p. 1

revista catolica sf mare mucenic dumitru izvorâtorul de mir sf dumintru s-a nscut la tesalonic din prini nobili credincioi i foarte bogai a fost singurul lor copil fiind astfel educat în felul cel mai înalt i ales tatl su a fost comandantul militar al cetaii tesalonicului dup moartea lui împratul maximian l-a numit în loc pe fiul lui dumitru numindu-l prigonitorul cretinilor maximian i-a trasat tânrului dumitru i sarcina de a-i extermina pe cretinii din tesalonic dar dumitru nu a exacutat comanda împratului ci l-a propovduit pe cristos înaintea tuturor în cetatea tesalonicului auzind acestea împratul s-a umplut de ur fa de dumitru i dup ce s-a întors de la o btlie contra armaiilor a venit la tesalonic i l-a convocat pe sf dumitru înaintea sa dumitru a recunoscut i a mrturist fr teama credina lui în cristos i a artat cât de fals i superstiioas este idolatria împratului maximian l-a aruncat pe dumitru în închisoare dup ce a fost btut i chinuit îngrozitor tiind ce îl ateapt dumitru l-a însrcinat pe servitorul lui lup cu împrirea la sraci a tuturor averilor lui el însui pregtindu-se trup i suflet cu bucurie pentru moartea martiric care îl atepta pe când zcea în temni un înger al domnului a venit la el i i-a zis pace ie o ptimitorule al lui cristos fii viteaz i puternic În vremea aceea printre lupttorii împratului era unul numit lie pe care nimeni nu îl putea birui acesta era foarte iubit de împrat pentru c îi placea s priveasc cum îi ucidea pe cretini în lupt un tânr cretin numit nestor vzând cum lie omoar o mulime de credincioi pentru desftarea pgânului împarat a mers la sf dumitru în închisoare i i-a mrturisit c el se va lupta cu lie dumitru l-a întrit spunându-i dac ai credin în tine îl vei birui iar apoi l-a trimis la lupt nestor luptând cu lie l-a ucis iar împratul mâniindu-se i aflâd c dumitru l-a îmbrbtat pe nestor a poruncit ca sf dumitru s fie ucis În dimineaa zilei de 26 octombrie 303 intrând ostaii în temni l-au aflat pe dumitru stând în genunchi i rugându-se ei s-au npustit asupra lui i l-au ucis cu suliele cretinii au luat în tain trupul lui i l-au înmormântat cu cinste din trupul sfântului a început s izvorasc mir tmduitor i frumos mirositor la puin vreme în urma numeroaselor minuni deasupra mormântului su s-a construit o mic biseric gabriel bekid omiletic 71

[close]

p. 2

revista catolica omiletic rug`ciunea sfântului rozariu continuare din numrul trecut În numrul anterior al revistei am fcut o succint incursiune în istoria apariiei dezvoltrii i propagrii frumoasei i popularei rugciuni a rozariului În numrul de fa voi expune în câteva cuvinte rugciunile care alctuiesc cununa rozariului cele patru mistere mari de bucurie lumin durere i mrire i m voi opri cu precdere în acest articol asupra misterelor de bucurie frumuseea i bogia spiritual a rozariului sunt date în mod evident de simplitatea rugciunilor din care se compune cununa rozariului mrire tatlui simbolul credinei tatl nostru nsctoare de dumnezeu aceste rugciuni sunt cunoscute de toi cretinii mrire tatlui i fiului i sfântului spirit este un imn de laud adus preasfintei treimi Îl ludm pe dumnezeu exprimm sentimentele noastre de adoraie i druire fa de preasfânta treime mrturisim credina noastr în acest înalt i fundamental mister luna octombrie luna rozariului pr evaristo cardarelli oradea ed treira 2008 p 34 simbolul credinei scoate în eviden adevrurile de credin pe care fiecare cretin e invitat s le cread s le mrturiseasc i s le apere chiar cu preul sacrificiului suprem pentru c aceste adevruri de credin ne arat apartenena noastr la dumnezeu tatl nostru este rugciunea domneasc lsat de însui divinul nostru mântuitor isus cristos este o sintez a evangheliei un rezumat al doctrinei cretine este rugciunea care îi aduce laud gloriei lui dumnezeu dac ea va fi spus fie pe culmea unui munte sau în tcerea nopii sub cerul înstelat simim prezena lui dumnezeu cum îmbrieaz cu iubire toate creaturile sale cum îl îmbrieaz pe om pentru a-l elibera de pcat luna octombrie luna rozariului p 38-39 nsctoare de dumnezeu ne descoper mreia fecioarei maria i prin ea îi cerem ocrotirea este sinteza celor mai frumoase laude aduse mamei cerului este rugciunea cea mai puternic pentru a dobândi ocrotirea ei matern luna octombrie luna rozariului p 42 pentru cei care înc nu sunt familiarizai cu dispunerea rugciunilor în cununa rozariului le voi indica în cele ce urmeaz cum anume se roag rozariul aceast devoiune începe cu semnul sfintei cruci În numele tatlui i fiului i sfântului spirit la crucea rozariului se recit simbolul credinei la prima mrgelu se recit tatl nostru la urmtoarele trei mrgelue grupate din rozariu se rostesc urmtoarele rugciuni la prima mrgelu mrire tatlui celui ce ne-a creat i acum i pururea i în vecii vecilor amin nsctoare de dumnezeu la a doua mrgelu mrire fiului celui ce ne-a rscumprat i acum nsctoare de dumnezeu i la a treia mrgelu mrire sfântului spirit celui ce ne-a sfinit i acum nsctoare de dumnezeu dup aceste trei mrgelue se spune mrire tatlui i fiului i sfântului spirit i acum urmat de rugciunea o isuse bune iart-ne pcatele ferete-ne de focul iadului i du la cer toate sufletele mai ales pe acelea care au mai mare nevoie de mila i îndurarea ta o decad de rozar e format din 1 tatl nostru 10 nsctoare de dumnezeu i un mrire tatlui Înaintea fiecrei decade se anun misterul de meditat iar dup fiecare decad se rostete rugciunea de mai sus o isuse bune dup încheierea rozariului se pot recita rugciuni pioase în onoarea maicii rozariul este rugciunea contemplativ i cristocentric inseparabil de meditarea sfintei scripturi este rugciunea cretinului care înainteaz pe calea credinei pe urmele lui isus alturi de care st maria papa benedict al xvi-lea sfinte care pot fi gsite în cri de rugciuni care conin i rugciunea rozariului cele patru mistere mari ale rozariului sunt de bucurie de lumin de durere i de mrire acestea la rândul lor se împart în câte cinci mistere i anume i misterele de bucurie 1 vestirea arhanghelului 2 vizita la sfânta elisabeta 3 naterea lui isus 4 prezentarea lui isus la templu 5 gsirea lui isus în templu ii misterele de lumin 1 botezul lui isus în apa iordanului 2 revelarea divinitii lui isus la nunta din cana galileii 3 proclamarea Împriei lui dumnezeu i chemarea la convertire 4 schimbarea la fa pe muntele tabor 5 instituirea tainei preasfintei euharistii iii.misterele de durere 1 agonia lui isus în grdina mslinilor 2 biciuirea lui isus 3 Încoronarea lui isus cu spini 4 isus îi duce crucea 5 moartea lui isus pe cruce iv misterele de mrire 1 Învierea lui isus 2 Înlarea lui isus la cer 3 coborârea sfântului spirit 4 ridicarea sfintei fecioare maria la cer 5 Încoronarea sfintei fecioare maria în cer ca regin a cerului i a pmântului 72

