixad cu învtoarea ana lazin i naterea celor 5 copii mariana victor gema corina lucian dintre care cel mai mare nu avea când a fost arestat tatl su nici 11 ani dar i corvoada diverselor munci prestate în urma interzicerii posibilitii exercitrii meseriei de preot greco-catolic arestat în ziua de 15 august 1956 când toi cretinii cinstesc srbtoarea adormirii maicii domnului printele nu s-a mai bucurat de libertate trupul su nemaivzând lumina zilei moare în 4 iunie 1960 coincidena deloc întâmpltoare ne duce cu gândul la faptul c trupul sfintei fecioare nu emember victor fanea dei se pare c trim din ce în ce mai intens vremuri care prin tumultul lor parc nu ne mai îngduie s avem timp pentru amintiri totui spre binele nostru sufletesc tradiia româneasc mai pstreaz chiar dac abia ca o pâlpâire gata s se sting frumoasa tradiie a cinstirii eroilor aa se face c în acest an de ispas 28 mai biserica greco-catolic a cinstit în mod deosebit pe unul dintre martirii si care au aparinut episcopiei greco-catolice a maramureului i stmarului preotul victor fanea comemorat i în data de 18 octombrie a.c la biserica din comuna ardud din judeul satu mare unde s-a oficiat sfânta liturghie pentru a evoca 60 de ani de la interzicerea practicrii preoiei i 90 de ani de la natere a urmri destinul acestui preot care asemeni sutelor de intelectuali români a cunoscut prigoana comunist înseamn în primul rând a face un scurt periplu în istoria vieii sale care a început la 17 octombrie 1919 în bixad într-o familie de învtori i s-a sfârit când printele împlinea 41 de ani în urma decesului din închisoarea situat în periprava judeul tulcea 12 a rmas pe pmânt aa cum multe dintre trupurile neînsufleite ale preoilor martiri aa cum a fost i cel al printelui fanea nu au mai fost gsite parc cel atotputernic a vrut s ne demostreze înc odat prin aceasta c sufletul este întotdeauna mai presus decât trupul care atunci când dispare sau se degradeaz las în urma sa amintirea i bunul exemplu prin care dumnezeu ne cluzete paii a evoca figura unui modest preot de ar având ca paradigme existeniale aceste puncte de reper înseamn în mod sigur a raporta acest destin aparent neînsemnat la ideea de model de conduit raport bine concretizat de volumul monografic al lui iosif iproc preotul victor fanea-martirul de la bixad aprut în 2008 la editura daya din satu mare autorul de religie ortodox i-a deschis inima printr-o mrturisire tulburtoare respect biserica ortodox i pentru familia mea care este de religie ortodox o respect i pentru prietenii mei de aceaiai religie iubesc îns i biserica grecocatolic i voi fi mereu cu sufletul împcat i mulumit în sinea mea c nu am scris decât adevrul curajul de a spune adevrul mai ales când e vorba despre un subiect atât de controversat l-a avut i vicarul general simion ilie preot nscut i crescut în plin perioad comunist dar cruia prinii au reuit s-i insufle respectul i dragostea pentru credin i valorile morale caliti pe care le-a evideniat vorbind despre cinstirea înaintailor de ispas la bixad dar i preotul din ardud vasile goje care în urm cu mai bine de 10 ani a avut marele curaj de a trece s slujeasc de la biserica ortodox la cea greco-catolic preot care clcând pe urmele înaintaului su martirul victor fanea este cluzit în toate momentele de spiritul celui care acum 60 de ani fusese smuls dintre oamenii care îl iubiser atât de mult el la rândul su oferindule o iubire la fel de intens dovedit prin sacrificiul su antoaneta turda

