p. 1

virweirtrif 1.111kcil www.dacoromanica.ro s

[close]

p. 2

biltliografia romaneasca moderna 1831-1918 vol i ac www.dacoromanica.ro

[close]

p. 3

coordonare generalà gabriel trempel coordonare bibliograficii neonila onofrei valeria trifu autori neonila onofrei litera a lucretia angheluta litera b dr liana miclescu cornelia gilorteanu litera c tamara teodorescu au mai participat la elaborarea fivlor §i organizarea f4ierelor bagdasar ion 1961-1962 barbosa octavian 1957-1958 bii1it3eseu sevastia 1964-1969 biincilii ileana 1957-1964 bugeanu dan 1957-1965 cortez-matasi elena 1966-1969 dumitrescu constants 1965-1969 georgescu dan 1961-1964 hanes gheorghina 1971-1974 mischie maria 1965-1969 papaeostea-danielopolu cornelia 1962-1964 pirvuleseu titus 1957-1968 protopopescu natalia 1961 1965-1969 radu vasile 1964 sasu-timerman dorotea 1962-1964 saiagean sergiu 1970-1971 stoics maria 1961-1970 coordonare redactionala gabriela danti niculae grer an redactor responsabil rodica pandele www.dacoromanica.ro

[close]

p. 4

biblioteca academiei republicii socialiste romania bibliografia romaneas ca moderna 1831-4918 vol i 4-c prefata de gabriel $trempel a editura stiintifica 0 enciclopedica societatea de stiinte filologice din r s romania 1984 www.dacoromanica.ro

[close]

p. 5

prefata rituale cu care cei implicati se prezintä la masa tratativelor chid valurile migratoare s-au napustit asupra vechiului imperiu roman acestea au fost atrase fail indoialti de mirajul hogatiilor acumulate de vechea roma dar in mintea unor cdpetenii sältisluia i ideea rafinamentului spiritual existent la roma viata spiritualä a unui popor se oglinde§te in scrisul ci tiparul stiu acest adevär axiomatic 11 cunoaste omenirea de multe veacuri i cind reprezentantii natiunilor se aduna adesea sà judece popoarele çi sä traseze fruntariile nu putin atirna in luarea unor hotrutri aportul la mersul inainte al omenirii la bagajul universal de valori spi rele nepieritoare transmise de titanii antichitätii de la platon la marc aureliu peste poporul nostru care s-a plämadit aci unde träieste printr-o continuitate neintrerupta de mai bine de cloud milenii a trecut tävrdugul neamurilor de stepti in cäutare de hrana i hotare acestea i-au distrus spiritualitatea scristi ce grtiia elocvent despre insusirea filosofiei crestinismului lntr-o vreme ce coboard prin secolele nationale sá joace rolul pe care 11 au astäzi poporul nostru s-a aflat in sfera de influen0 a populatiilor slave asezate pe pominturile primite de la bizant adoptindu-le limba sau in bizant din care ar fi vrut s a se infrupte cj ei unii adevärat mai putini au putut fi imblinziti i deprinsi mai apoi cu sistemele civilizate de &dire cristalizate in ope iiiv dar nu i-au putut distruge limba care a romas de esentti latinrt si aceasta märturiseste despre adevdr cind furtunile s-au potolit lnainte cu mult ca limbile ca limb de cult si transmitind cartea manuscrisa de &dire româneascrt in aceastrt limbrt pinä tirziu in veacul al xvi-lea cu inceputul acestui veac limba romttnä intrd in drepturile ei c va inlocui treptat printr-un lung proces limba sträinä ce nu era inteleasd si iubitä de nimeni manuscrisele rämase slavonesti i române§ti cifrindu-se la mii de volume ne situeaza dintr-odatd intr-o lumina stralucitoare sub raport cultural poporul romtin are un trecut si un aport la progresul omenirii de care aminteam mai sus cum nu multe popoare din vecinatate au putut sa aibä numeroase cataloage ci lucräri de refehula elaborate sau in curs de elaborare stau marturie de netagäsluit dar incä din primii ani ai secolului al xvi-lea cartea manuscrisä nu mai era in stare sä satisfaca necesitätile spirituale ale românilor din cele trei principate tiparul singur de putinä vreme imprästiat in europa apuseanä putea face fatà acestor nevoi si el a§ezat statornic in 1.508 la tirgoviste demonstreaza o datä mai mult nivelul la care ne gaseam si interesul pentru carte al poporului nostru la tiparnita tirgovisteanä mutatä mai apoi la brasov s-au adaugat alte tipografii infiintate in numeroase orase ale tarii române§ti moldovei i transilvaniei epocile lui matei basarab vasile lupu gheorghe duca serban cantacuzino constantin brincoveanu stralucesc in intregul rasärit prin productia de carte tiparitä pe pamintul românesc pentru lumea sud-dunäreanä i aceea a orientului apropiat din caucaz in siria sttipinità de poarta puse bazele bibliotecii acesteia care urma sà deviná cea mai mare biblioteca a s-a pus problema adunarii pe cit posibil a intregului material documentar privitor la istoria limba c literatura românti asa se face di pe la 1890 volume manuscrise www.dacoromanica.ro v otomand dupä infiintarea academiei române in 1866 si dupa ce un an mai tlrziu au fost