[close]

p. 3

revista catolica În continuare voi prezenta pe scurt misterele de bucurie acestea amintesc de perioada conceperii naterii i copilriei lui isus cristos omiletic misterele de bucurie 1 În primul mister de bucurie meditm la momentul buneivestiri când maria accept în spirit de iubire i ascultare s devin mama fiului lui dumnezeu aici putem cere de la bunul dumnezeu virtutea umilinei 2 3 4 În al doilea mister de bucurie meditm la vizita pe care preacurata fecioar maria o face sfintei elisabeta care era însrcinat i urma s-l nasc pe ioan boteztorul pentru a o ajuta pe aceasta la treburile gospodreti aici putem cere virtutea iubirii aproapelui În al treilea mister de bucurie meditm la naterea lui isus în petera din betleem cuvântul prin care toate s-au fcut i prin care toate exist dumnezeu adevrat din dumnezeu adevrat prefer s se nasc într-o peter srccioas i rece cutând din prima clip a pelerinajului su pmântesc mai mult decât orice cldura sufleteasc a oamenilor aici putem cere virtutea srciei a renunrii de sine a abanonrii totale în voina tatlui În al patrulea mister de bu curie meditm la supunerea pe care o arat sfânta fecioar maria fa de legea curiei evreieti ea dei era neptat se supune acestei legi invitându-ne astfel i pe noi s respectm i s practicm virtutea curiei fiecare potrivit strii de via în care se afl s cerem i noi cu mult fervoare sfintei fecioare maria s ne mijloceasc de la bunul dumnezeu darul sfintei castiti În al cincilea mister de bucurie meditm la dou aspecte ale unui eveniment biblic isus la doisprezece ani vine la ierusalim lc 2 41-52 un prim aspect asupra cruia suntem invitai s ne oprim ochii sufletului e suferina mariei i a lui iosif pricinuit de pierderea lui isus în ierusalim i nelinitea lor în timpul celor trei zile de cutare a fiului dumnezeiesc al doilea aspect al acestui mister se concretizeaz în bucuria regsirii lui isus în templu în mijlocul învtorilor de lege trebuie s fim mereu ateni s nu-l pierdem pe isus din sufletele noastre i dac totui din nefericire l-am pierde s ne întoarcem cu suflete cite la locul unde tim cu siguran c se afl isus în biseric i s ne împcm cu el în taina sfintei pocine silindu-ne apoi s nu-l mai îndeprtm prin pcate de asemenea aici putem cere i darul zelului apostolic adic darul de a ne mrturisi credina i de a-i înva i atrage pe semenii notri la adevrata credin 5 În numerele urmtoare voi prezenta misterele de lumin durere i mrire ca astfel fiind complet prezentarea rugciunii sfântului rozariu dumneavoastr dragii notri cititori s avei un imbold în plus s recurgei la aceast frumoas devoiune marian prin care multe suflete s-au întors de pe calea pcatului pe calea practicrii virtuii i a iubirii care duce în fericita Împrie a iubirii lui dumnezeu laud în veci s-i fie adus mariei prin cristos domnul nostru andrei szilveszter 73

[close]

p. 4

revista catolica omiletic proscomidia este pregtirea pe care o face preotul înainte de sfânta liturghie dac sf liturghie este precedat de utrenie atunci proscomidia se face în timp ce se cânt laudele proscomidia cuprinde trei pri 1 pregtirea sufleteasc a preotului 2 pregtirea extern prin îmbrcare 3 pregtirea pâinii i a vinului În vechime proscomidia se fcea în timp ce se cânta heruvicul aa cum se face în zilele noastre la liturghia arhiereasc din dorina de a nu se lungi prea mult sfânta liturghie proscomidia a fost mutat înainte de începerea liturghiei rmânând totui obiceiul ca la liturghia arhiereasc episcopul sa fie cel care încheie proscomidian în timpul heruvicului proscomidia pregtirea sufleteasc a preotului pentru c urmeaz s pregteasc pâinea i vinul iar mai apoi s le consacre este necesar ca preotul sa fie pregtit atât trupete dar mai ales sufletete pentru ca la sfânta liturghie urmeaz s in în mâinile sale trupul lui cristos privilegiu de care nu se bucura nici mcar îngerii din cer de aceea înainte de a începe proscomidia preotul în faa uilor împrteti face rugciunile prescrise cerând ajutorul lui cristos i al fecioarei maria pentru a svâri cu vrednicie sf jertf iar în timp ce intr în altar rostete rugciunea intra-voi în casa ta prin care cere de la dumnezeu darul de a aduce jertfa cea nesângeroas a sfintei liturghii 74

[close]

