p. 1
tota gallelli ii
[close]
p. 2
note dell autore s pinta sempre dall attaccamento al mio paese alla mia gente e dai vari momenti che si susseguono nella vita quotidiana del luogo dai vari coinvolgimenti politici nasce il mio secondo volume di pajìsi meu una satira a volte pungente ma spesso bonaria espressione di quel senso dell umorismo sano schietto del sentimento umano che coinvolge la mia persona nei fatti e negli aspetti del paese infine un ironia scherzosa che mette a nudo un aperto cordiale amichevole rapporto verso i personaggi tota gallelli
[close]
p. 3
indice maju ficia `u iuri e giugno ebba `u nuri 4 `u mundu è `na farza 6 a don sarvaturi 6 `u cichettu 8 i carici 10 `u funerala 12 `u vanderi 14 mastru rafeli 15 fai bena e ricivi mala 16 i niputi ti putano 16 tutti a sbafo 18 mercanzìa 20 `a ricumpenza 21 du rosi 22 cu la fa l aspetti 23 `u priuri 25 a sua eccellenza 27 cuntu e cuntozzu 28 `a festa patronala 30 i l api ahu cappehu 31 `u zzitaggiu 32 nozze di diamante 34 per rafeli e vittorianna 34 `u medacu mi licenzijàu 35 u limbu 36
[close]
p. 4
i giovani vanno via per studiare quanti sacrifici da parte dei genitori che sperano nel loro ritorno ma ahimé si spera inutilmente maju ficia `u iuri e giugno ebba `u nuri pajìsi meu portavi primèra pe fatiga ngegnu e gran mastria mo restasti annegatu nta lumèra ca mandasti i figghj aha stranìa sti figghjoli tu i vitti nescìra rosi e gigghj vidisti sbuttunàra sempa cchjù ricchi `e tantu sapìra `e garbu `e virtù e de morala a pocu a pocu li vitti partira cu cuntegnu trattinni lu chjantu cu `a spiranza u mi vidi venira cu tantu nuri e mu ti fai vantu chi allegrìa chi festa chihu misi chi tornavanu u ti fannu `nu salutu aha muntagna aha marina ahu pajìsi `na ventata `e primavera avìa venutu passasti anni faticusi e duri u porti i scigghjuni arbari arti quand i frutti si ficiaru maturi ad attru vitti linchjra li sporti tu avisti lu vantu attru lu nuri tu l adduri do iuri attri a ricchizza e lu risu toi d amaru ebba sapuri pe curpa `e cu tena `a capizza penzi notta e jornu sti figghjoli chi do ritornu non cercanu la via para ca nci misaru i tagghjoli para ca nci ligaru `a fatturìa nci fìciaru u perdanu `a muri e tu perdisti `a fidi e `a spiranza,
[close]
p. 5
e non hai forza u preghi cchjù `u signuri pe lu ritornu da figghjolanza pajìsi meu asciuttu e struncunatu chi nda facisti `e st affriggira tantu mo pe non parissa ca si scunzulatu ccittu ccittu ti ngjutti lu chjantu.
[close]
p. 6
siamo nel dicembre del 2004 il governo presenta la legge finanziaria si discute un punto importante la riforma fiscale il governo vuole diminuire le tasse si oppone la sinistra cioè l opposizione del governo `u mundu è `na farza stu mundu non si capiscia mbrogghjàta è la matassa va tuttu aha rovescia ogni jornu `na tassa e pagandu non s arrescia ogni bulletta c arriva è nu corpu `e currija a genti ormai stuffa dicia chissa è na truffa cu l euru ni futtiru ca tuttu adduppicaru si fa benignu u ministeru non vola cchjù l interu berlusconi presenta n attu chi nessunu avìa mai fattu nu tagghju ahi tassi menu pe magri cchjù pe grassi non l avissa mai dittu succedìu u quarant ottu nesciru nte chiazzi gridandu comu pazzi non simu poveri fessi volimu u pagamu i tassi si crema e gustu è pigghjativilu stu cafè si vida ca stu mundu si nda jìù ahu sprofundu a don sarvaturi
[close]
p. 7
a don sarvaturi `e stu pajìsi meu predicaturi pe i predachi è nu veru portentu quattru palori e chiuda l argomentu `a predaca da festa patronala cumincia a settembra finiscia a natala chiha e natala è cchjù sbrigativa fin aha dominica d alliva a pasqua si non ci fussa a cumprunta màssamu sarìa finu all assunta `a predaca de matrimoni si facia ntempu pe a separazioni quand ava davanti`nu tambutu finìscia chi u doluri è già allascatu a dominaca chi ava cchjù presenti cunchjuda cu a parabola de talenti chistu si ch è nu bravu predicanti pocu palori ma palori santi.
