p. 1
raccolta di proverbi indovinelli filastrocche scioglilingua stampato in proprio in vernacolo badolatese
[close]
p. 2
proverbi e in vernacolo badolatese indice proverbi 2 ricorrenze e stagioni 2 proverbi 5 etica 5 scioglilingua 19 filastrocche 20 indovinelli 27 pagina 1
[close]
p. 3
proverbi e in vernacolo badolatese proverbi ricorrenze e stagioni a maju non mutu saju a giugnu comu sugnu a giugnettu u cappottu u jettu agustu rigustu capu e mbernu a marzu chjovi chjovi ad aprili mai mu fini a maju una bbona ca li campi sugnu chini a marzu dassami ahu jazzu a novembra simina chiovendu acqua e maju palori e saviu aprili si non mangi setta voti on poi u ti ridi cu ebba pana morìu cu ebba focu campau e san gianni a vigna non si tocca cu i panni e san martinu caccia l acqua e menti u vinu e tutti i santi i castagni vannu arranti e primavera quando spampana a bruvera è primavera chiara quando spampana a ficara frevaru curtu e amaru frevaru menzu aduci e menzu amaru grecu e tramuntana a nivi è pe la chiana sciroccu e lavanti mpenda i pajara ahi stanti lavanti e lavantina a menu a menu na quindicina jennaru nivaru jennaru siccu massaru riccu l acqua e giugnu menta focu a tuttu u mundu marzu asciuttu riccu fruttu marzu marzicchju na vota chjova na vota m assulicchju pagina 2
[close]
p. 4
proverbi e in vernacolo badolatese megghju mammata u ti ciangia ca u sula e marzu u ti tingia pasqua marzitaca o fammi o moretaca pe santa caterini rosi e spini pe san martinu castagni e vinu pe san simuni ogni gahru è capuni prima e natala né friddu né fammi doppu natala friddu e fammi quandu canta a profeta1 l acqua è sutta a petra quandu canta la cicala curra curra aha ficara quandu canta u cuccu ottu jorni chjova e unu asciuttu quandu canta u scropìu u mbernu si nda jiu quandu forta chjova prestu scampa quandu i nuvolati vannu a mara pigghjati a zzappa e vai a zzappara quandu i nuvolati vannu agghjra e susu chiudati nto portusu quandu liga a favara nci vola a iumara quandu vidi a groi pungia lu voi si bboi cipuha a to talentu dassa u mustu nto purmentu si bboi castagni e mustu u chjova nt agustu si bboi mangiara pana de majìsi lèvati nu maritu foritanu ca si tu levi cu i carzi tisi u pana t u mpenda ahu panaru e tu tira c u filazzolu si bboi mangiara pana e vivìra vinu simana jermanu e chjanta erbinu si bboi mustu nto ciharu zappa e puta nte jennaru si bboi ottobra vindignaru puta a zappa nte jennaru si chjova e santa bibiana chjova nu misi e na simana 1 uccello pagina 3
[close]
p. 5
proverbi e in vernacolo badolatese si da candelora chjova u mbernu è fora si da candelora è bon tempu u mbernu è dentru poi nescia l urzu da tana e dicia si chjova e si non chjova quaranta jorni nd avimu ancora si menta u grecu c u lavanti ma a tramontana supara i tempi sìmana quando voi c a giugnu meti u bbonu marzu ahu focularu u tristu ahu chjanu u friddu e marzu percia `u cornu do voi u levanti porta i pisci avanti vala cchjù n acqua e marzu e dui d aprili e non nu carru chjnu de zzicchini vena natala e non aju dinari mi pigghju `na pippa e mi mentu a fumari pagina 4
[close]
p. 6
proverbi e in vernacolo badolatese proverbi etica `a fimmana bagascia ti fàcia `a gurza liscia `a mala nova `a porta u ventu `a mamma mpascia e sciascia a fortuna ddiu ta duna `a maritata si canuscia aha portata `a matinata facia a jornata `a morta appara tutti i guai `a morta e a vita ddiu sulu a sapa `a palora da cotrareha è pisata aha vilanzeha `a prima acqua chi chjova ti vagna `a spina hai u ma trasciani pemm u ti vola bena `a testa chi non penza è de cucuzza `a tina si risparmia quand è chjna quand u fundu para non c è chi risparmiara `a trigghja on sa mangia cu a pigghja `a varca è de cu a cavarca `a vera maritata né donna né canata `a vera sarda è da castagnara `a vilanza non linchja panza `a vita è fatta e rosi e spini `a vita è pe tutti n affacciata aha franesta `a vucca c on parrau on si ripentìu `u mundu è na rota gira e vota a `na gozza bella ognunu vola u viva pagina 5
