p. 1

revista catolicà anul 1 fascicolul 1 serie nouã iunie 2009 din sumar cuvânt Înainte omileticã bisericã ºi istorie bisericã ºi culturã bisericã ºi familie spiritualitate ecumenism pelerin prin diecezã evenimente poºta redacþiei baia mare editura galaxia gutenberg 2009

[close]

p. 2

© editura galaxia gutenberg 2009 director fondator pr dr vasile lucaciu redactor-sef daniel pop redactori bogdan corneºtean daniel bud radu viman tehnoredactor ioan alexandru mititean foto anton dobrican ioan alexandru mititean colaborator de specialitate dorin ªtef colaboratori adrian negrea andrei ciaba andrei szilveszter czibere virgil creþ sandu gabriel beskid george nicoarã ionuþ mesaroº marian susa marina mihai issn 2066 3862 editura galaxia gutenberg 435600 târgul-lãpuº str florilor nr 11 tel/fax 0262-385786 mobil 0723-377599 e-mail comercial@galaxiagutenberg.ro www.galaxiagutenberg.ro www.librariilegutenberg.ro

[close]

p. 3

revista catolicà cuvânt înainte 3 un nou început a ieºit semãnãtorul sã semene sãmânþa sa isus cristos în misiunea sa publicã a predicat desãvârºind revelaþia alegând doisprezece apostoli pe care i-a format ºi le-a încredinþat misiunea de a propovãdui cele descoperite apostolii ºi-au îndeplinit misiunea predicând lumii cele învãþate alegând ºi ei urmaºi în persoana episcopilor episcopii la rându-le ducând mai departe aceastã sfântã misiune de a transmite lumii vestea cea buna adusã de cristos se îngrijesc sã formeze tineri pentru ca ºi ei sã devinã apostoli ai zilelor noaste În acest demers dinamic de a transmite mesajul evangheliei se înscrie ºi relansarea acestei reviste de cãtre tinerii teologi de la seminarul de teologie greco catolicã din baia mare se intenþioneazã sã aducã la luminã aspecte din viaþa bisericii a seminarului ºi abordarea mai multor domenii din viaþa societãþii se vrea sã fie un rãspuns la multele provocãri ale tinerilor prin informaþiile primite prin mass media mesajele ºi informaþiile oferite de aceastã revistã vor sã fie informaþii ce pornesc de la sufletul unor tineri care vor sã trãiascã altfel cu cristos ºi în cristos dând mãrturie în acest sens prin viaþa lor doresc ca acest început sã aibã viaþã lungã ºi cu roade bogate bunul dumnezeu sã binecuvânteze acest demers ºi pe toþi cei implicaþi pr.mircea manu rectorul seminarului

[close]

p. 4

revista catolicà istoria revistei 4 scurt istoric al revistei catolicã este primul periodic tipãrit în baiamare în limba românã începând cu luna octombrie anul 1886 ºi a fost editatã de pr dr vasile lucaciu certitudinea cã vasile lucaciu a obþinut aprobarea ºi binecuvântarea papei leon al xiii lea pentru editarea acestei reviste si dupã spusele lui revista a fost întemeiatã în data de 14 iulie 1885 dar primul numãr a vãzut lumina tiparului abia în luna septembrie 1885 în contextul numirii sale ca preot paroh în localitatea ªiºeºti din judeþul maramureº revista lucaciu o cauzã a întreruperii avem ceea ce priveºte colaborarea redacþionalã ne putem da seama cã la vremea respectivã era foarte greu sã comunici aºadar vasile lucaciu era cel care fãcea o mare parte din articole existau totuºi colaboratori care erau din rândurile clerului cãrora le-a fost destinatã cu precãdere revista ei se pot aminti nicola franco din roma iuliu dragoºiu demetriu radu rector al seminarului catolic din bucureºti ºi apoi episcop de lugoj ºi oradea carol auner profesor la acelaºi seminar ion agârbiceanu etc În dintre început revista a fost tipãritã la satu mare la tipografia liberã iar din octombrie 1886 la tipografia lui michail molnar din baia mare ca din anul 1903 sã fie tipãritã la tipografia lui nanasy stefan cum ne putem da seama de mai sus limba în care a fost scrisã revista este limba românã dar mai erau folosite la început ºi limba latinã ºi limba italianã pentru reproducerea de enciclice papale ºi limba maghiarã pentru reproducerea de acte oficiale la ultimul numãr al revistei pare sã fi apãrut în data de 15 aprilie 1905 din cauzã cã pr dr vasile lucaciu a fost solicitat intens în lupta naþionalã a românilor fapt ce i-a ocupat foarte mult timpul tipãririi revistei a fost neînþelegerea dintre vasile lucaciu ºi episcopul vremii ioan szabo care i-a oprit pe preoþi de a mai face stipendii pentru ajutorarea revistei în cele din urmã interzicând-o cauze au fost politice dar de o însemnãtate mai micã totuºi spun aceasta deoarece prima cauzã a fãcut ca revista sã fie întreruptã timp de 12 ani d upã anton dobrican la fel ca ºi orice revistã ºi aceasta a întâmpinat dificultãþi în ceea ce priveºte apariþia dificultãþi cauzate de evenimentele din viata lui vasile alte

[close]