p. 5

revista catolica Îmbrcarea preotul nu este un om oarecare prin voia lui dumnezeu el a fost ales dintre atâia ali oameni pentru a sluji printelui ceresc într-un mod cu totul deosebit de aceea la liturghie preotul îmbrac veminte alese prin care se deosebete de ceilali oameni aa cum soldatul se deosebete de ali oameni prin uniform artând c este în slujba rii sale dup îmbrcare preotul îi spal mâinile simbol al purificrii de pcate În timpul splrii rostete rugciunea spla-voi întru cei nevinovai mâinile mele i voi înconjura altarul tu doamne ca s aud glasul laudei tale i s vestesc toate minunile tale » pâinea i vinul ca materie pentru pâinea sfânta euharistie i pentru ceeste fcut din lebrarea liturgic sunt de instituie divin de aceea nu se mai multe boabe de grâu aduc alte daruri datorit mcinate vinul asefaptului ca au fost menea pâinii se face instituite de însui din mai multe boabe de isus cristos la cistrugure zdrobite în acelai na cea de tain la teasc datorit acestui fapt proscomidie pâis-a atribuit pâinii i vinului nea i vinul sunt simbolul unitii i al comuniunii scoase din profan spirituale dintre membrii bisericii i pregtite pentru jertf omiletic pregtirea pâinii i a vinului la masa proscomidiei dup ce s-a îmbrcat în veminte i i-a splat mâinile preotul pregtete pâinea i vinul care în timpul sfintei liturghii vor fi prefcute în trupul i sângele domnului nostru isus cristos apa care se pune în vin i s-a atribuit un dublu simbol pe de o În vechime parte ca simbolizeaz elementul pâinea i vinul care astâmpra setea omului i îi constituiau hrana curata trupul iar pe de alta parte de baz a omului este simbolul laicilor care se unesc pâinea este simbolul cu biserica trupului omenesc iar vinul este simbolul sângelui Împreun pâinea i vinul simbolizeaz însi fiina omului care se aduce i se ofer pe sine lui dumnezeu proscomidia în întreg ansamblul ei prezint un dublu simbolism al naterii i al patimilor simbolismul naterii prescura din care se scoate agneul o simbolizeaz pe sfânta fecioara maria scoaterea agneului are simbolul naterii lui isus cristos din sfânta fecioara maria în petera din betleem proscomidiarul reprezint betleemul oraul lui david unde s-a nascut cristos dumnezeu discul reprezint petera în care s-a nscut isus cristos acoperitoarele care se pun peste sf daruri simbolizeaz scutecele în care a fost înfurat pruncul isus stelua este simbolul stelei care i-a cluzit pe magi pân la locul unde se afla pruncul tmâierea simbolizeaz darurile de aur tmâie i smirna oferite iui isus de ctre cei trei magi de la rsrit acoperirea darurilor pân la intratul mare simbolizeaz viaa ascuns a lui isus alturi de preacurata fecioara maria i sf iosif în nazaret pân la începutul activitii sale mântuitoare simbolismul patimilor simbolismul patimilor se contureaz în momentul în care preotul scoate agneul rostind cuvintele profetului isaia ca un miel nevinovat la junghiere s-a adus i ca o oaie fr de glas înaintea celui ce o tunde aa nu i-a deschis gura sa» În aceste cuvinte se reflect umilina iui isus cristos de la natere pân la patima cea mântuitoare dup ce aeaz agneul pe disc preotul îl împunge cu lancea rostind în continuare cuvintele unul dintre ostai cu sulia a împuns coasta lui i îndat a ieit sânge i ap.» amintind de momentul în care centurionul a strpuns coasta lui isus cu sulia pentru a se asigura ca isus a murit într-adevr În dreapta agneului se pune prticica în cinstea preacuratei fecioare maria însoit i ea de o rugciune de fa a stat împodobit împrteasa înaintea ta în hain aurit îmbrcat» muli credincioi cer s fie pomenii la sf liturghie la ieirea cu sf daruri dar adevrat pomenire se face punând pentru credincioi prticele din prescur care vor fi consacrate la altar punând pe disc prticele în cinstea iui isus i a fecioarei maria în amintirea sfinilor pentru ajutorul viilor i al morilor avem închipuit pe disc întreaga biseric a lui cristos isus capul bisericii sf fecioara maria i toi sfinii biserica triumftoare sufletele din purgator adic biseric suferitoare i la urm cei vii cretinii pentru care se aduce sfânta jertfa adic biserica lupttoare Îi pomenim pe sfini pentru c ei sa se roage pentru noi pentru ca jertfa pe care o aducem s fie bineprimit pe mori îi amintim pentru ca dumnezeu s le uureze suferinele din purgator iar pe cei vii îi pomenim pentru ca s primeasc iertare i toate darurile de care au nevoie terminând pregtirea pâinii i a vinului preotul acoper potirul i discul cu acoperitoarele la tmâiaz i se roag lui dumnezeu ca s primeasc aceast punere înainte» în altarul su cel mai presus de ceruri dup care merge la sf mas pentru a începe sfânta liturghie pr vlad merciu 75

[close]

p. 6

revista catolica biseric i istorie biserica din ieud între anii 1989-2008 pr anton dobrican cderea comunismului i reinstaurarea democraiei au adus bisericii noastre grecocatolice eliberarea mult dorit i ateptat impulsul revoluiei i-a întrit pe credincioii rmai grecocatolici s-i mrturiseasc din nou în public credina în ciuda faptului c celebrau în aer liber oficiile liturgice fiindc bisericile grecocatolice erau ocupate de fraii ortodoci aceast situaie neplcut a persistat mult timp i în unele locuri persist i în prezent datorit faptului c în ieud au activat preoi grecocatolici în clandestinitate trecerea de la catacombe la starea de libertate a bisericii greco-catolice adus de revoluia din anul 1989 s-a fcut uor i în mas spun în mas fiindc odat publicat decretul de trecere în legalitate a cultului grecocatolic muli credincioi care frecventau pe vremea comunismului biserica ortodox au trecut de partea bisericii greco-catolice rima liturghie public greco-catolic a fost oficiat în data de 31 decembrie 1989 de ctre printele balea grigore la biserica din deal mai exact în curtea bisericii locaul fiind închis la liturghie au participat aproximativ 50 de persoane acest moment mult ateptat a fost foarte emoionant p atât pentru preot cât i pentru credincioi printele balea dup liturghie le-a spus credincioilor cu mult emoie «sunt în stare s primesc lanurile pe care le-au purtat episcopii notri de bucurie c suntem liberi» 1 dup acest eveniment special i cum am amintit mai sus foarte emoionant comunitatea grecocatolic a crescut simitor a doua liturghie celebrat de greco-catolici dup eliberare a fost oficiat în faa bisericii din es în ziua de anul nou a anului 1990 celebrarea liturghiilor a continuat în faa bisericii din es circa un an de zile cele necesare svâririi sfintei liturghii erau aduse în fiecare duminic din vecini totui nu exista sigurana c va veni vreun preot deoarece se comunica foarte greu e de admirat credina acestei comuniti care dei nu avea pstor numit în mod expres îi urma pstorul cel mare pe isus cristos pe perioada primului an de libertate a bisericii greco-catolice în ieud au celebrat succesiv mai muli preoi datorit faptului c organizarea bisericii a fost lent printre preoii care au celebrat în acest an s-au numrat hotico vasile gorzo gvril mesaro simion pop george marian raa cristian albu i balea grigore 1 mari ioana lucrare de licen comunitatea greco-catolic din ieud dup revoluia din 1989 cluj-napoca 2007 pag 34-35 76

[close]