[close]
p. 7
proverbi e in vernacolo badolatese a `na gozza c on poi vivira dici ca puzza a cacarehi non ci vo culu strittu a cavahu jestimatu nci lucia u pilu a cu ci duni u jidatu si pigghja a manù a cu vida u sula scarfa a cu crida ddiu provvida a curti comu t aiuti a santu comu t aduri a fforza e gregni cacci u diavalu e l aria aia a leggi è na trippa e duva a tiri vacia a màra vantatu on jira a piscara a muru vasciu ognunu s appoja a pocu a pocu la lana si fila e ogni gruppu ahu pettanu vena a prevata e abbucatu nenta si tena celatu a sula `e marzu a unda `e mara a piantu de donna non ti fidara a vùcca chiusa non trasanu muschi accehu d ogni frasca non sai mai duva casca acitu vena cui vindigna agresta acqua correnti non fa mala ahi denti acquazzina non linchja puzzu ad aprili favi chjni pe non essara minzognaru all ottu e maju ad ogni casa `a cruci sua aha mala vicina hai u nci duni u meggju tizzuni e mu si nda vacia aha petta ogni santu s assetta aha pendina ogni santu camina aha tardata si renda a pizzata ahu malu metituri nci mpaccianu i cannehi ahu pigghjara pigghja sempa ahu dara on dara nenta pagina 6
[close]
p. 8
proverbi e in vernacolo badolatese ajjornu ajjornu maturanu i nespali all aria2 ni vidimu ventuleri cu zappa fundu e cu lavora chjanu ama a cu ti ama rispunda a cu ti chiama amara a cu non t ama è gran pazzia ama l amicu toi cu i virtù e i vizi soi amicu cu tutti ma fidili cu nessunu ammenz a via nda perdi na sporìa ammenzu e tanti nochjeri si perdìu a nava amuri e puttana e vinu e fiascu a sira è bbonu a matina è guastu arrobba strana e fatiga e festa trasa da porta e nescia da franesta càmmara ricca donna savia capihi e guai non mancanu mai càrciaru malata e nicessitàti si scandagghja lu cora de l amici carta canta ncannolu cchìu ti vasci cchìu u culu mustri centu masuri e una tagghja chi simani ricogghj chihu è veru amicu chi ti duna menzu ficu chissu è u mundu cu va n chjanu cu va n fundu ci vola fortuna puru ahu cacara si no ti ngruppa lu gudehu e mori ci vonnu ligna e setta cantara co focu `e pagghja pocu dura ciangira nu mortu su lagrami persi comu a fai fai cucuzza è comu ni soni t abballu comu ti senti mini i denti 2 aia pagina 7
[close]
p. 9
proverbi e in vernacolo badolatese cotrareha statti bbena c a fortuna ncasa vena crapi fimmani e focu distruggianu nu locu cu ama apprezza cu odia disprezza cu ava dinari pocu sempa cunta cu ava a mugghjera bella sempa canta cu ava na gugghja a vindara vacia videndu a quantu custa azzaru cu cunta u so doluri perda u menzu nuri cu cusa e scusa non perda tempu mai cu dassa `a rrobba prima c o mora centu mazzati cu `a mazza vola cu dassa `a strata vecchia pe `a nova sapa chi dassa e non sapa chi trova cu dijuna l anama perda e u corpu cunzuma cu dinari d argentu fai u mundu ventu cu dinari e amicizia nci vai nculu aha giustizia cu disija cu mboschija e cu mora disijandu cu du lebbara vola u m acchjappa unu ci fuja e n attru nci scappa cu facia `a simàna e manca `u sabatu perda tuttu `u fatigatu cu fàcia i ligna a malàsciu s i caccia ncohu cu fila e cu non fila panni vesta cu fimmani e focu jocaci pocu cu i foresteri peri cu libaro po stara non si deva ncatinara cu mangia fela non sputa mela cu mora cu li fungi ammazzatu cu lu ciangia cu nascia affrittu mora scunzulatu cu nascia tundu on po morira quatru pagina 8