p. 5

revista catolicà omileticã 5 crucea sã-ºi ia crucea sa înþeles este iubirea prin excelenþã este a ºti cã dumnezeu care ne-a fãcut ºi a coborât între noi ca om între oameni a trãit cu noi a rãmas cu noi ºi s-a lãsat rãstignit pe cruce pentru noi bisericã dar nu sunt conºtienþi de ceea ce se întâmplã pe altar fapt pentru care se plictisesc ºi ies din bisericã înainte ca preotul sã dea binecuvântarea finalã nii creºtini ºtiu doar cã sfânta liturghie este o slujbã religioasã alþii mai învãþaþi ºtiu cã la sfânta liturghie preotul prin puterea care i s-a dat preface pâinea ºi vinul în trupul ºi sângele domnului puþini ºtiu însã cã sfânta liturghie este o jertfã jertfa lui isus cristos pe cruce înnoitã sub chipul pâinii ºi al vinului ciudate ºi unice aceste cuvinte ªi încã acesta ca ºi altele cuvinte a lui isus au ceva din acea luminã pe care lumea nu o cunoaºte sunt aºa de luminoase cã ochii stinºi ai oamenilor ºi chiar ai creºtinilor moleºiþi lâncezi rãmân tulburaþi ºi deci orbiþi oate nici un lucru nu este mai enigmatic decât crucea mai greu de înþeles nu patrunde în mintea ºi inima oamenilor intrã deoarece nu este cuprinsã pentru cã suntem adeseori creºtini doar cu numele de abia botezaþi poate practicanþi dar foarte mult îndepãrtaþi de cum ne-ar vrea isus se aude vorbindu-se despre cruce în postul paºtilor se sãrutã în vinerea mare sfântã se atârnã în sãli u p deºi frecventeazã biserica mulþi nu înþeleg toate cuvintele pe care le aud ºi toate gesturile pe care le face preotul în timpul celebrãrii liturgice prin urmare la solicitarea colectivului redacþional am luat hotãrârea de a explica sfânta liturghie astfel încât cititorii sã aibã posibilitatea de a înþelege gesturi pe care nu leau vãzut în altã parte ºi cuvinte pe care le-au auzit dar nu le-au priceput pentru a ne salva mântui ste foarte înalt foarte frumos foarte sfânt foarte puþin omenesc foarte sângeros dureros puternic pentru a fi înþeles nu ea pecetluieºte cu semnul sãu câteva din acþiunile noastre dar nu este înþeleasã ªi toatã greºala stã aici cã în lume nu este pãtrunsã cu mintea iubirea e dorinþa mea este ca toþi cei care vor citi aceste explicaþii sã vadã cât de importantã este sfânta liturghie sã o asculte cu plãcere ºi sã nu aºtepte sã se termine cât mai repede ci sã simtã dorinþa de a rãmâne cât mai mult timp în bisericã în compania lui isus din sfânta euharistie ie ca înþelegând mai bine importanþa ºi frumuseþea sfintei liturghii sã spunem ºi noi la fel ca sfântul apostol petru doamne la cine ne vom duce tu ai cuvintele vieþii celei veºnice in 6 68 iubirea este cuvântul cel mai frumos dar este cel mai deformat mai urâþit este esenþa lui dumnezeu este viaþa fiilor lui dumnezeu este respirul creºtinului ºi a devenit moºtenirea monopolul lumii ºi pe buzele acelora care nu ar avea dreptul sã o numeascã esigur în lume nu toatã iubirea este aºa mai este sentimentul matern care înnobileazã iubirea frãþeascã iubirea de fii iubirea însurãþeilor de nuntã bunã sãnãtoasã urma incoºtientã a iubirii tatãlui creatorul tuturor poate prin iubirea maternã ceva se poate pãtrunde pentru cã iubirea unei mame nu este numai mângâieri ºi sãrutãri este mai ales sacrificare f pr ioan fârte d liturghia o obligatie sau o necesitate pr vlad merciu dar existã mulþi creºtini care nu ºtiu ce este sfânta liturghie merg la acela care nu este

[close]

p. 6

revista catolicà omileticã 6 luna mai lunà Închinatà maicii domnului e luna mai o lunã deosebit de frumoasã o lunã care celebreazã într-un mod dinamic reînvierea ºi viaþa o lunã în care natura se redeºteaptã dupã anotimpul somnului copacii înfloresc florile multicolore ne zâmbesc natura întreagã e verde ºi se bucurã de mângâierile soarelui primãvãratic aducând astfel prinosul ei de mulþumire domnului Înviat ºi glorificat prin care ea a fost creatã upã cum ºtim luna aprilie e închinatã preasfântului sacrament fiind ºi luna în care în general biserica comemoreazã patimile domnului ºi celebreazã Învierea lui pentru a face mai rodnicã din punct de vedere spiritual aceastã lunã biserica a propus credincioºilor ei vizitarea zilnicã a lui isus prezent în preasfântul sacrament pentru ca aceºtia sã se poatã pregãti cât mai bine prin cercetarea conºtiinþei ºi recurgerea cu profund sentiment de pietate ºi credinþã la sacramente în vederea întâmpinãrii cu suflet curat a celui ce pentru noi ºi-a dãruit viaþa ºi care doreºte sã locuiascã cu noi dar mai ales în noi mulþumire la fiul ei isus a tuturor celor ce apeleazã la ajutorul ei un minunat exemplu de înduplecare a voinþei divine din partea mariei îl avem redat în evanghelia dupã ioan în scena preschimbãrii apei în vin la nunta din cana galileii in 2 1-11 radiþia lunii mai închinate maicii domnului e foarte veche în bisericã ca ºi practicã devoþionalã ea îºi are originile în dorinþa expresã a sufletelor simple de a se pune sub ocrotirea sfintei lor mame în perioadele de cumpãnã ale istoriei în momente de suferinþã de singurãtate de sãrãcie dar ºi în momente de bucurie de împlinire de prosperitate aceste suflete nu s-au mulþumit doar cu mici practici devoþionale particulare ºi singuratice ci au hotãrât sã celebreze aceastã lunã de mulþumire în comunitate reunindu-se în biserici sau la sanctuarele mariane unde înãlþând rugãciuni ºi cântece sfintei fecioare implorau puternicul ei ajutor pe lângã dumnezeu pentru mântuirea lor pentru întoarcerea pãcãtoºilor pentru pace pentru diferite trebuinþe ale bisericii ºi pentru multe alte intenþii În timp practica lunii mai s-a extins în întreaga bisericã primind ºi binecuvântarea suveranilor pontifi sfântul pãrinte papa paul al vi-lea reafirma într-o scrisoare enciclicã intitulatã mense maio luna mai apãrutã în data de 29 aprilie 1965 cã aceastã lunã e una dintre lunile cele mai rodnice în rugãciune ºi haruri cereºti pentru toate trebuinþele omenirii ºi ale bisericii apelãm aºadar cu încredere la preacurata fecioarã maria mama noastrã cereascã ºi sã nu ne ruºinãm sã ne oprim în faþa reprezentãrilor chipului ei fie icoane fie statui oriunde ar fi amplasate acestea pentru a o saluta ºi a-i mulþumi pentru grija maternã ce ne-o poartã t d se cuvine însã dupã ce am fost binecuvântaþi de dumnezeu cu atâtea haruri în decursul lunii închinate preasfântului sacrament sã aducem ºi mulþumire pentru ele ªtiindu-ne slabi ºi uituci biserica sub asistenþa sfântului spirit ne vine iar în ajutor ºi ne oferã o frumoasã suitã de rugãciuni de mulþumire pentru a nu uita de binefacerile lui dumnezeu cãruia Îi sunt adresate dar într-un mod special prin mijlocirea precuratei fecioare maria biserica recunoaºte astfel rolul sfintei fecioare maria în misterul mântuirii noastre ea accepând maternitatea universalã devine purtãtoarea rugãciunilor de cerere ºi oare cum se poate mulþumi mai bine unei persoane pentru binefacerile fãcute decât apelând la mama sa care ºtie exact ce cuvinte sã folosescã pentru a pãtrunde inima fiului ei ºi pentru a obþine poate chiar ºi mai multe daruri de la acesta în favoarea aceluia din partea cui veniserã atât cererea cât ºi mulþumirea din acest motiv e indicat ºi chiar util sã apelãm la maica domnului nostru care cunoaºte perfect trebuinþele noastre dar ºi inima fiului ei ªi tot din acest motiv biserica a propus ca dupã luna aprilie luna preasfântului sacrament luna mai sã fie închinatã mariei mama noastrã cereascã fierbinte rugãtoare la bunul dumnuzeu pentru noi pãcãtoºii servii sãi ªi sã laudã în veci sã-i fie adusã mariei prin cristos domnul nostru andrei szilveszter