[close]

p. 6

numismatice härti atlase donate cu entuziasm de marii patrioti ai neamului sau cumpärate ca bani pu§i la dispozitie de stat au umplut rafturile §i dulapurile bibliotecii §i au deschis un capitol larg dar nu total inedit acela al elaborärii marilor repertorii bibliografice nationale in prefata primului volum din bibliografia romdneascd veche semnatä de cei carti tiptirite colectii de ziare §i reviste gravuri §i desene documente istorice §i piese doi creatori ai sistemelor moderne de bibliografiere loan bianu §i nerva hodo§ sint arätate imprejurarile care au dus la planul larg aprobat de academie in acest do meniu se spune acolo cti la 21 martie 1894 in sensiunea generalä a academiei 1naltul for a hotär1t sä-i incredinteze bibliotecarului sarcina elaborärii unei bibliografii §tiin¡mice asupra romaniei din toate punctele de vedere bibliotecar era ioan bianu dar cunoscindu-se dimensiunile unei asemenea lucrdri rezolutia a fost trimisä comisiunii bibliotecii pentru studiere citeva zile mai tirziu la 1 aprilie comisiunea a prezentat plenului academiei observatiile sale care prevedeau elaborarea cu prioritate a unei bibliografii privitoare la scrierile facute de români urmatà mai tirziu de un repertoriu al scrierilor strdinilor despre români observatiile au fost insu§ite de academie cautindu-se mijloacele bäne§ti necesare ducerii ei la bun sfilit planul bibliografiei nationale a cärtilor prevedea cloud etape cea dintli urma sa inregistreze artile apärute pe pämintul romtmesc sau in tipografii sträine dar in române§te sau scrise de romtini in alte limbi intre anii 1508 §i 1830 el avea sä se concretizeze in monumentala bibliografie româneascii veche care a inceput sti aparä in fascicule din 1898 §i al ctirei ultim volum al patrulea a ie§it de sub tipar in 1944 dacd anul de inceput al bibliografiei este justificat de aparitia liturghierului imprimat de macarie in 1508 anul 1830 nu are vreo semnificatie deosebitä in afard poate numai de aparitia cu un an mai devreme a primelor ziare romtme§ti care ar putea marca inceputul unei epoci noi sub raport informational epoca moderna a doua etapil trebuia st1 cuprinda descrierea cärtilor moderne de la 1831 plat astäzi adicä ana la 1890 iar lucrarea s-ar fi numit bibliografia romdneascii modernil spre deosebire de bibliografia romdneascii veche in care lucrarile sint a§ezate cronologic in bibliografia romeineascci modernd ctirtile ar fi fost grupate pe materii dupti continut urmint ca o searnä de indici finali sä-1 ajute pe cercetätor la orientarea in puzderia de lucrari apärute dupti 1830 evident precizeazä i bianu in planul säu prezentat academiei ar fi excluse din bibliografie publicatiile periodice ziarele revistele almanahurile oalendarele etc care aveau deja o bibliografie a lor elaborata de a pop §i apärutà in 1889 §i pentru care era in curs de pregtitire un repertoriu mult mai com plet care a §i apdrut dealtfel in 1913 sub redactia lui nerva hodo§ §i al sadi ionescu erau bänuite §i greutätile enorme care le stäteau in fatd ele vor fi cunoscute insti abia in procesul redactärii bibliografiei românefti vechi dintre acestea lipsa unor cärti din rafturile academiei n-a fost fdril indoialtl cea mai mica desigur cu fortele pe care biblioteca academiei le avea la acea vreme §i inca multe decenii duptt aceea ping in zilele noastre acel plan nu putea fi realizat iar cu timpul adaugindu-se alte mii §i zeci de mii de lucritri tiparite ideea a fost mereu ocolitä dar niciodatd atacata frontal abia in timpul ultimului rdzboi academia a reluat initiativa dar s-a mai sours un deceniu §i jumätate ping cind in 1957 regretatul george baiculescu a schitat premisele actualului corpus adaptind ideile inainta §ilor la cerintele cercetärii contemporane si iatti di dupà aproape un secol prin r1vna colegilor §i colaboratorilor no§tri de la serviciul de bibliografie care finiseazä o muncä inceputä de fapt mai demult poate fi dat la ivealà primul volum dintr-o suitti ce a§ teaptä r1ndul imprimärii ce a fost mai greu stabilirea metodelor de lucru a fost depti§it printr-o investigare a tuturor marilor biblioteci din tara §i in primul rind a bibliotecii academiei care furnizeazti peste 80 din totalul cärtilor bibliografiate sintem pe punctul de a realiza un plan pe care marii no§tri predecesori 11 socoteau de neindeplinit se cere subliniatä aci grija organelor conductitoare pentru lucrarile fundamentale ale culturii române§ti cum este §i opera de fa-va vi www.dacoromanica.ro