[close]
p. 10
proverbi e in vernacolo badolatese cu non cerna la farina bbona lu pana si lu mangia de canigghja cu non penza u sordu non vala ihu nu ducatu cu nu cocciu d allivu pigghj u medaru cu on sapa u vinda u si chiuda a potia cu parra fini ntesta ha de tenira cu patra e cu patruni non nd è ragiuni cu pe la rrobba na brutta si pigghja la vita si nda va e la rrobba squagghja cu pecura si fa `u lupu sa mangia cu perda a mugghera pe via e giustizzia non è chiamatu cornutu cu perda e rida è pacciu cu perda u capputtu e vida u mantu on perda tantu cu s affaccia ahu sula e non fa umbra non ava pena ncora e ntesta corna cu s ammazza cu i mani soi non si deva piàngiara cu sapa u fàcia zzappi fàcia zzappuni e zzappunehi cu seda nci cunta i pedati a cu camina cu si cuntenta goda cu si marita si menta la varda e va ridendu comu ciuccia gurda cu si marita si menta lu jugu chi non pota tirara nu paricchju cu simana nta vigna né cogghja né vindigna cu simana ventu ricogghja tempesta cu sputa all aria nci cada nta facci cu tanta cumpagnìa cu dorma sulu cu senza tila e cu scianca cammisi cu tena fidi ferma a ddiu on pera mai pagina 9
[close]
p. 11
proverbi e in vernacolo badolatese cu ti sapa ti rapa cu troppu promenta nenta duna cu troppu s avanta nenta tena cu vacia a caccia ava u nda penza tanti ci vo purvari chjumbu e gran mastrìa cu vacia appressu d accehu mora mindìcu e povarehu cu vena primu alloggia cu vida e non tocca gran pena porta cu zzitehi ti curchi cu pulaci ti levi cucuzza mu ti viju smaladitta ca non si bbona né cruda né cotta cui non nda sapa e ruggia leva `u saccu randa da ndolurata a ficara è liberata da nunziata a folèa è crucijata dammi fortuna e jettami a mara ca vena l unda e mi caccia fora dammi tempu dissa u suraci aha nuci ca ti perciò dassa l arta a cu a sapa fara e u lupu ahi pecuri de toi alluntanati quantu poi de vinti ahi trenta giuvani veramenta de trenta ahi quaranta duva mini dassi a stampa doppu a cinquantina `nu mala `a matina dittu e non dittu ottu jorni va pe dittu do dira ahu fara c è ammenzu `u mara do penzeri e l attri trasa e nescia do penzeri toi non nescìra mai doppu chi cada a macchja ahu pannu stricala quantu voi cu la lissìa a poi stricara puru penn annu non tena cchjù lu lustru chi tenìa doppu piditatu culu strittu duva o nci su campani o nci su puttani duva on arriva a scienza arriva a providenza pagina 10
[close]
p. 12
proverbi e in vernacolo badolatese duva ti cridi ca lu grassu spanda appena appena la cucina cunda e distinata `a pecura ahu lupu facìa cchju nu cappehu tostu aha chjazza ca nu crucifissu ahu muru fai bbena e scordati fai mala e pensaci falla quandu nci vo `na jestimata ca ti va azzettu comu na curuna fanda quantu nda voi ca ccà t aspettu fatiga fatta dinari aspetta fatiga palumba pe cu seda ah umbra fatiga quantu voi c o terzu godi figghja e gattu suraci pigghja e si suraci non pigghja e gattu non è figghja fimmani e vinu cacciali quantu primu fina chi `u medacu studija u malatu si nda vàcia fora do culu meu futta cu voi fungi e voscu e accehu e nidu quand u vidi pigghjatilu grassa cucina povertà vicina hai vogghja mu nda fai ricci e cannola u santu ch è de marmaru non suda i guai da pignata i sapa a cucchjara ch i manija i jestimi su e canigghja cu i manda si pigghja i leggi senza pena su comu i campani senza bottagghju i mani fannu a pasta u fornu conza e guasta i mbrogghj su de mastri i muggheri su galeri i figghjoli su tagghjoli i naputi ti putunu i napùti putali e si tornanu a jettara tornali a putara pagina 11