[close]

p. 7

revista catolicà omileticã 7 spiritul sfânt dÃruit bisericii ar mângâietorul adicã spiritul sfânt pe care-l va trimite tatãl în numele meu el vã va învãþa toate lucrurile ºi vã va aduce aminte de tot ce v-am spus in 15.26 de ziua cincizecimii gr pentekoste aratã în vechiul legãmânt cã sãrbãtoarea celebratã în aceastã zi are loc la cincizeci de zile dupã paºti conþinutul acestei sãrbãtori a evoluat mai întâi sãrbãtoare agrarã zi de bucurie ºi aducere de mulþumire în care se oferã pârga din roadele pãmântului de aceea sãrbãtoarea este numitã sãrbãtoarea seceriºului ex 23.16 num 28.26 sau sãrbãtoarea sãptãmânilor lv 23.15 poi sãrbãtoarea ajunge o aniversare comemorând faptul istoric al vechiului legãmânt deoarece fusese încheiat la cincizeci de zile dupã ieºirea din egipt ex 19 1-16 celebratã la paºti În final sãrbãtoarea rusaliilor devinepentru creºtinism sãrbãtoarea darului spiritului sfânt ce inaugureazã pe pãmânt legãmântul cel nou ºi veºnic edem cum prin noul testament sãrbãtoarea paºtelui ºi a rusaliilor iau o altã semnificaþie d Învierea lui isus ºi coborârea spiritului sfânt de aceea trebuie sã privim aceste douã sãrbãtori împreunã cu sãrbãtoarea Înãlþãrii la cer ca o unitate de iubire a lui ce este al meu ºi vã va descoperi in.16.7-15 cristos vesteºte apostolilor venirea unui mângâietor care va cãlãuzi comunitatea creºtinã la tot adevãrul de aceea unul dintre rolurile spiritului sfânt este de a sfinþii credincioºii pentru ca aceºtia sã fie capabili sã trãiascã ºi sã-l adore pe dumnezeu în spirit ºi adevãr in 4.23 troparul utreniei de duminicã pe glasul al doilea din liturghia bizantinã ne aratã cã se cuvine ca spiritul sfânt sã domneascã sã sfinþeascã ºi sã însufleþeascã creaþia cãci el este dumnezeu de o fiinþã cu tatãl ºi cu fiul ºi a lui este puterea asupra vieþii cãci fiind dumnezeu el pãstreazã creaþia în tatãl prin fiul i sus numele a v dumnezeu faþã de om pentru cã isus cristos înviat din morþi ºi preamãrit de-a dreapta tatãlui îºi încheie lucrarea sa revãrsând spiritul asupra întregii comunitãþi apostolice fp 2 23-33 astfel rusaliile sunt plinãtatea paºtelui lui cristos otuºi vã spun adevãrul cãci vã este de folos sã mã duc pentru cã dacã nu mã duc eu mângâietorul nu va veni la voi dar dacã mã duc vi-l voi trimite când va veni mângâietorul spiritul adevãrului vã va cãlãuzi în tot adevãrul cãci el nu va vorbi de la el ci va vorbi tot ce va fi auzit ºi vã va descoperi lucrurile viitoare el mã va preamãri pentru cã va lua din ce este al meu ºi vã va descoperi tot ce are tatãl este al meu de aceea am zis cã va lua din t trebuie sã mãrturisim cu o certitudine vie a credinþei noastre cã spiritul sfânt care purcede de la tatãl ºi de la fiul ca dintr unsingurprincipiu preamãrit ºi adorat împreunã cu tatãl ºi cu fiul fiind a treia persoanã divinã din sfânta treime este dumnezeu adevãrat care a fost ºi este prezent în istoria mântuirii începând cu creaþia lucrarea sfintei treimi ºi continuând în viaþa bisericii pânã la a doua venire a lui isus cristos.

[close]

p. 8

revista catolicà omileticã 8 pentru paragraful aceea catehismul 686 casa unde erau ei niºte limbi ca de foc au fost vãzute împãrþindu-se printre ei ºi s-au aºezat câte una pe fiecare din ei ªi toþi s-au umplut de spirit sfânt ºi au început sã vorbeascã în alte limbi dupã cum le dãdea spiritul sã vorbeascã fp 2.1-5 dãruit nouã ºi prin harul lui sã avem curajul de a propovãdui evanghelia pãcii iubirii ºi dreptãþii prima cuvântare a lui petru dupã revãrsãrea spiritului sã ne fie exemplu ºi sã ne impulsioneze de a ne dãrui lui isus cristos ºi de a avea chemarea la înfãptuirea lucrurilor spirituale unitatea primilor creºtini sã ne fie pildã spre mântuirea veºnicã cãci ei stãruiau în învãþãtura apostolilor în legãtura frãþeascã în frângerea pâinii ºi în rugãciune fp 2.42 bisericii catolice afirmã în cã spiritul sfânt lucreazã împreunã cu tatãl ºi cu fiul de la început pânã la împlinirea planului mântuirii noastre dar el a fost revelat ºi dat a fost recunoscut ºi primit ca persoanã numai în vremea din urmã inauguratã cu Întruparea rãscumpãrãtoare a fiului prin urmare acest plan dumnezeiesc împlinit în cristos capul noii creaþii se va putea înfãptui în omenire prin revãrsarea spiritului biserica împãrtãºirea sfinþilor iertarea pãcatelor învierea morþilor viaþa veºnicã comuniunea prezenþa ºi iubirea lui dumnezeu se manifestã prin revãrsarea spiritului sfânt în ziua rusaliilor când sfânta treime este pe deplin revelatã prin manifestarea mângâietorului apostolii primesc autentificarea mandatului primit de la cristos de a propovãdui evanghelia la toþi oamenii iar prin aceastã evanghelizare fiii lui dumnezeu rãscumpãraþi prin jertfa sângeroasã a lui cristos actualizatã prin jertfa euharisticã sunt invitaþi sã aducã roade prin puterea spiritului sfânt d ã ruit în mod plenar prin sacramentul mirului sã nu uitãm niciodatã cã odatã cu primirea sacramentului botezului fiecare dintre noi a devenit templul spiritului sfânt cor 1 6.19 astfel ca vocaþia noastrã sã fie în concordanþã cu vocaþia bisericii una sfântã catolicã ºi apostolicã având misiunea de a evangheliza popoarele de a chema la mântuire pe fiii rãtãciþi aflaþi în întuneric ºi de a-i menþine pe fiii rãscumpãraþi aflaþi în luminã pe calea dreaptã a poruncilor lui dumnezeu noi nu putem despãrþi misiunea lui cristos cea de rãscumpãrare de misiunea spiritului sfânt cea de sfinþire deoarece ambele misiuni se împlinesc în bisericã care este trupul lui cristos ºi templul spiritului sfânt atât misiunea fiului cât ºi misiunea spiritul sfânt cheamã comunitatea creºtinilor la o comuniune de iubire cu tatãl prin fiul în spiritul sfânt deci misiunea bisericii nu este separatã de cea a lui cristos ºi a spiritului sfânt ci ea este chematã sã vesteascã sã sfinþeascã sã dea mãrturie sã actualizeze ºi sã rãspândeascã misterul comuniunii sfintei treimi n ziua cincizecimii erau toþi împreunã în acelaºi loc deodatã a venit din cer un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic ºi a umplut toatã cel care s-a manifestat în timpul botezului lui cristos în chip de porumbel paracletul adicã apãrãtorul care în ziua cincizecimii s-a coborât în chip de limbi de foc ne invitã sã trãim în lumina paºtelui lui cristos darurile ºi roadele sale iubirea bucuria pacea rãbdarea bunãvoinþa bunãtatea fidelitatea blândeþea înfrânarea gal 5.22 de aceea în acest timp în care spiritul sfânt a sfinþit ºi sfinþeºte în continuare biserica ºi poporul lui dumnezeu vã invit sã fructificãm roadele spiritului sfânt în familiile noastre la locul de muncã la ºcoalã în bisericã pentru a putea fi creºtini adevãraþi în slujirea lui dumnezeu omorând poftele dezordonate ale trupului prin faptele spiritului andrei ciaba cu inima plinã de spirit sfânt vã invit ºi eu sã trãim în credinþa noastrã catolicã într-un mod cât mai autentic ºi intim cu isus cristos pentru a fi capabili la fel ca apostolii sã-l putem primi pe spiritul sfânt Î