p. 7

revista catolica sa lucian murean la acest eveniment au participat un numr foarte mare de persoane atât preoi i clugrie cât i credincioi În privina organizrii parohiei printele dobrican a desfurat o intens activitate în domeniul pastoral dând un suflu nou vieii de credin parohienilor a reînfiinat reuniunea marian în anul 1994 i cultul preasfintei inimi asociaii religioase care au existat la ieud înainte de 19482 s-a ocupat de renovarea noii case parohiale fostul sediu cap s-a implicat în ridicarea bisericii din plopor alturi de printele dncu sabin gvril iar în prezent se ocup de construcia unei noi biserici în ieud subsolul bisericii fiind dat deja în funciune din pcate scoaterea din ilegalitate a bisericii greco-catolice nu a adus i atenuarea conflictului cu biserica ortodox român ci din contr atât preoii cât i o parte dintre ierarhii bor au continuat s denigreze imaginea greco-catolicilor i s-i instige pe credincioii lor împotriva celor greco-catolici refuzul bor de a retroceda lcaurile de cult luate in 1948 în posesie in mod abuziv este un element edificator în continuarea conflictului nici comunitatea din ieud nu a fost ocolit de aceast stare de fapt a lucrurilor preotul ortodox din sat alexandru brici i-a privit la început cu ur pe greco-catolici dup cum el însui mrturisete într-o predic avei grij ce facei unde mergei ca cei care vin sunt din partea diavolului sunt unelte ale diavolului noi s nu ne abatem de la brazda pe care am început-o cci plugarul daci întoarce capul în stânga sau în dreapta se rtcete de la brazda sa 3 menionez c aceast predic a fost rostit dup ce preotul brici a aflat de celebrarea sfintei liturghii de ctre printele balea la biserica din deal din cauza faptului c bisericile din sat erau toate sigilate cu lact 4 idem pag 38 5 ibidem p 38-39 În anul 1991 este numit preot paroh la ieud printele petru biliu dncu el începe munca cu privire la organizarea parohiei la începutul pastoraiei lui se intr în biseric sprgându-se lactul din pcate nu a putut redobândi nici una din cele dou case parohiale i a fost gzduit din acest motiv de familia chindri dumitru bocrit a rmas paroh la ieud aproximativ un an dup care a fost numit preot ajutant pe o perioad de înc un an al noului paroh numit la sfâritul anului 1991 în persoana preotului mihai mircea dobrican noul paroh a fost instalat în parohie de ctre episcopul de atunci al maramureului preasfinia 2 cf idem pag 49 3 idem pag 35 greco-catolicii au fost obligai timp de circa un an de zile s celebreze sfânta liturghie în aer liber în faa bisericii din es din momentul în care activitatea bisericii greco-catolice a devenit evident i numrul de locuitori cretea în continuu preotul brici s-a simit ameninat cu pierderea credincioilor printre credincioii ortodoci existau i persoane fanatice care la un cuvânt al preotului ar fi fost în stare s fac moarte de om dou astfel de persoane au fost puse s semene fric printre greco-catolici astfel s-a trecut la ameninri multor credincioi greco-catolici le-au fost sparte geamurile altora le-au fost aruncate porile pe ap au fost incendiate câteva case unii afirm c preotul ortodox brici alexandru a fost cel care i-a îndemnat enoriaii s-i amenine pe cei care au revenit la biserica greco-catolic 4 credincioii greco-catolici erau aadar sub o continu presiune psihic nu aveau nici o noapte linitit datorit faptului c cele mai sus amintite se petreceau în general noaptea la paza întunericului i totui tot ei erau acuzai de faptul c dezbin comunitatea chiar i la coal profesorii fceau diferene între elevii celor dou confesiuni religioase s-a ajuns i la conflicte interfamiliale în care o parte din membrii erau ortodoci iar cealalt parte erau greco-catolici5 enoriaii ortodoci nu s-au limitat doar la agresarea psihic i fizic a credincioilor ci s-au legat i de preoi dou cazuri de astfel de agresiuni sunt cele legate de printele balea grigore i de printele biliu În cazul printelui grigore balea s-a organizat un miting de ctre ortodoci împotriva lui prin care se dorea intimidarea acestuia în aa msur încât acesta s nu-i mai doreasc s calce vreodat prin satul su natal printele a fost chemat în biseric i istorie 77

[close]

p. 8

revista catolica sat de ctre învtorul râco vasile i profesorul tomoiaoag pavel cu pretextul c s-a iscat un mare conflict între cele dou comuniti i s vin s liniteasc spiritele de fapt cei 2 profesori mai sus amintii i-au instruit pe copiii de la coal s-l huiduie pe preot6 accentuez cuvântul copii pentru a se vedea pân unde mergea în acele vremuri disperarea bisericii ortodoxe aadar protestatarii adunai în faa primriei nu erau decât nite colari nevinovai educai de pe bncile colii s huleasc o credin despre care nu aveau nici un fel de cunotin crezând în naivitatea lor c astfel pot aduce mrire lui dumnezeu ajuns la faa locului printele balea s-a trezit întâmpinat în loc de salutul cretinesc ludat fie isus cu huiduieli i îmbrâncituri venite atât din partea copiilor cât i a profesorilor dintre acetia unii au îndrznit chir s-l loveasc cu pancarte pe care apreau slogane de genul balea s plece de aici noi avem pe popa brici ieii din sat jos catolicii jos balea 7 În apropiere de locul evenimentului se afla i preotul ortodox brici alexandru care privea râzând cum credincioii si îl umileau i-l loveau pe preotul balea 8 e de admirat atitudinea printelui balea care în faa unei atitudini atât de dumnoase venite chiar din partea unor copii nevinovai i-a meninut calmul senintatea i dorina arzând de a-i vedea pe toi mântuii aceast atitudine reiese i din faptul c dup ce a fost condus pân în afara satului de protestatari pentru a fi urcat în autobusul de sighet printele i-a binecuvântat9 În cazul printelui biliu avem chiar mrturia lui personal cum a fost atacat de un ortodox fanatic i cum a reuit din mila lui dumnezeu s scape cu bine din acest eveniment într-o di6 idem p 40 7 ibidem biseric i istorie nu pot s nu subliniez asemnarea dintre printele balea i marele preot isus cristos asemenea lui cristos care a acceptat insultele clilor si i înc i de pe cruce se ruga pentru iertarea acestora asemenea i printele a urmat exemplul divinului mântuitor în acceptarea gratuit a suferinei Într-o discuie avut cu printele balea înainte de plecarea acestuia dintre noi îmi spunea c acea zi pe care eu am descris-o mai sus în linii mari a fost cea mai frumoas zi din viaa lui minea când veneam cu bicicleta i eram la marginea ieudului mi-a ieit în cale o femeie i un brbat cu o secure proaspt ascuit m-au somat s stau am stat m-a întrebat brbatul în cine s dau în tine sau în biciclet eu i-am spus c în biciclet c nu o doare a lovit cu tiul roata din fa apoi m-am retras pân la ieudior i când am ajuns acolo a aprut o main pe care o conducea printele rector pe atunci mesaro simion cu soia dumnealui i cu printele hotico vasile cât îl privete pe actualul paroh de ieud printele dobrican nu a avut nici el o via uoar la începutul pastoraiei pe lâng faptul c era huiduit i se aruncau cu bulgri de zpad dup el un eveniment ne atrage mai puternic atenia acest eveniment mi-a fost relatat chiar de el se fcea c într-o noapte înainte de a fi instalat în mod solemn de episcop dup miezul nopii mai muli localnici turmentai au dat nval în curtea casei în care stteau printele dobrican i printele bil fcând zarv mare btând în geamuri i în ui i strigându-l pe preot cerându-i s ias afar 8 ibidem 9 cf idem p 41 printele dobrican netiind ce se întâmpl a ieit afar unde a vzut un grup mare de oameni care doreau s discute cu dânsul la invitaia printelui 3 persoane din grup au intrat în cas pentru a sta la discuii acetia l-au întrebat pe printe cine l-a fcut preot unde a fcut studiile cine l-a trimis la ieud cu acordul cui a intrat în sat etc printele a rspuns respectuos la toate întrebrile lor sensibilizându-i într-atât încât la finalul discuiei acetia i-au cerut scuze i i-au srutat dreapta fiecare pe rând aflând despre termenii discuiei localnicii care au rmas afar în timpul acesteia s-au artat nemulumii i revoltai i au continuat s-i arate nemulumirea prin urlete i huiduieli ca msur preventiv câiva curatori au hotrât s doarm la casa parohial pentru a-i le asigura paza i protecia cu timpul spiritele s-au mai linitit relaiile dintre cele dou comuniti s-au îmbuntit inclusiv printele ortodox brici alexandru i-a schimbat atitudinea dumnoas fa de comunitatea greco-catolic contribuind cu o sum de bani la ridicarea noii biserici greco-catolice 78