[close]

p. 13

revista catolica la începuturi dup ce l-a creat pe adam domnul dumnezeu a zis «nu este bine ca omul s fie singur am s-i fac un ajutor potrivit pentru el.» geneza 2:18 aceasta a fost prima familie adic un barbat i o femeie un aspect esenial mai trebuie menionat aici i anume c aceasta familie avea comuniune cu toate cele menionate mai sus reprezint un segment încheiat din istoria omenirii îns întrebarea unde eti s-a transfomat într-un ecou care a strbtut veacurile pân azi nu cred c nu tie dumnezeu unde suntem îns trebuie s rspundem la aceast întrebare pentru a înelege noi înine unde ne aflm în raport cu el dac dorim s rspundem la aceast întrebare sau dimpotriv s rmânem ascuni undeva aceasta va reflecta starea în care ne aflm una dintre misiunile bisericii este aceea de a aduce pe omul care se simte vinovat pentru ceea ce a fcut într-o relaie de comuniune cu dumnezeu prima familie s-a îndeprtat de domnul a stricat relaia de comuniune cu domnul i are o evident problem de relaie în interiorul ei cain ucide pe abel relaia familiei cu dumnezeu se reflecta în calitatea relaiei dintre so i soie un studiu menit s determine mulumirea global în cstorie evideniaz faptul c o familie a cror soi frecventeaz biserica au o mulumire global în cstorie mai mare decât cei care nu o frecventeaz mahonei 2001 ba mai mult un alt studiu precizeaz faptul c conflictele verbale sunt mai puine i rata divorurilor e mai mic în familiile care frecventeaz biserica în raport cu celelalte oggins 2003 nu putem accepta ceea ce spuneau comunitii religia i biserica sunt opiul societii dimpotriv susinem hotrât faptul c biserica este lumina care arat direcia de urmat calea spre refacerea relaiei familiei cu dumnezeu i implicit vindecarea relaiilor din cadrul familiei dumnezeu creatorul ceea ce se traduce în termeni contemporani prin comunicare intim aceasta legatur intim este întrerupt datorit neascultrii moment în care dumnezeu vine în gradina eden în cutarea omului ascuns i-l cheam unde eti geneza 3:9 psiholog dan canta biseric i familie 13

[close]

p. 14

revista catolica biseric i familie cstoria r itinerar spre perfec]iune cminului conjugal mântuitorul face posibil fidelitatea absolut dintre soi deoarece el este alturi de acetia pentru a-i susine în clipele de dificultate de criz aceste dificulti ale drumului conjugal se pot depi numai cu ajutorul lui cristos care este mereu alturi de ei fiind orientai în mod activ spre perfeciune prin harul su druit lor din misiunea pe care o au soii de a coopera cu dumnezeu în a da via i a-i educa pe copiii lor isus cristos nu poate lipsi acesta fiind unul dintre aspectele cele mai importante ale vieii conjugale i familiale cristos prin acest sacrament intervine cu harul su pe tot parcursul perioadei de dezvoltare a vieii conjugale i o influeneaz în profunzime soii la rândul lor trebuie s fie contieni asupra importanei i eficacitii harului sacramental al cstoriei care idealizeaz viaa lor i face ca familia lor s fie capabil pentru îndeplinirea tuturor datoriilor pentru paul al vi-lea familia cretin înseamn locul în care se revars harul lui dumnezeu i acesta numindu-o fluviu al harului dac soii îndeplinesc misiunea lor atunci sunt întrii i consacrai continuarea drumului de perfeciune i de sfinenie în viaa conjugal este posibil numai cu ajutorul harului lui dumnezeu papa paul al vi-lea predic necesitatea unei depline contientizri a soilor asupra caracterului sacramental al cstoriei lor i îi îndeamn pe soi s cerceteze semnificaia real a acestui sacrament precum i influena harului de familie dobândind aceast contientizare soii vor fi capabili s progreseze în spiritualitatea lor proprie vor putea ajunge s sfineasc întreaga lor via familial din toate lucrurile enunate rezult c isus cristos introduce iubirea soilor în misterul iubirii sale fa de biseric o transform într-o iubire supranatural în har i în cele din urm într-un mijloc de perfeciune i de sfinire a lor înii precum i a întregii familii Întâlnirea cu cristos druiete familiei acea posibilitate de a-i transpune fgduinele în fapt împlinit 14 eaducând cstoria la puritatea primordial i înlându-o la demnitatea de sacrament isus cristos nu-i abandoneaz pe soi ci rmâne cu ei pentru a-i ajuta s se iubeasc aa cum el însui a iubit biserica prin acest sacrament cristos este prezent în unirea de iubire a soilor i se afl în centrul acestei uniri pentru a da natere unei iubiri i mai mari isus prin darul spirtului sfânt este activ în viaa soilor cretini acetia sunt asistai i ajutai în mod continuu pentru a îndeplini misiunea lor conjugal i familial prin cristos cuplul este sfinit i întrit pentru îndeplinirea fidel a propiilor datorii pentru executarea propriei vocaii pân la desvârire perfeciunea fiind o vocaie prin care soii sunt chemai la sfinenie în starea specific vieii lor realizarea acestei vocaii se face numai prin intermediul acestui sacrament acesta este un izvor peren al tuturor harurilor de care au nevoie soii cristos fiind în centrul vieii soilor este un izvor inepuizabil de har influenând viaa acestora concretizând rolul lui isus în cstorie voi face referire la misiunea lui cristos la nunta din cana observm c generosul act al domnului simbolizeaz asistena sa nelipsit fa de toi aceia care vor s întemeieze o familie dup legile lui dumnezeu spunând sub a alt form doresc s amintesc gestul lui isus la nunta din cana galileii acesta nu e doar un semn plin de amabilitate fa de toi soii aflai în dificultate ci pentru cretini reprezint imaginea eficacei i permanentei sale asistene divine isus este cel care cur perfecioneaz i sfineste familia cretin prin harul sacramental cristos este alturi de soi pentru a schimba legtura matrimonial întruna tare stabil i indisolubil o temelie a indisolubilitii cstoriei cretine este i vocaia de a fi icoan a unirii totale între isus i biseric aa cum este imposibil ca legtura dintre biseric i cristos s se rup asemenea trebuie s se întâmple i în cadrul