[close]

p. 9

revista catolicà bisericã ºi istorie 9 dieceza de maramureª 69 de ani de istorie deºi în nordul transilvaniei s-au fãcut poate cele dintâi încercãri de unire totuºi organizarea bisericii unite cu roma s-a fãcut abia în urma scrisorii apostolice sollemni conventione din 5 iunie 1930 momentul înfiinþãrii eparhiei de gherla douã au fost oraºele propuse pentru sediul episcopal dej ºi baia-mare dar a fost ales un al treilea oraº gherla baia mare rãmânând pe mai departe un puternic centru greco-catolic în zona maramureºului armean de pe cuprinsul regatului român ºi totodatã fiind ºi bulla de înfiinþare a noii episcopii a maramureºului cu sediul în baia mare biserica este ridicatã la rangul de catedralã ºi este închinatã ntrarea în vigoare a acestei bulle sollemni conventione s-a fãcut la 15 august 1930 În aceastã zi de 15 august 1930 a luat deci fiinþã episcopia de maramureº fiind pusã sub cârmuirea ºi administrarea interimarã a preasfinþitului dr iuliu hossu episcop de cluj-gherla numit administrator apostolic interimar al acestei eparhii cu depline puteri de a se îngriji pânã la constituirea episcopului titular al eparhiei ºi al vicariatului special al rutenilor i În episcopia are totuºi origini vechi În 1391 voievodul maramureºului baliþã ºi fratele sãu drag cer de la patriarhia din constantinopol un egumen ºi un exarh pentru mãnãstirea lor din peri patriarhia trimite pe pahomie care are dreptul de a sfinþi ºi preoþi pe timpul reformei protestante românii din aceste pãrþi au multe de îndurat protopopiatul sighetului e scos de sub ascultarea episcopului român ºi trecut sub aceea a bisericii calvine ungureºti preoþii sunt înlocuiþi cu predicatori chiar episcopul calvinizat care ducea o viaþã imoralã a sfârºit în temniþa din hust a începutul secolului al xviii-lea românii maramureºeni vãd cã unica lor scãpare este unirea cu roma de aceea episcopul lor din acest timp serafim petrovan trece la sf unire din acest motiv ungurii calvini îl scot din scaun ºi-l întemniþeazã înlocuindu-l cu ruteanul dosoftei teodorici primul episcop al diecezei a fost dr alexadru rusu Înfiinþarea capitlului decret pentru declararea înfiinþãrii capitlului catedral al eparhiei greco-catolice române a maramureºului adormirii maicii domnului episcopia românã unitã a maramureºului se înfiinþeazã ca sufraganã a mitropoliei de alba iulia ºi fãgãraºi având 201 parohii româneºti ºi 38 de parohii rutene existente pe teritoriul româniei astfel -de la arhidieceza de alba iulia ºi fãgãraºi 1 parohie -eparhia de oradea 31 de parohii -eparhia de cluj gherla 169 de parohii l n temeiul convenþiunii concordatare încheiate între statul român ºi sf scaun apostolic al romei la 10 mai 1927 ºi ratificate la 9 iulie 1929 se înfiinþeazã prin bulla papalã sollemni conventione dela 5 iunie 1930 în cadrele provinciei bisericeºti greco-catolice române de alba iulia ºi fãgãraºi o nouã episcopie a maramureºului,privitor la care articolul xi din concordat spune la sfârºitul alineatului prim urmãtoarele noua diecezã va fi prevãzutã cu capitlul sãu prijinindu-ne pe aceastã hotãrâre preaînaltã a autoritãþilor în drept am declarat ºi declarãm în calitatea nostrã de întâiu episcop al eparhiei mai sus numite a maramureºului înfiinþarea canonicã ºi legalã a capitlului bisericii catedrale aparþinând acestei eparhii Î de la eparhiile rutene -eparhia de hajdu-dorogh ungaria 10 parohii -eparhia de uzgorod cehoslovacia 11 parohii -eparhia de stanislau polonia 17 parohii s episcopia românã unitã de maramureº a fost unul din fructele concordatului dintre statul român ºi sf scaun apostolic al romei din 10 mai 1927 ratificat ºi inserat între legile þãrii la 10 iunie 1929 bulla papalã sollemni conventione din 5 iunie 1930 se stabileºte ierarhia catolicã de toate riturile latin grec ea s-a fãcut sub rezerva aprobãrii ulterioare a sf scaun al romei între marginile dispoziþiilor referitoare la capitlurile catedrale ale primului conciliu provincial prin total 239 de parohii