[close]
p. 13
proverbi e in vernacolo badolatese i palori si leva u ventu i palori su comu i cerasi nda pigghj una e si nda tiranu tanti i parenti ni duna ddiu l amici ni scigghju eu i parenti su comu i scarpi cchjù stritti su cchjù mala fannu i parenti su i denti i sordi do suraru si mangia u sciampagnuni jancu e russu vena do mussu l acqua chi si sparta a du vahruni non po fara `nu iumi currenti l amicu ti po bbidira quandu hai e ti saluta centu voti e sei ma si per casu mpovertà tu vai ti vo cantara u misereri dei l anama a ddiu e a rrobba a cu tocca l arbaru pecca e `a rama riciva l arta è de cu a sequata l avìra ti fa sapìra co sapìra senza lavìra pocu t aggiuva l omu addejunu ava u diavalu ahu culu l omu ngordu mora addejunu l omu puntàla è patruni da tasca e l attri linu o culu cardu lu sapìra toi nenta ti vala si non è la fortuna chi ti vola lu vìndara ti mustra l accattara e lu vicinu toi com hai de fara maju facia u iuri e giugnu ava u nuri malatìa e morta bussa ad ogni porta malu maritu mara a casa chi non nd ava mangia cchjù u ciangenti co ridenti manu pinta fortuna tinta mara `a pecora c on pota `a lana pagina 12
[close]
p. 14
proverbi e in vernacolo badolatese mara a porta chi bbola a puntìha maru c u facia `u pana menzu maru cu on ava tintu cu on pota matrimoni e vescovati do celu su calati matrimoniu all improvvisu o mpernu o paradisu mazzati e corna cu l ava si tena mazzi e panelli fannu i figghj belli megghju mu fai li corna a nu cornutu ca u ncaji nu cora ncajatu megghju u si testa e ciucciu ca cuda e cavahu mo ti vogghju zzoppu aha pendina mora nu papa e n attru papa fannu e li romani sempa allegri sugnu morta e mala fortuna duva si ti trova mugghjera e bboi do pajìsi toi na nuci nto saccu non facia scrusciu na vota l unu ncavahu ahu ciucciu nci raccumandi i pecuri ahu lupu negozianti e porcu ohu vidi si non è mortu non c è artaru senza cruci né matrimoniu senza vuci non c è segretu chi non vena aha luci non fara u cunnu comu fìcia adamu chi pe `nu pumu perdìu `u jardinu non jìra a mara si non hai chi fara non meranu carzetti a gambi storti né carzi de linu a pecuraru non serva l ingegnu si manca l impegnu non t affannara mu diventi riccu si riccu mai non fusti e fortunatu non ti fara tant artu quand hai l ali ca l ali su suggetti ahi caluri pagina 13
[close]
p. 15
proverbi e in vernacolo badolatese non vena povertà senza difettu né ricchizzi cu malinconia non vistu e non pigghjatu non po gghjra carciaratu non vitta mai lu lupu pecuraru mancu la gurpi mu guarda gahini nu figghju non si sapa quantu vala e non si sannu i guai chi po portara nu palu non po tenira du viti né `na donna du nnammurati nu pocu l unu on fa mala a nessunu occhi e minni toccali cu i pinni ogni lignu ava `u fumu soi ogni parmu muta a terra ogni passu muta l omu ogni ramu ahu ccippu assimigghja ogni risparmiu è guadagnu ogni rrobba e patra cada a figghju ogni iumara porta l acqua a mara oja nfigura domana nseportura oja pe d oja domana pe domana omani `e vinu centu a carrinu omu e non nomu fimmana e non dota ortu porcu e mulinu ohu dira a lu to vicinu paga caru e sedi mparu pajìsi chi vai usanza chi trovi palora data ma su carta bullata pana e lavatu si renda adduppicatu pana e vucata ottu jorni è durata panza chjna canta e non cammisa janca panza vacanti non senta ragioni pagina 14
[close]