[close]

p. 15

revista catolica de a schimba cstoria din ideal în experien trit atunci când un cuplu conjugal se deschide activitii spiritului sfânt acesta li se face cunoscut mrindu-le capacitatea de a se iubi i fericirea de a se drui unul altuia din acest motiv soii îi vor pune urmtoarea întrebare ce ar trebui s fac pentru soul respectiv soia mea i înc nu am reuit s fac prin aceasta se d curs harului sacramental i crete trinicia familiei astfel încât se va tinde spre perfectiune spiritual avându-l pe isus ca int pentru buna armonie i ajutor reciproc scopul final al familiei nu este acela de procreere i nici acela al împlinirii personale ci este lucrarea reciproc a soilor la mântuirea sufletelor lor acest fapt nu conduce la ideea renunrii la procreere ci din contr soii trebuie s împlineasc porunca dat protoprinilor de ctre dumnezeu cretei i v îmnulii fcând referire la fidelitatea care trebuie s se nasc în cminul familial voi scoate în eviden faptul c prin aceast fidelitate soii trebuie s urmeze pân la capt proiectul pregtit împreun numai prin fidelitate i ajutor reciproc avându-l pe isus în inimile lor cuplul poate ajunge la perfeciune acetia trebuie s aib încredere unul în cellalt trebuie s se susin reciproc dincolo de cderi i de rni dar cel mai important lucru este ca soii s aib credin în dragostea atotputernic precum cristos a fost fidel pân la moarte pironit pe cruce cu trupul i cu inima sfâiat moarte prin care i-a druit viaa pentru a salva pentru totdeauna dragostea tot aa i soii trebuie s rmân fideli pâna la sfâritul vieii lor fidelitatea aduce cu sine pace armonie iubire i ajutor reciproc acestea fiind rodul care transform o locuin întrun cmin conjugal perfect un membru nu triete în corp decât legat de celelalte membre iar când dou brae se unesc pentru a purta durerea grea sau fericirea triumftoare toate membrele care le poart sufer sau se bucur astfel brbatul sau femeia nu pot face alian pentru via fr s freamte de bucurie ascuns umanitatea întreag pentru c dragostea este sângele corpulul su fr de care ea nu ar putea crete deci aici vedem c soii trebuie s fie într-o strâns legtur s fie fideli pentru c numai aa se poate crete aceast cretere se refer la creterea spiritual de unde reiese c cei doi vor colabora i se vor ajuta în drumul spre perfeciune femeia prin însi structura ei este un semn ea îl primete pe dumnezeu fr lupt fr fric i fr îndoial brbatul este cel care-l caut mereu pe dumenzeu i tie c el este mereu ascuns i dornic de a fi descoperit din aceast cauz femeia este semn funcia sa fiind profetic deoarece ea cu uurin Îl reveleaz pe dumnezeu în timp ce brbatul este preot i rege pentru c acesta se sacrific i se autoconduce spre descoperirea lui dumnezeu uneori fiind pierdut pe acest drum al descoperirii brbatul are nevoie de semnul femeii pentru a regsi drumul spre cristos astfel încât dup cum am amintit mai sus ajutorul reciproc i comunicarea soilor îi conduce pe acetia la perfeciunea pe care isus le-o pune la dispoziie În planul lui dumnezeu cei doi soi descoper