[close]

p. 10

revista catolicà bisericã ºi istorie 10 titlu ii cap 5 care au sã serveascã drept bazã pentru statutul organic ce va avea sã normeze în amãnunte viaþa ºi activitatea acestui capitlu catedral compus din urmãtoarele ºase demnitãþi respectiv oficii speciale 1.demnitatea de arhipresbiter sau canonic prepozit 2.demnitatea de arhidiacon sau canonic lector 3.demnitatea de eclesiarcha sau canonic custode 4.oficiul de scholiarcha sau maestru al ceremoniilor 5.oficiul de penitenciar sau canonic duhovnic 6.oficiul de chartofilace sau canonic cancelar publicarea acestui decret provãzut cu iscãlitura noastrã ºi sigiliul episcopiei capitlul catedral al eparhiei greco-catolice române a maramureºului este a se socoti înfiinþat de drept ºi de fapt bucurându-se de toate drepturile ºi privilegiile care îi compet dupã sfintele canoane în reºedinþa noastrã episcopeascã din baia-mare în ziua de 16 martie anul domnului 1931 iar al episcopatului nostru primul umit la aceastã demnitate prin bulla datã de sf scaun al romei la 17 octombrie 1930 am primit cuvenita aprobare a autoritãþilor în drept ale þãrii prin decretul regal nr 3874 contrasemnat de ministrul instrucþiei publice ºi al cultelor la 24 noiembrie al aceluiaºi an la trei zile dupã aceastã aprobare în 27 noiembrie 1930 am fost admis la depunerea jurãmântului de fidelitate prescris prin convenþiunea concordatarã în faþa maiestãþii sale regelui carol al ii-lea mplinind astfel ºi ultima formã legalã care îmi conferea definitiv dreptul de-a putea ocupa scaunul episcopal ce mi s-a încredinþat am cerut ºi obþinut în ziua de 30 ianuarie 1931 sãrbãtoarea celor trei ierarhi consacrarea de episcop conferitã în catedrala mitropolitanã din blaj prin mâinile i preasfinþiei sale pr mitropolit vasile suciu asistat de preasfinþiþii episcopi iuliu al cluj-gherlei ºi alexandru al lugojului u mai rãmânea acum decât însuºi actul instalãrii faptice care s-a sãvârºit ºi el cu toatã solemnitatea în ziua de azi 2 februarie Întimpinarea domnului ºi anume din partea preasfinþitului episcop iuliu hossu care a condus pânã acum cu atâta pricepere ºi devotament aceastã eparhie în calitate de administrator apostolic altã mare datorie îmi împlinesc veneraþi fraþi când vã anunþ cã noua noastrã eparhie este pusã prin dispoziþia înaltã a însuºi preafericitului pãrinte al romei papa pius al xi-lea sub înalta protecþia a preasfintei doamnei noastre de dumnezeu nãscãtoarei ºi pururea fecioarei maria urmeazã aceasta din faptul cã biserica noastrã catedralã din baia-mare are drept hram adormirea maicii domnului ºi astfel patronatul ce-l va deprinde mãrita regina a cerului asupra acestei catedrale se revarsã în chip firesc ºi asupra întregii eparhii simbolizate printr-însa n oborând de aici la grijile de alt ordin cele în legãturã cu organizarea noii eparhii ºi cu îndrumarea ei pe cãile mântuirii nu pot sã nu încep prin a sublinia misiunea grea ce ne aºteaptã creatã prin bulla sollemni conventione de la 5 iunie 1930 ca sufraganã a mitropoliei greco-catolice române de alba-iulia ºi fãgãraº noua eparhie numitã a maramureºului este un factor istoric în viaþa acestei provincii bisericeºti de rugãciunile voastre cucernice cãrora nu voi înceta sã adaug pe ale mele am bunã nãdejde sã putem ieºi cu bine din greutãþile inerente oricãrui început de organizare dublate la noi de cele specifice ale aºezãrii eparhiei noastre a maramureºului ªtiþi anume foarte bine cu toþii veneraþi fraþi cã cele 239 parohii câte s-au dat eparhiei noastre au aparþinut înainte la nu mai puþin decât ºase centre episcopalei deosebite între care ºi cele trei rutene hajdudorogh muncaci ºi stanislau situate ca reºedinþã toate în afarã de hotarele þãrii intre cele 201 parohii româneºti 169 marea majoritate a eparhiei s-au þinut înainte de gherla 31 de oradea ºi una boianul din bucovina de blaj urmând ca de-acum toate acestea sã fie contopite sub toate raporturile admise ºi cerute de bulla de înfiinþare în noua noastrã aºezare eparhialã cu aceste gânduri ºi sentimente vã cuprind pe toþi în dragostea mea ºi rog pe cel preamilostiv sã verse asupra voastrã a tuturor a familiilor ºi a credincioºilor voºtri binecuvântãrile sale cereºti darul domnului nostru isus hristos cu spiritul vostru amin dat în reºedinþa noastrã din baia-mare în ziua întronizãrii de la 2 februarie Întimpinarea domnului 1931 marian susa c Î a jutat prin n dat d pss dr alexandru rusu episcop gr catolic al maramureºului o câteva fragmente din prima pastoralã a episcopului diecezei dr alexandru rusu datã la data de 2 februarie 1931 cu ocazia instalãrii ca ierarh al locului venerat cler eparhial nepãtruns al providenþei divine a voit ca primul purtãtor al demnitãþii episcopale din eparhia maramureºului sã fie cel ce vã trimite acest întâi cuvânt de pãstor ºi pãrinte sfatul

[close]