[close]

p. 9

revista catolica în mituri legende folclor i documente din istoria romÂnilor În general i a maramureului În special din momentul în care am ptruns în mirajul splendid al istoriei poporului român trei întrebri mi-au agitat mintea continuu cine suntem din ce gint facem parte i de unde i cÂnd am aprut pe acest pmÂnt dar fiindc sursele documentare din istoriografia care a aprut pân acum nu mi-au dat satisfacie deplin unele fiind controversate altele fiind dubioase sau chiar falsificate am recurs la mitologie folclor i legende populare aceste fenomene spirituale dar i reale au constituit eafodajul raional pentru a întocmi acest eseu asupra începuturilor i evoluiei vieii poporului român în general i ale maramureenilor în special documentele scrise descoperite pâna azi sunt foarte precare în raport cu dimensiunile imense ale istoriei multimilenare ale strbunilor traco-dacilor i ale românilor pe de o parte iar pe de alt parte s-a constatat i se constat în continuare c multe documente sunt apocrife nesincere sau chiar tendenioase cei ce le-au scris în acele timpuri le-au scris de multe ori aa cum li s-a dictat sau ca s fie pe placul celor mari i puternici de aceea am preferat s m servesc cât mai mult de surse culese din popor i din descoperiri arheologice sau vocea pamântului cum mi-a zis un bunic al meu din aceast vast si documentat lucrare a tatlui meu eu intenionez s relatez o serie de legende culese din liberul grai al btrânilor urmai ai dacilor liberi din frumoasa ar a maramureului biseric i cultur cosideraiuni teoretice asupra mitologiei legendei i folclorului ca surs de istorie uvântul mit deriv din grecescul mythos care înseamn povestire naraiune alegoric sau legend despre eroi care personific fore ale societii având o factur folcloric i transmiându-se oral miturile multor popoare au fost culese la un moment dat i transformate în epopee care reprezint adevarate monumente ale vechilor culturi i fac parte din tezaurul culturii universale mitologie înseamn totalitatea miturilor create de un popor sau de un grup de popoare înrudite fiind una dintre cele mai vechi stri culturale ale minii omeneti mitul a intrat de mult în circulaia larg a culturii scrise de aici i nemsurata fluctuaie a încercrilor de a o defini adesea influenat inexact de etimologia greac a cuvântului mythos poveste dei a evoluat demult în linii mari am putea spune c mitul este o naraiune tradiional emanat de o societate primitiv noiunea de mit este foarte controversat astfel c între înelesul de basm i de filozofie a universului c s-au emis pân acum nu mai puin de 500 de definiii foarte diverse din care nu au lipsit nici construciile logice nici încheierile fanteziste pentru unii scriitori antici ca euhemeros sec iii î cristos zeii nu sunt decât monarhii i eroii defunci divinizai de urmai iar pentru carl gustav jung sec xx dup cristos mitologia e o expresie a incontientului colectiv de fapt studiile mitologice au progresat enorm astfel c james george frazer consider mitul înuntrul evoluiei spirituale a omenirii în 3 etape fundamentale magie religie i tiin dei noi avem preri diferite am considerat necesar s amintim definiia anterioar bronslav malinovski vede în mit o carte pragmatic claude levi-straus consider mitologia ca un cod cu ajutorul cruia gândirea slbatic îi construiete diferite modele de lumi mircea eliade afirm cel dintâi caracterul de realitate cultural extrem de complex a mitului destinat a revela modele exemplare ale tuturor activitilor omeneti semnificative acestea au devenit succesiv stâlpii unui atelier amplu în care mitologia a ajuns o tiin astzi se admite c mitul i legenda sunt adevrate în alt sens decât de exemplu o realitate istoric este considerat a fi adevrat este vorba de dou moduri diferite de a exista în lume de dou demersuri diferite ale spiritului în interpretarea lumii moduri de existen i aciviti ale spiritului care de altfel nu se exclud mircea eliade în de la zamolxis la genghis han pag.136 trebuie s precizm c miturile s-au format în timpurile ancestrale c iau natere din fapte evenimente sau fenomene reale cci fantezia oamenilor ori cât ar fi de opulent nu este capabil s nscoceasc nimic din nimic fr a avea un sprijin contient în cunoaterea concret tot aa de dificil este i în a stabili locul i epoca unor mituri de exemplu miturile despre potop sau deluviu în numr de peste 300 prezente pe toate continentele nicolae drago profesor economist sub îngrijirea fiului prof mircea drago 79

[close]

p. 10

revista catolica inând cont c societatea de azi se confrunt cu astfel de cstorii voi vorbi despre consimmântul dat de cei doi soi unul catolic i cellalt ne-catolic cum în ara noastr predomin confesiunea ortodox evident au loc numeroase cstorii între catolici i ortodoci de aici pornete o întrebare pe care i-o pun soii pot în aceeai zi sau în zile diferite s celebrez cstoria în ambele biserici cstoria se înfptuiete prin consimmântul dat de cei doi miri în faa ministrului propriei biserici În biserica romanocatolic mirii sunt cei care celebreaz cstoria ei sunt minitrii acestui sacrament aadar preotul doar asist i diaconul poate celebra cstoria biseric i familie c`s`toriile mixte În bisericile orientale cei doi miri îi dau consimmântul în faa preotului care asist i binecuvânteaz consimmântul acesta are caracter permanent atâta timp cât cei doi soi triesc rspunsul la întrebarea anterioar este negativ deoarece o dat dat îndiferent de confesiune consimmântul nu mai poate fi repetat asemenea botezului mirului sau preoiei atunci când ambii miri sunt catolici nu exist nicio problem de interpretare dar diferena apare când vorbim despre o cstorie mixt situaia ar putea fi rezolvat dac cei doi miri s-ar hotrî cu privire la ministrul i la cultul în care s fie celebrat cstoria i dac cellalt ministru ar accepta s asiste la oficiul ceremonial recunoscând celebrarea fcut de confrate de remarcat distincia dintre cstoria pe deoparte între o parte catolic i o parte necatolic fiind numit cstorie mixt i pe de alt parte cstoria dintre o parte catolic i o parte nebotezat denumit i cstorie cu disparitate de cult partea catolic în ambele tipuri de cstorie trebuie s declare în faa propriului ierarh c este pregtit s îndeprteze pericolele abandonrii credinei i va face o promisiune sincer c va face tot ce-i st în putin pentru ca toi copiii s fie botezai i educai în biserica catolic despre aceste promisiuni cealalt parte necatolic va fi întiinat la timp din care s rezulte c este contient de promisiunea fcut de partea catolic dac acest sacrament se celebreaz fr întiinarea episcopului cstoria este ilicit dar valid iar când exist o cstorie cu disparitate de cult întrucât la sacramente au acces numai persoanele botezate dac partea nebotezat dorete s-i pstreze credina viitorii soi se pot cstori doar cu dezlegare din partea episcopului prii catolice neexistând aceast dezlegare celebrarea este invalid 80