nu numai identitatea lor adic ceea ce sunt ci i misiunea pe care o au misiunea pe care cei doi trebuie s o aib este aceea de a-l descoperi neîncetat pe dumnezeu prin diferite forme conform planului divin familia este alctuit ca i comunitate intim de via i iubire având misiunea de a deveni mereu o comunitate carei va gsi împlinirea în împria lui dumnezeu familia pentru a ajunge la desvrire primete misiunea de a pstra de a comunica i de a descoperi dragostea ca reflex viu i real participare la iubirea domnului pentru oameni i a iubirii lui cristos pentru biseric mireasa sa În familie prima comuniune este aceea care se formeaz i se dezvolt între soi bazat pe puterea legturii de iubire conjugal brbatul i femeia nu mai sunt doi ci un singur trup fiind chemai s creasc mereu în comuniunea lor prin fidelitate zilnic acest comuniune familial se alimenteaz prin voina personal a soilor de a duce la împlinire întregul program de via fiind rezultatul unei exigene profund umane dumnezeu asumându-i în cristos aceast exigen uman o întrete o purific i biseric i familie o ridic ducând la perfeciune acest sacrament prin care spiritul sfânt revrsat în celebrarea sacramental druiete soilor cretini darul unei noi comuniuni de iubire un dar special pentru soii cretini este darul spiritului sfânt care este porunc de via pentru acetia i un impuls care stimuleaz noua familie pentru ca în fiecare zi aceasta s progreseze spre o unire reciproc uniune din ce în ce mai bogat odat cu maturizarea relaiei În acelai timp darul sacramental al cstoriei este porunc i vocaie pentru soii cretini pentru ca ei s rmân mereu fideli împotriva tuturor greutilor i încercrilor într-o nobil supunere la fa de dumnezeu ceea ce dumnezeu a unit omul s nu despart comuniunea dintre soii este bazat pe legturile naturale ale trupului i sângelui printr-un proces de iniiere i maturizare a legturilor profunde i mai bogate ale spiritului dup cum putem observa iubirea care d natere raporturilor interpersonale ale diferiilor membrii ai cminului familial familia cretin trebuie s experimenteze o nou comuniune care o perfecioneaz i o confirm pe cea natural i uman spiritul sfânt care se revars în celebrarea sacramentelor îi adun i-i unete pe credincioi cu isus cristos i cu toi cei care aparin bisercii lui dumnezeu comuniunea familial poate fi perfecionat numai cu ajutorul unui mare spirit de sacrificiu aceasta dorete ca fiecare dintre soi s fie dispui la înelegere toleran i iertare dar s nu uitm c la baza comunitii familale st iubirea ea este cea care anim i întrete comuniunea dintre soi dumnezeu este cel care a pus iubirea în inima lor i aceasta provine din iubirea creatorului îndemnndu-i pe acetia s-i doreasc binele suprem i s se respecte în totalitate da-ul pe care viitorii soi îl vor pronuna nu trebuie spus doar unul altuia ci i lui dumnezeu acest da spus înaintea lui înseamn acceptm s ne iubim reciproc împreun cu tine i s realizm împreun acel proiect de sfinenie pe care tu în dragostea ta venic ni l-ai pregtit bogdan cornetean 15

[close]