p. 11

revista catolicà bisericã ºi culturã 11 primele imagini creªtine imagini atribuite creºtinismului sunt de fapt simboluri ºi aparþin unui fond mesianic complex descoperirile fãcute începând cu anul 1953 la hebron nazaret ºi ierusalim în osuare ºi pe stelele funerare demonstreazã întradevãr cã reprezentãrile grafice ale viþei de vie ale ramurii de palmier ale semnului ebraic thav ºi ale peºtelui pe care le vom gãsi mai târziu în catacombele romane aparþin sferei de influenþã a religiei iudaice sub diferitele ei aspecte foarte la modã la începutul erei creºtine primele eliberare cere sacrificiul vieþii militantul devine atunci martor ca ºi mielul al cãrui sânge este semn de protecþie împotriva ocupantului nedorit litera thav semnãtura domnului este deci purtãtoare de kabod de slavã divinã în aceeaºi mãsurã în care este purtãtoarea numelui aºadar este lesne de înþeles toatã importanþa care se acordã acestei litere devenite semn ºi chiar mai mult pecete pentru misticii iudei semnul thav ltima literã a alfabetului semitic este thav acest semn se întâlneºte la ninive din secolul al ixlea sub forma unei cruci sau x ºi este utilizat ca atare de cãtre evrei începând din secolul al vii-lea În iov xxxi 35 thav serveºte drept semnãturã textul în ebraicã este iatã thav-ul meu vulgata traduce desiderium meum iar biblia de la ierusalim acesta este ultimul meu cuvânt În acest context semnul thav este semnãtura lui dumnezeu a inscripþie cimitirul domitillei b marmurã cimitirul san callisto c idem d marmurã cimitirul santi pietro e marcellino idem e inscripþie cimitirul priscilei f epitaf cimitirul domitillei in apocalipsa atribuitã apostolului ioan ºtim cã aceastã semnãturã ce-ºi are originea în textul lui iezechiel este cea care îi va ocroti pe robii lui dumnezeu ca aducere aminte a semnului trasat cu sângele mielului la ieºirea din egipt emnãtura cu semnul thav este eliberatoare ªi folosirea ei în context mesianic nu înseamnã a-i forþa semnificaþia ci dimpotrivã a-i da un sens tocmai prin eliberarea evreilor din robie deci pentru un zelot semnul thav echivaleazã cu eliberarea palestinei este semnul atât de doritei victorii împotriva colonizarii romane ªi dacã aceastã u care a rãsãrit creºtinismul iudaic dispunea de un limbaj gata format ºi mai ales de litera thav atât de bogatã atât de intens încãrcatã de semnificaþii mesianice ªi fãrã niciun dubiu pentru iudeii elenici foarte numeroºi în jurul mediteranei cititori ai vechiului testament în greceºte septuaginta thav-ul coincidea deja cu tau cel puþin din punctul de vedere al pronunþiei tau prima literã a cuvântului tora a continuat fãrã îndoialã tradiþia lui thav pentru a da pentateuhului semnificaþia de pecete a lui dumnezeu acordatã oamenilor Însã aceastã interpretare a lui raºi scrisã cãtre 1075 ºi publicatã în commentarius in pentateuchum la reggio în 1475 nu poate sã ateste cã în diaspora de la începutul erei crestine exista aceastã practicã fapt este cã septuaginta parafrazeazã ori de câte ori este vorba despre thav ca ºi cum orice aluzie la aceastã literã nu ar mai fi fost de înþeles în mediul elenizat e se întâmplã deci cu creºtinii iudei care la început în palestina l-au identificat pe iisus din nazaret cu christos unsul lui dumnezeu documentul de la damasc ne aduce la cunoºtinþã cã esenienii purtau pe frunte semnul lui iezechiel pe de altã parte este semnificativ faptul cã în apocalipsa atribuitã lui ioan nu numai thav-ul apare ca trimitere la iezechiel ci ºi într-un fel de dramaturgie escatologicã cele patru personje întâlnite în grandioasa viziune pe care a avut-o profetul pe malul râului chebar Într-adevãr cele patru personaje îngerul vulturul leul ºi taurul pe care ioan le numeºte cele patru fãpturi vii formeazã roþile unui car merkava în centrul cãruia se gãseºte o fiinþã asemãnãtoare omului ea este înconjuratã de ceva care seamãnã cu slava lui adonai acest dispozitiv de patru multiplicat pentru cã sunt patru forme în fiecare roatã atribuitã unui personaj are forma unui thav în centrul cãruia se aflã cel slãvit prof adrian negrea c d s În psalmul 27 lumina divinã se imprimã pe faþa omului ca o pecete de altfel putem într-adevãr declina prin analogie cuvintele pecete semn amprentã toate fiind destul de apropiate de grecescul sphragis thav este sphragis sintetizând putem spune cã iudeii din vremea lui isus foloseau semnul thav în scopuri foarte diferite pe de o parte profane ºi politice pe de alta religioase chiar mistice dar indiferent de situaþie semnul thav apare ca martor sau ca purtãtor al victoriei victorie asupra invadatorului roman victorie a omului înãlþat sau mãntuit de dumnezeu stfel au luat naºtere conglomerate semantice a cãror funcþie era de a conduce la progresul elucidãrii subiacente a ideilor mai întâi diseminate chiar confuze ºi care astfel încep încet-încet sã se contureze dând naºtere unei logici noi solide prin sensul sãu reperabil astfel existând în mediul iudaic din a

[close]

p. 12

revista catolicà bisericã ºi culturã 12 libertatea ca preluare în proiect o abordare a conceptului de libertate vazutã prin ochii limitelor n acest capitol din volumul despre limitã de gabriel liiceanu autorul ne prezintã libertatea într-o strânsã legaturã cu responsabilitatea el ne propune sã cugetãm asupra libertãþii într-o viziune a folosirii ei în societatea în care trãim Într-o altã ordine de idei conºtiinþa noastrã are un rol primordial în gestionarea libertãþii în mediul în care trãim ºi o împlinire cât mai mare în a face ce dorim þinând cont de limitele cu care ne-am nãscut de legile morale ºi de legile statului în vigoare faþã de noi înºine suntem obligaþi cel puþin din respect faþã de propria persoanã sã ne punem urmatoarea întrebare cum ne-am utilizat libertatea ca ºi limitã primitã la naºtere conºtienþi ºi mãrturisim faptul cã limitele proprii diferã de aceea în continuare afirm cã ºi libertatea primitã diferã ca ºi un lanþ trofic libertatea atrãgând dupã sine responsabilitatea va diferi ºi ea þinând cont cã este un lucru adiþional principalelor limite de aceea reflectând asupra ipotezei afirm faptul cã limitele adiþionale care se deprind din limitele primare cele dintâi sunt ºi ele condiþionate paradoxal vorbind putem reflecta la urmãtoarea ipotezã care rezultã din afirmaþiile de mai sus ºi aceea cã existã o limitã a limitei care este ºi ea limitatã la rându-i intrebarea cum ne întrebuinþãm libertatea în Î proiectele actuale ale noastre atrage dupã sine o altã întrebare ne putem folosi libertatea într-un mod necondiþionat nu creaþi fiind limitaþi ºi având limite nu ne putem folosi de un lucru într-un mod nelimitat prima limitã a libertãþii noastre este însãºi conºtiinþa noastrã care este inseparabilã de noi ºi care ne spune în ce direcþie trebuie sã ne canalizãm libertatea în funcþie de binele nostru uman ºi nu în ultimul rand binele nostru suprem un punct subiectiv ar fi folosirea acesteia uneori suntem obligaþi de împrejurãri sau de persoane sã ne folosim libertatea într-un mod în care noi nu dorim ºi astfel se iveºte la orizont întrebarea de ce o mai avem anterior am afirmat un lucru cert cu referire la libertate pe care o deþinem cu sau fãrã voia noastrã problema se pune atunci când din anumite motive nu ne putem folosi de ea la o capacitate maximã sau cel puþin egalã cu cantitatea ei dacã libertatea ne este limitatã responsabilitatea sau vina faþã de faptul comis va fi mai micã cu alte cuvinte roadele le culegem doar atunci când libertatea este în egalã m ã s u r ã c u responsabilitatea predecesoarea celei dintâi limite este societatea în care trãim care ne limiteazã libertatea prin legile scrise ºi nescrise pentru a fi în conformitate cu legile morale nu putem sã facem ce dorim unde dorim ºi cum dorim de aceea putem vorbi din nou de o limitare a libertãþii primitã ca dar la naºtere s untem totodatã este bine de precizat faptul cã asumarea ºi folosirea bunã a libertãþii este strâns legatã de conºtiinþa ce fel de conºtiinþa dreaptã laxã sau scupuloasã cine ne oferã garanþia cã în acest moment avem o conºtiinþã dreaptã teoretic conºtiinþa dreaptã ar trebui sã ne îndemne sã facem binele ºi sã evitãm rãul sã ne folosim într-un mod bun libertatea în direcþia noastrã ºi acel mod bun sã fie bun ºi pentru semenii noºtrii În acest sens putem vorbi de o folosire bunã a libertãþii upã cum amintea ºi autorul libertatea am primit-o avem un prim aspect sigur ºi obiectiv la adresa libertãþii ca ºi concluzionând libertatea este limitatã dar ºi fragilã precum o numeºte ºi autorul de aceea trebuie sã avem grijã în primul rând de libertatea în sine ºi pe urmã sã reflectãm la o cât mai bunã folosire a ei george nicoarã d