[close]

p. 11

revista catolica unul de la cellalt modul în care fiecare îi triete fidelitatea fa de cristos Îns dificultile cstoriilor mixte nu trebuie nici s fie subestimate ele se datoreaz faptului c separarea dintre cretini înc nu a fost depit soii risc s resimt drama dezbinrii cretinilor chiar în sânul cminului lor disparitatea de cult poate cauza dificulti i mai grave divergenele cu privire la credin însi concepia despre cstorie dar i mentalitile religioase diferite pot constitui o surs de tensiune în csnicie în special legate de educaia copiilor atunci poate aprea o tentaie indiferena religioas vedem cum în biserica latin viitorii soi pentru a încheia o cstorie mixt au nevoie pentru a fi licit de permisiunea expres a autoritii bisericeti acest permisiune cum se mai numete de altfel i dispens presupune c ambii cunosc i nu exclud i proprietile eseniale ale cstoriei i nici obligaiile contractate de partea catolic în ceea ce privete sacramentul botezului i educarea copiilor partea catolic are obligaia de a rmâne fidel i a se sfini în proprul cult religios cci brbatul necredincios se sfinete prin femeia credincioas i femeia necredincioas se sfinete prin brbatul credincios 1 cor 7 14 În dreptul canonic al bisericilor orientale în can 813 cf 1124 vedem cum cstoria între dou persoane botezate dintre care una este catolic i cealalt este necatolic fr permisiunea prealabil a autoritii competente este interzis canonul 814 1125 ne spune c ierarhul locului poate s acorde permisiunea pentru motive juste dar nu o va acorda dac nu sunt îndeplinite condiiile urmtoare partea catolic va declara harul tainei cstoriei se d pentru dragostea total între cei ce se cstoresc pentru rbdarea i ajutorul reciproc pentru biruirea i acceptarea tuturor greutilor indiferent de confesiune viaa în doi e complex având parte i de bucurii procurate de dragostea i de druirea reciproc c este pregtit s îndeprteze pericolele abandonrii credintei i va asigura cu o promisiune sincer c va face tot ce-i st în putere pentru ca toii fii s fie botezai i educai în biserica catolic În canonul 815 1126 se scoate în eviden c prin dreptul particular al bisercii sui iuris se va stabili modul în care se vor face aceste declaraii i promisiuni care sunt totdeauna cerute i se va determina modul în care ele vor deveni cunoscute în forul extern i prin care partea necatolic va fi informat trecând la urmtorul canon 816 1128 voi arta c ierarhii locului i ceilali pstori sufleteti se vor îngriji s nu lipseasc soului catolic i fiilor nscui din cstoria mixt ajutorul spiritual pentru îndeplinirea obligaiilor lor de contiin i s-i ajute pe soi la favorizarea unitii consoriului vieii conjugale i familiale tinerii care sunt hotrâi s se cstoreasc trebuie s vorbeasc cu preotul pentru o perioad de pregtire i catehizare prima condiie pentru încheierea cununiei religioase este ca vitorii miri s fie cretini botezai În ceea ce privete biserica grecocatolic daca unul dintre miri nu este greco-catolic el trebuie s se angajeze c nu-i va obstruciona partenerul la frecventarea cultului i cel puin unul din copii s fie botezat în acest rit biserica greco-catolic recunoate cstoriile mixte dar nu primete la svârirea acestei taine pe cei ce au divorat numai dac se dovedete c solicitantul a fost forat la prima cstorie sau dac fostul partener nu dorea copii în cadrul csniciei sau a comis adulter naii pot fi i ei de alt confesiune dar ar fi bine ca mcar unul dintre ei s fie greco-catolic bogdan cornetean biseric i familie proprietile eseniale ale cstoriei sunt unitatea i indisolubilitatea din pcate multe cstorii eueaz din diferite motive recurgându-se de cele mai multe ori la divor divorul civil se rezolv relativ uor la fel se întâmpl i cu divorul ortodox din biserica ortodox în care se permite divorul pân la a treia oar problema apare atunci când un ortodox divorat dorete s încheie o nou cstorie cu o persoan catolic care nu a mai fost cstorit dei biserica catolic recunoate toate sacramentele bisericii ortodoxe nu se accept divorul celor cstorii cei care doresc s încheie o nou cstorie în biserica catolic trebuie s apeleze la tribunalul bisericesc în a crui jurisdicie se afl unde s se demonstreze faptul c cei doi logodnici au celebrat o cstorie care nu a fost valida dac este cazul acesta va urmri fiecare caz în parte analizând minuios fiecare motivaie adus pentru a declara în final dac a fost sau nu valid cstoria procesul acesta este compus din judectori avocai i notari care poate dura pân la maxim un an aceasta fiind prima instan iar cea de-a doua instan poate dura maxim 6 luni În catehismul bisericii catolice în 1634 se spune diferena de confesiune între soi nu constituie un obstacol de netrecut pentru cstorie atunci când acetia reuesc s pun în comun ceea ce fiecare dintre ei a primit în comunitatea proprie i s învee 81

[close]

p. 12

revista catolica biseric i familie onvenia european a drepturilor omului reglementeaz în articolele 2 3 7 i 8 dreptul persoanelor la via i sntate interdicia torturii i a tratamentelor degradante i inumane precum i respectul vieii private de asemenea constituia româniei din 1991 garanteaz în art 22 alin.1 dreptul la via precum i dreptul la integritate fizic i psihic a persoanei art 26 alin 2 prevede dreptul fiecrei persoane de a dispune de ea însi dac nu încalc drepturile i libertile altora ordinea public sau bunele moravuri iar art 34 al legii fundamentale garanteaz dreptul la ocrotirea sntii termenul eutanasie provine din greac eu «bine bun» i thanatos «moarte» având iniial sensul de «moarte bun» astzi îns acest sens devine tot mai uitat noua definiie fiind dup cum putem citi în «declaraia despre eutanasie» congregaia pentru doctrina credinei 1980 «o aciune sau o omisiune care în sine sau din intenie provoac moartea scopul urmrit fiind eliminarea întregii suferine» a persoanei în cauz urmând calea bttorit de avort eutanasia este o consecin «fireasc» a expansiunii culturii morii fcându-i simit prezena din pcate i cu susinere legal în tot mai multe pri ale lumii c e utanasia dreptul la via dreptul la sntate i dreptul la autonomie reprezint drepturi fundamentale ale omenirii aceste drepturi sunt reglementate în cadrul celor mai importante documente internaionale referitoare la drepturile omului astfel articolul 3 al declaraiei universale a drepturilor omului statueaz dreptul fiecrui om la via libertate i inviolabilitatea persoanei o nscocire a oamenilor pentru a ucide legal din 1943 «tot ce se opune vieii însesi cum ar fi omorul de orice fel genocidul avortul eutanasia i chiar sinuciderea voluntar toate aceste practici i altele de acest gen sunt o rusine ele otrvesc civilizaia uman i îi pângresc mai mult pe cei care le comit decât pe cei care le îndur.» biserica îi fundamenteaz poziia de condamnare a eutanasiei pe câteva principii cretine fundamentale astfel pe de o parte medicul care a depus jurmântul lui hippocrate este slujitorul vieii astfel nu poate lua viaa unui om la cererea acestuia deoarece acela care cere nu poate da acest drept din moment ce el însui nu îl are pe de alt parte în viziunea cretin nu exist suferin inutil suferina i moartea fiind sacralizate prin moartea lui iisus pe cruce cu ocazia zilei pentru via celebrat în italia papa benedict al xvilea a afirmat c eutanasia este o soluie fals la drama suferinei o soluie care nu este demn de persoana uman daniel bud dumnezeu este stpânul vieii i doar el poate s permita incetarea ei oare cei care legalizeaz acest mod de a ucide se gândesc la acest lucru sigur nu deoarece pe ei îi intereseaz cu totul altceva poate muli dintre ei nu îl cunosc pe dumnezeu sau nu vor s accepte existena lui dac mai sus am afirmat c numai dumnezeu este stpânul vieii atunci aceti oameni care legalizeaz eutanasia se fac dumnezei se fac ei înii stpânii vieii eutanasia are din ce în ce mai muli adepi primii fiind medicii care pun în practic ceea ce ei au cerut sa fie legalizat acionând împotriva jurmântului lui hippocrate ali adepi fiind oamenii care îi iau dreptul s decid pentru viaa aproapelui lor biserica catolic respinge eutanasia i lupt cu vehemen împotriva ei biserica catolic a condamnat i condamn în permanen eutanasia începând cu papa pius al xii-lea care scria în lucrarea sa mystici corporis 82