[close]
p. 8
il parroco decide di fare un pellegrinaggio con alcuni parrocchiani qualcuno si lamenta per non essere stato/a invitato/a `u cichettu `u prevata `e l artaru parràu tundu e chiaru finìu `a celebrazioni e fìcia `na lezioni a cunchiudimentu l undicesamu cumandamentu recitati pater nostri ma viditavi i cazzi vostri mo mi fazzu `nu viaggiu `nu personala pellegrinaggiu e parrandu cu rispettu cuntinàu `u cichettu aviti u mu capisciti e nta testa u vu mentiti ca vaju duva vogghju e vaju cu cui vogghju duva vaju `e duva vegnu ma nu pocu `e ritegnu chi fazzu chi non fazzu ma chi sugnu `nu papazzu ad ogni mia partenza haju u vi l usu a cumbenenza v aggrada o non v aggrada on haju u vi passu a biava a vui chi v importa finitala e fara `a scorta viditavi i cavuli vostri non guardati li mei agghjostri eu libaru vogghju stara e non mi devu ncatinara libaru com accehu `e frasca
[close]
p. 9
voggh essara cu la mia tasca `a chiesa è aperta u pregati e i banchi u vi ndinocchiati pregati pe mia e pe tutta `a cumpagnia oggi e sempre così sia e si nda jìu nta sagrestìa i parrocchjani si guardaru e non pipitijaru a mia e`na ricchj mi trasìu e da vucca mi nescìu.
[close]
p. 10
i carici1 non predicati assai nci dicianu l amici ca vi succeda ncunu guai e poi i senti li carici i carici si sentiru na matina all intrasatta cu `na macana u partiru ahu spitala nte na botta manc u m era scupettata arrivava tantu prestu ahu pajìsi l ambasciata e quantu era successu appena l appuraru i cchjù fidili parrocchiani tutti ribehati fujìru cu i carzi ahi mani comu furmani e troni jianu l avvisi `a catina e santantoni avianu fattu nto pajìsi cuminciau a strabadolatu e si ficia tantu nuri ahu spitala e suvaratu arrivau prima e don sarvaturi ad amici e parenti ad ognunu chi jìa non siti miscredenti pregati pe mia vi dugnu n avvisu senza pena non si va mparadisu jiu azzettu li preghieri 1 stumento musicale popolare
[close]
p. 11
nci passaru li doluri mparadisu non jìu dopu tantu rumuri.
[close]
p. 12
nel corso degli anni molti uffici di ordine pubblico sono stati portati via da badolato poi la stazione ferroviaria è stata chiusa ora anche la soppressione del passaggio dei treni badolato è ormai un paese morto il 19 giugno 2005 si fa una protesta oltre agli striscioni sfilano per la via nazionale due carri funebri con due bare seguiti da una buona parte della popolazione `u funerala pajìsi meu chi tanta onoranza avivi tu nte tempi passati mo ti nda jìsti cu affrittanza ahu mundu de morti sutterrati `e chihu lettu da longa agonìa assististi a tutti li mortaggi i seguisti cu l occhi pe la via chi sparìanu comu miraggi nessunu ti vagnàu i labbra affritti ti squagghjasti comu serpi aha sipala i cajì ti diventaru sempra fitti on avisti riparu pe su mala e ti ficiaru stasira `u funerala mancu `na curuna mancu `nu iuri mancu `na lagrama cu sapuri `e sala né tutti vinnaru u ti fannu nuri du tambuti du carri senza luci pajìsi meu fu l urtamu tortu mancu `u prevata ti portàu `a cruci né ti sonàu i campani a mortu e cu t accumpagnau ahu suggustinu vinna u si facia `a caminata e pe la strata pe tuttu lu caminu no nu recumaterna all anama mbiata ma prima co ti calanu nta fossa `u trivalu pigghjau n anama pia `nu dira chi ti scansavanu l ossa chi si spaccavanu i petri de la via u cunzulàu u capu do pajìsi
[close]
p. 13
chi promisa missi de suffragiu spiranzusi furu i badulatisi ca l anama mparadisu va stu viaggiu.
[close]
p. 14
`u vanderi nu jornu sarvaturi u cecatu chi facìa l arta do vanderi si fermau ahu postu disignatu sonau a trumba e gridau a na guci cu vola puma castagni e nuci u vacia ahu chianu do monasteri ca vinna u foresteri a du passi trovau nu ntruzzaturi chi bbandu jettasti sarvaturi ihu rispundiu tuttu mponenti tutt i fatti mei hann u sann a genti
[close]
p. 15
mastru rafeli mastru de li mastri mastru rafeli facìa gutti c on nd avìa guali e li facìa cu tanta mastrìa c u vinu escìa bbonu e l acqua on fundìa cu doghi e cerza e stritta circhjatura facìa varihi d ogni masura aha funtana quand i donni si mbrigavanu si sdogavanu i doghi ma i circhj restavanu cangiaru i tempi avanzàu la scienza mastru rafeli si pigghjau a vilanza ma a manu nci restàu d artista sa pisava c u risu e cu a pasta stancu `e manu e finita a cotraranza mastru rafeli dassàu a vilanza ma u sentimentu nci restàu ntattu e dinventàu mastru acconzatuttu ahi cardari nci mentìa lu stagnu ahi laroggia nci mentìa lu ntinnu nci mentìa a spinnala ahi guttazzi ahi porturi li catinazzi mo vinna menu e ntisa e de vista e diventàu mastru acconza e guasta acconza a porta quandu raa a manigghja cchjù non trasa vacìa ahu lettu u nci caccia u ngusciu oh chi botta e scatalasciu ma si puru c on acconza ma guasta rafeli mastru de li mastri resta.
[close]