[close]

p. 13

revista catolicà bisericã ºi familie 13 cãsÃtoria dÃruire ªi iubire nu este bine ca omul sã fie singur.Îi voi face un ajutor potrivit pentru el gen 2,28 de la începutul acestei lumi dumnezeu îºi aratã dragostea nemãrginitã faþã de om dãruindu-i bãrbatului un ajutor un însoþitor ºi anume femeia ºi armonia în acest nou camin format în sfânta bisericã este o formã prin care dumnezeu se descoperã omului κi face simþitã prezenþa pentru creºtini cãsãtoria reprezintã o modalitate de a arãta concret ce este iubirea ce înseamnã ea adicã întâlnirea permanentã între cei doi ºi cristos sacramentul cãsãtoriei nu este o asigurare împotriva dificultãþilor ci este un dar al lui dumnezeu care-i face pe soþi sã fie mai puternici în dificultãþi ºi sã treacã repede ºi cu bine peste aceste neplãceri ceea ce priveºte alegerea partenerului de viaþã fiecare dintre noi este liber sã decidã cu cine doreºte sã-ºi uneascã destinul fãrã niciun fel de constrângere ºi fãrã a cãuta vreun interes material sau de altã naturã ci doar dragoste cãsãtoria care porneºte de la o iubire sincerã ºi devotatã poate fi consideratã o cãsãtorie adevaratã isus cristos este cel care trebuie sã fie în centrul cãminului construit împreunã de cei doi soþi c ãsãtoria Î ncã acest verset din genezã exprimã într-un mod evident iubirea tatãlui faþã de oameni ºi dorinþa acestuia de a-i uni pe el ºi pe ea astfel el instituie familia extrapolând toate acestea noul testament vine cu o completare aceea a minunii sãvârºite de isus cristos la nunta din cana galileii în cartea genezei este susþinut acest adevãr când se afirmã referindu-se la constitutirea familiei prin cãsãtorie urmatoarele v-a lãsa bãrbatul pe tatãl ºi pe mama sa ºi se va uni cu femeia sa ºi vor fi amândoi un singur trup gen 2,24 acum familia este privitã ca unitatea dintre cei doi soþi o nouã unitate în care se realizeazã pe deplin relaþia de comuniune ºi de iubire între cei doi soþi familia trebuie sã fie un focar de credinþã vie vatican ii numeºte familia biserica familialã lg 11 În sânul familiei pãrinþii sunt pentru copiii lor prin cuvânt ºi exemplu primii vestitori ai credinþei ºi vegheazã la vocaþia proprie a fiecãruia acordând atenþie specialã vocaþiei sacre tot de În prin schimbarea apei în vin fiul lui dumnezeu ridicã cãsãtoria la cel mai înalt rang acela de sacrament iubirea este un dar primit de la dumnezeu o virtute un lucru primordial în relaþia dintre cei doi soþi care formeazã un cuplu uniþi fiind prin sfânta tainã a cãsãtoriei la rândul lor aceºtia au datoria de rãspândi iubirea primitã de la tatãl prin bunãtatea harului sãu creºteþi ºi vã înmulþiþi gen 1,28 este aºadar principalul scop al acestui sacrament creºterea ºi educarea copiilor conform legilor lui dumnezeu c onciliul numai acesta aºadar aceºtia trebuie sã fie exemple reciproce de credinþã iar rugãciunea rostitã în fiecare zi împreunã sã nu lipseascã este lesne de înteles din cele menþionate anterior cã pãrinþii trebuie sã fie exemple bune pentru copiii lor pentru ca astfel sã domneascã pacea liniºtea bogdan corneºtean

[close]