[close]

p. 13

revista catolica icionarul explicativ al limbii române ne propune o definiie cu o tent mai mult literar oricum conform acestui dicionar respectul este o atitudine sau sentiment de stim de consideraie sau de preuire deosebit fa de cineva sau de ceva de aceea îmi propun s scot în eviden un aspect foarte important nedorind ca ceea ce propun s fie în contradicie cu titlul dei la prima vedere ar prea c este cea mai important trstur a respectului este urmtoare respectul în manifestarea sa esenial nu se schimb ci rmâne acelai fa de fiecare persoan cel care îi schimb modul de manifestare a respectului în funcie de persoane poate reprezenta un caz patologic de dubl personalitate sau tripl ­ dup caz sau manifestare a ipocriziei dus la extrem respectul este i o aptitudine a omului fiind calitatea de a ti cum s se comporte în societate unii se comport impecabil în societate i ne gândim dac nu cumva este un dar nativ chiar dac modelul parental nu sugereaz o baz educaional solid iar alii având modele de urmat i fiind educai în acest spirit se prezint ca un rezultat negativ comportamentul respectivelor persoane lasând de dorit de ce se întâmpl aa cu siguran nu putem generaliza cu toate c nu mi-am propus s intru în amnunte sau cazuri particulare ci s prezint lucrurile într-un cadru general constat c am particularizat deja acest subiect În primul caz vorbeam de persoane care triesc într-un mediu viciat de aceea dac acestea sunt bine ancorate în credin i triesc o via cretin cu adevrat vor ti cum s se comporte în societate chiar dac nu îi au originea într-un mediu propice dezvoltrii unei personaliti armonioase faptul c voi dezbate acest subiect pornind de la câteva principii cretine m determin s precizez faptul c respectul este continuarea unei viei spirituale profunde exemplul sfinilor ar fi cel mai concludent i ar putea evidenia cel mai bine legtura i continuitatea dintre respect via social i via spiritual În genere ideea de respect este un subiect delicat i discutat pentru c fiecare triete respectul în felul su de aceea îmi este greu s dezbat acest subiect în profunzime i totodat s îl standardizez voi evidenia câteva puncte importante care ulterior vor constitui d despre spiritualitate este un titlu paradoxal deoarece cred eu c politeea i respectul în acest caz nu se pot diseca mai ales într-o carte cu o alur proeminent cretin ca i codul cretin al bunelor maniere claudiu dumea editura sapientia iai 2002 propun s dezbatem câteva principii de baz iar în continuarea principiilor s fie reliefat chiar ideea principal a titlului respectul voi încerca s cuprind câteva dintre aspectele principale legate de acest subiect În primul rând într-o viziune pur cretin respectul este o calitate spiritual important a omului care îl ajuta s relaioneze cu aproapele lui inând cont de situaii persoane locuri etc motive de reflecie o component a respectului este respectul de sine care dac este în neconcordan cu adevrul descrete încetul cu încetul i respectul fa de dumnezeu i de aproapele titlul vrea s lumineze ideea de persoan de importan a persoanei dar în final se uit esena lucrurilor dup prerea mea esenial este sufletul eseniale sunt principiile cretine i umane nu persoana care a ajuns într-un loc important în societate i care este respectat mai mult comparativ cu o alt persoan care nu a beneficiat de o poziie ierarhic superioar de multe ori mi-a fost dat s vd asemenea lucruri în sensul frniciei linguitoare prea mult respect oferit de unii ctre alii doar pentru c proveneau din familii renumite tot acele persoane se comportau execrabil cu ali semeni care nu aveau acelai statut social i nu aveau nici un interes în a lingui dar cel mai dureros a fost când eu m-am aflat într-o astfel de ecuaie multicolor dar totui plin de posibilitate de rbdare umilire i mortificare am introdus mai multe exemple complexe deoarece unele lucruri se pot evidenia mai bine cu ajutorul cazurilor concrete cu siguran fiecare dintre noi am avut experiene de genul celor prezentate anterior de mici suntem învai s ne comportm s ne conformm unui stil de via unui standard impus întrun mod subtil de ctre societate de o tradiie oarecare dar precum am punctat mai sus cel mai important neajuns este faptul c uitm s respectm divinitatea cea care ne-a creat i din prea mult iubire i prea mult respect ne-a dat libertatea ca dar suprem i venic ca s îl însuim i s-l administrm În acelai timp dac nu Îl iubim i respectm pe dumnezeu nu putem s-l respectm nici pe aproapele nostru care este creat dup chipul i asemnarea lui dumnezeu dup cum ne spune credin pe care o mrturisim În concluzie respectul îi are originea în interiorul nostru începe cu respectul de sine se continu i se prelungete în respectul aproapelui nostru iar mai apoi se reîntoarce la sursa vieii noastre spirituale isus cristos care este surs i finalitate isus cristos în timpul vieii lui a respectat fiin uman i a dorit s o ajute de aceea s-a umilit dumnezeu fiind pân la moarte i nu orice fel de moarte ci o moarte crud i dureroas moartea pe cruce iat îmbinarea perfect dintre respect iubire ­ druire i acceptarea suferinei i transformarea ei în respect i iubire aadar ar trebuie s avem respect pentru orice fiin uman i mergând mai departe pentru vieti i lucruri inând cont c toate au fost create de dumnezeu înspre folosul nostru george nicoar 83