p. 14

revista catolicà bisericã ºi familie 14 strÃinÃtatea boala singurÃtÃþii copiilor În prezent aproximativ douã milioane ºi jumãtate dintre români sunt plecaþi la muncã în strãinãtate o majoritate din aceste douã milioane ºi jumãtate sunt oameni cu familii care neputând sã se susþinã financiar cu serviciul avut în þarã au fost nevoiþi sã plece într-una din þãrile europene ºi nu numai pentru a munci nimeni nu îi condamnã pe aceºti oameni care fac sacrificii enorme pentru a putea oferi copiilor lor un trai decent o problemã destul de gravã cea a singurãtãþii copiilor se strecoarã însã în acest departament al celor plecaþi problemã care macinã ºi pãtrunde adânc în sufletele celor mici care rãmân singuri acasã fãrã pãrinþi fiind încredinþaþi în cel mai fericit caz bunicilor sau altor rude apropiate doilea fiind mare aºadar aproximativ 65 din ceea ce îi duce pe copii la sinucidere este nonprezenþa pãrinþilor într-un anumit moment sau timp în care copilul trece printr-o stare sufleteascã proastã ºi de melancolie decât rareori la bogãþia spiritualã oamenii nu sunt conºtienþi cã îºi adunã comori lumeºti dar pierd ce au mai drag îºi pierd proprii copii care ajung sã îºi ia viaþa pe motiv de singurãtate mulþi dintre acei pãrinþi care îºi lasã copii abandonaþi nu îºi dau seama nici pe departe cã ajung sã încalce douã din cele zece porunci dumnezeeºti porunca a patra iubeºte pe tatãl tãu ºi pe mama ta ºi porunca a cincea sã nu ucizi o parte a teologiei morale referitoare la porunca a patra este dedicatã îndatoririlor pãrinþilor faþã de copii nefiind specificat nicãieri cã este permis sã-þi laºi copiii în grija altora pe perioade lungi de timp pentru a putea agonisi bani dacã puþin mai sus aminteam cã se ajunge ºi la încãlcarea poruncii a cincea într-adevãr aºa este deoarece lipsa pãrinþilor în viaþa copilului îl face pe acesta din urmã sã ajungã la sinucidere lãsaþi copii sã vinã la mine are acei pãrinþi plecaþi îºi lasã copii sã mergã la cristos oare acei copii au primit darul din partea pãrinþilor lor de a fi iniþiaþi in credinþa creºtinã oare acei copii care se sinucid din cauza sigurãtãþii sunt lãsaþi de pãrinþi sã mearga la cristos cestea pot fi principalele întrebãri pe care ar trebui sã ºi le adreseze un pãrinte înainte de a-ºi lãsa copii orfani Îmi permit sa îi numesc orfani pentru cã rãmânând o perioadã îndelungatã fãrã sfaturile pãrinþilor fãrã o strângere la piept ºi un sãrut pe frunte atunci cei mici simt lipsa cuiva ºi anume lipsa pãrinþilor iar când un copil simte lipsa pãrinþilor trãieºte singurãtatea atât de puternic încât poate recurge la sinucidere atunci acel copil este orfan daniel bud din pãcate aceastã boalã a migraþiei loveºte necruþãtor în sufletele copiilor dacã putem vorbi de localitãþi pustii din punct de vedere al tineretului ºi vârstei mijlocii atunci putem vorbi ºi de sufletele pustiite ale copiilor rãmaºi orfani acolo pentru un timp sau poate pe vecie fenomenul migraþiei lasã în urmã consecinþe drastice în rândul copiilor ºi adolescenþilor mulþi dintre cei rãmaºi acasã în cel mai fericit caz devin neascultãtori ºi obraznici iar în cel mai nefericit caz ajung la furturi droguri ºi în cele din urmã la sinucidere am descoperit patru cazuri de sinucidere ale unor copii rãmaºi acasã fãrã sprijinul sufletesc al pãrinþilor trei dintre cazuri au fost înregistrate în judeþul iaºi iar cel deal patrulea în valea jiului unul dintre cei trei copii din iaºi pe nume rãzvan s-a spînzurat nemaiputând suporta dorul de a-ºi vedea mama plecatã sã câºtige bani pentru acoperirea lipsurilor materiale spun cã nu neapãrat plecarea pãrinþilor de lângã copii îi face pe aceºtia din urmã sã ajungã la sãvârºirea unor acte atât de crude faþã de propria persoanã însã absenþa acestora ocupã un prim loc în ierarhia motivelor diferenþa dintre motivul aflat pe primul loc ºi cel de-al psihologii vedem ca migraþia aduce dupã sine multã suferinþã acest fapt nu intereseazã aproape pe nimeni am întrebat pe cineva nu v-aþi gândit vreodatã cã plecarea dumneavoastrã în strãinãtate provoacã o durere nespusã în sufletele celor doi copii care rãmân în grija bunicilor la care mi-a rãspuns mã mai duc puþin cã doar tot pentru ei mã duc am adugat la sfârºit ce aþi face dacã timpul acesta pe care dumnevoastrã îl consideraþi puþin i-ar duce pe cei doi copii la sinucidere motivându-lise gestul extrem prin dorul faþã de dumneavoastrã a clãtinat din umeri i-a cãzut privirea spre pãmânt ºi a plecat deºi o a cristos ne îndeamnã nu vã adunaþi comori pe pãmânt de ce nu Îl ascultã nimeni acest îndemn este prea puþin sau poate chiar deloc luat în seamã în societatea de azi pe oameni îi intereseazã mai ales câºtigul financiar nemaigâdindu-se

[close]

p. 15

revista catolicà bisericã ºi familie 15 trÃirea credinþei în contextul actual a trãi în general poate fi cu toate cã ne confruntãm uneori simplu însã a trãi ca un adevarat creºtin este ceva ce azi unii considerã o nebunie ceva care nu este în tendinþe ceva utopic fi un bun creºtin azi nu este uºor eºti asaltat tot timpul de idei cuvinte fapte care uneori sunt departe de creºtinism sau chiar contrare spunem despre credinþã cã trebuie trãitã ºi credem cã fiecare se strãduieºte sã o trãiascã însã depinde în ce credem sau dacã credem cum credem credinþa este acea adeziune fermã a unui adevãr descoperit sau revelat avem noi acea adeziune dacã o avem este în conformitate cu credinþa biserici lui cristos dacã domnul nu zideste casa în zadar trudesc cei care o zidesc ps.126,1 tot aºa omul singur nu poate face nimic fãrã sã-l aibã pe dumnezeu ca centru spre care sã se orienteze sã-liubeascã ºi sã i se cu aceastã crizã a inversãri valorilor morale ºi umane biserica este locul în care putem sa depãºim aceastã crizã locul în care credinþa se încearcã a fi trãitã ºi se trãieºte este locul în care îl putem întâlni pe dumnezeu în mod real în sfânta euharistie iserica este doctorul care ne oferã medicamentul mântuirii deoarece cristos mântuitorul este fondatorul ei medicamentele pe care biserica le administreazã ºi le propune tuturor sunt sfintele sacramente faptele bune practicarea virtuþilor care sunt garanþia unei vieþi cu adevarat creºtineºti.toate aceste doze sunt încununate de fapte dovadã cã sãmânþa adevarului a încolþit în inima celui care sãvârºeºte fapta bunã În zilele ce urmeazã vã invit la o meditaþie asupra cuvintelor sfântului apostol iacob ãci precum trupul fãrã suflet mort este astfel ºi credinþa fãrã de fapte moartã este iacob 2,26 a b supunã are sunt cauzele acestei crize religioase cu care ne confruntãm ºi cum o v-om putea depãºi una din cauze este lipsa iubirii pe care o datorãm lui dumnezeu ºi aproapelui aceastã lipsã de iubire duce la rãzboaie certuri urã singurãtate ºi în final la pierderea libertãþii umane libertate care face posibilã alegerea binelui ºi evitarea rãului adicã o formare greºitã a conºtiinþei ºi trãirea în întuneric altã cauzã este faptul ca omul îºi uitã scopul ultim sau nu-l cunoaºte ºi se îndreaptã spre alte scopuri paralele sau opuse celui ultim aici intervine dezastrul deoarece viaþa fãrã dumnezeu este lipsitã de sens urmarea scopului ultim este un da continuu spus lui dumnezeu ºi un nu continuu spus la tot ceea ce este rãu care este de fapt scopul nostru ultim scopul ultim este mãrirea lui dumnezeu ºi fericirea veºnicã nca de la începutul creºtinismului vedem cã primilor creºtini nu le-a fost uºor sã traiascã au fost persecutaþi continuu acuzaþi de incendierea romei taiaþi cu fierãstrãul daþi leilor sau uciºi cu pietre ceva i-a þinut tari în lupta lor credinþa în isus cristos care a transformat moartea într-un câºtig u toate acestea societatea contemporanã a dat uitãrii aceste realitãþi îndreptânduse spre ceva lipsit de valoare creºtinã plin de modernism ºi angoasã azi pentru unii a merge la biserica este o pierdere de timp ceva inutil ºi fãrã sens avortul este o normalitate divorþul este la modã iar sinuciderea este soluþia idealã pentru eliberarea de rãu oate aceste probleme întâmpinate în societatea actualã trebuie sa ne punã pe gânduri ºi sã dea un semnal de alarmã fiindcã Î ccco radu viman t

[close]