[close]

p. 14

revista catolica spiritualitate dintotdeauna societatea uman i-a cutat repere de conduit la nivel politic social i cultural la fel de tributar a fost societatea fa de elementul spiritual cel ce-i asigur prin sine valoarea existenial de principiu constitutiv al societii umane etic i moral cretin rolul bisericii cretine de-a lungul veacurilor a fost i acela de a revela esena relaiilor socioumane i a le fonda pe valoarea obiectiv a dependenei omului de dumnezeu morala cretin introduce personalitatea uman în registrul sociopolitic prin însi natura antropologic a moralei sociale virtuilor sociale dreptatea i iubirea o societate care practic numai în mod formal utilitarist consumaional aceste virtui va aduce ca roade suferin superioaritatea moralei cretine fa de etic este superioritatea sensului fa de semnificaie în raportul de trire i desvârire prin credin numai prin morala cretin omul poate accede la desvârirea omului nou iconicul cristi acel teosis teologic ­ spiritualizarea omului în cretinismul autentic dac ar fi s-l citm pe heideggor din lucrarea sa fenomenologie i teologie în care face distincia dintre teologie i filosofie pe linia criteriului positum-ului folosofia ca tiin a fiinei raportarea la fiin este strict cristologic iar cea a teologiei este cea a proieciei credinciosului nu are un positum ca un dat obiectiv ceea ce este nemijlocit positum pentru teologie este cristitatea cretin numim noi credina sf augustin ne spune c fundamentul moralei cretine este metafizica fiinei iar teologia prin instrumentul ei cel al dogmei ne descoper interpretarea în deplintatea ei de ctre biseric Întrucât biserica este plenomul cristic i ei i s-a fgduit c o va conduce spiritul sfânt la adevratul întreg iar interpretarea ei se va regsi într-o tripl perspectiv verbum remenorativum verbum demonstra tivum i verbum progrosticum vezi e feren susrum corda În etica cretin asistm la ceea ce kant numea raiuni practice ale judecii morale fenomenologia cretin este cea a semnificaiei credinei dezvoltat în istoria credinelor de o pleiad de filosofi ai credinei m eliade j wack o rudolf g van der lauw o societate uman va avea un caracter integralist atât prin elementul su socio-politic cât i prin cel spiritual numai dac morala cretin va sta la baza ei oare de câte ori sf prini nu ne atenionau i conjurau asupra acestei speciale probleme natura uman prin fondul ei genetic va relaiona individul pe criterii valorice factor funcional ce asigur unitatea i perfeciunea vieii sociale omul animal social în viziunea lui aristotel va cuta binele societii printr-o moral social dar fr s uite c structura social este construit din i pe personalitatea individual morala individual este substanializat esenializat pe natura comun a omului ­ gândirea ce asigur i ierarhia virtuilor de la cele practice înelepciunea practic la cele contemplative dac cel mai cunoscut criteriu valoric în ierarhia virtuiilor pentru perioada antichitii a fost unul ontologic aristotel platon pentru perioada modern este unul fenomenologic aceasta este piatra de temelie a distinciei dintre etic i morala cretin 84

[close]

p. 15

revista catolica dimensiunea personal i social a spiritualitate pcatului d imensiunea personal a pcatului al fiecruia dintre noi are consecine profunde în sufletul nostru pctuind omul greete direcia de mers ctre scopul su ultim i acest faliment este palpabil in consecintele sale dezechilibre profunde interioare i frustrarea pctosul îi lipsete viaa proprie de sensul su fundamental sau cel puin îi d un sens greit de aceea «nu este de mirare dac pcatul ca rtcire a simurilor i a scopului ultim al vieii genereaz un sens profund de angoas existenial care provoac continue represiuni tentative de compensaie i autojustificri pctosul rmâne prizonierul unui cerc vicios al sclaviei nelinitilor i învinuirilor create de el însui dintr-un alt punct de vedere pcatul e refuzul omului de a crete la statura deplin de om de a continua dezvoltarea lui pân la omul desvârit omul încet-încet de la nastere pe masura ce creste in har si intelepciune trebuie s devin ceea ce a fost chemat s fie multe pcate au repercursiuni mai mult sau mai puin directe asupra semenilor notri fcându-le pagub aceasta este valabil pentru toate pcatele lipsa de iubire i de dreptate scandalul i cooperarea la ru toate pcatele chiar i cele de natur foarte personal au o dimensiune social chiar dac indirect i foarte subtil orice pcat constituie un obstacol pentru realizarea scopului comun ultim În orice pcat de fapt pctosul refuz s lucreze pentru scopul comun i tinde spre scopuri diferite dup dorinele sale cât privete pcatele pur interne de gândire i de dorin impactul lor social nu se verific în momentul în care se fac dar orice dezordine interioar tinde s se traduc în aciune cum se întâmpl de exemplu cu gândurile de rzbunare cu aceste pacate interne omul greete împtriva aproapelui i a societii întrucat permite dezvoltarea dispoziiilor negative care prin natura lor favorizeaza în mod periculos producerea de efecte care care prejudiciaz societatea o alt raiune a dimensiunii sociale a pacatului e dat de învtura sfântului apostol pavel privitoare la trupul mistic al lui cristos dup sfântul pavel cretinii sunt trupul lui cristos i membrele sale fiecare în felul sau 1 cor.12,27 toate membrele unui corp depind unele de altele i dac un mdular este bolnav sau nu funcioneaz toate celelalte sufer cu el 1 cor.12 de aceea nimeni nu triete numai pentru sine un membru care este bolnav de pcat împiedic transmiterea vieii harului isus cristos a venit în lume pentru a ne rscumpra de pcate s-a facut om pentru a ne mântui i a ne scoate din robia pcatului mesia este exemplul cel mai vrednic de urmat luai jugul meu asupra voastr i învai-v de la mine c sunt blând i smerit cu inima i vei gsi odihn sufletelor mt 11,19 pacea promis de isus o putem gasi numai în afara pcatului într-o profund comuniune cu dumnezeu i cu aproapele punctul central al misiunii lui isus îl constituie Învierea sa din mori înviere ce trebuie s aib loc în fiecare dintre noi prin lepdarea de pcat i primirea luminii Învierii lumin ce nu poate s coabiteze împreun cu pcatul nefiind loc in sufletele noastre pentru amândoua aceast lumin este isus din sfanta euharistie eu sunt lumina lumii cel ce Îmi urmeaz mie nu va umbla în întuneric ci va avea lumina vieii ioan 8,12 sfânta euharistie este acea tain instituit de cristos isus pentru iertarea pcatelor noastre este acea tain care confirm convertirea i întreine viaa harului radu viman În societatea actual pcatul este una dintre bolile sufleteti ale vremurilor noastre este ciuma care au primit-o protoparinii notrii adam i eva din momentul în care au svârit prima neascultare fiind ademenii de diavol aceast cium s-a rspandit cu o repeziciune atat de mare încât de-a lungul istoriei mântuirii pcatul este cauza numeroaselor nelegiuiri rzboaie neînelegeri intre oameni îndeprtarii treptate de dumnezeu azi pcatul este inrdcinat în societate atat de mult încât face ca mintea omului s fie întunecat iar omul în nebunia lui acionand în întuneric are rezultate care se vad din ce în ce mai limpede legalizarea unor pcate grave cum ar fi avortul prostituia sau mai recent se lucreaz pentru legalizarea incestului dimensiunea social a pcatului În evanghelia sfântului ioan citim dac cineva ar zice eu Îi iubesc pe dumnezeu i ar urî pe fratele su este un mincinos cine de fapt nu iubete pe propriul frate pe care-l vede nu-l poate iubi pe dumnezeu pe care nu-l vede» i 10.4,20 85

[close]