[close]

p. 7

prezidiul academiei printr-un consens general a sprijinit munca noastra si a facilitat concretizarea roadelor ei editura $tiintifica si enciclopedica cu excelenta sa redactie de specialitate isi inscrie numele in rindul institutiilor menite sa dainuie in amintirea urmasilor acceptind sarcina grea a colaborärii cu noi si a imprimarii acestei lucrari fundamentala pentru studierea trecutului cultural al poporului roman nu mic a fost sprijinul pe care insusi directorul acestei institutii mircea maciu 1-a dat in cursul framintatelor discutii pentru gasirea celor mai bune solutii de editare precum si al confratilor valeriu uteu s i niculae gheran prezenti in activitatea noastrá practica de-a lungul anilor de muncti asidua care a imbratisat iar societatea de stiinte filologice din r.s romania diferite prilejuri ideea elaborarii cu entuziasm tiparirea cartii si a vehiculat cu repertoriilor nationale asigurind totodata difuzarea lucrarii in sistemul practicat poate fi asociatä de noi fail ezitare acestei rede revista limbei fi literaturd usite considerata pe drept cuvint de bun augur avind in vedere perspectivele colaborarii noastre gabriel $trempel www.dacoromanica.ro

[close]

p. 8

introducere prin publicarea bibliografiei romdnefti moderne,1 biblioteca impline§te dezideratul marilor inainta§i ai scrisului romanesc care de la constituirea academiei romilne au militat pentru crearea unui corpus bibliografic al §tiintei §i culturii nationale lucrarea de mo a fost conceputa ca o continuare directa a repertoriului bibliografia romdneascii veche 1508-1830 a carei elaborare §i publicare lntre anii 1903 1944 se datore§te unor carturari de prestigiu in frunte cu loan bianu fost pre§edinte al academiei române lucrarea a fost incredintata in 1957 lui george baiculescu elev i colaborator bibliografiei §i cartii romane§ti plecind de la principiile §i normele generale prevazute in planul referitor la bibliografia nationala alcatuit de joan bianu in 1895 bazat pe o apropiat al lui loan bianu care §i-a inchinat cea mai mare parte din activitatea sa solida cunoa§tere a fondului romanesc a literaturii de specialitate a perspectivelor lucrarii george baiculescu a stabilit o metodologie riguroasa cuprinzind intregul proces de elaborare atit de complex de la fixarea etapelor de lucru ping la regulile de redactare a nei bibliografice de la stabilirea surselor de investigare pina la organizarea intregului material george baiculescu a fost secondat in munca sa de dan bugeanu prof titus pirvulescu §i de neonila onofrei care au adus unele completari §i amendamente impuse tivat in 1969 de natura materialului bibliografiat §i de aparitia codului international de catalogare 0 implicit §i cel de bibliografiere elaborat sub forma de proiect in 1961 §i definiräspunderea lucrarii a fost preluata in 1972 dupa moartea lui george baiculescu de catre al iona§cu care a indrumat redactarea in paging §i a fäcut lectura finala a primei parti a vol i litera a apoi in 1975 de &are acad prof jean livescu m.c caruia i se datoresc unele amendamente privind structura lucrarii iar in 1979 de &are dr gabriel strempel datorita caruia se incepe publicarea acestei bibliografii luind in consideratie faptul ca prima parte a acestui repertoriu este o continuare a bibliografiei romdnefti vechi am respectat criteriile de inregistrare a publicatiilor prevazute de i bianu in planul sau din 1895 2 baza acestui repertoriu o constituie tezaurul de tiparituri al bibliotecii academiei care poseda peste 80 din fondul románesc existent in vederea completarii bibliografiei au fost cercetate principalele biblioteci din bucure§ti cluj-napoca sibiu §i ia§i iar celelalte biblioteci au comunicat la cererea noastra fondul lor de carte romaneasca in dorinta de a realiza o lucrare °it mai completa am lnregistrat §i cartile pe care le cunoa§tem numai din diferite surse bibliografice carti negä site plat la data redact:aril finale in bibliotecile noastre apoi dupd moartea lui prof iftefan ciobanu in 1947 urma s apard primele fascicule cf raportul 0 prima incercare s-a flcut in 1942 incredintindu-se aceastd lucrare prof n cartojan prof i nistor conservatorul bibliotecii aparut in buletinul lunar al bibliotecii academiei din martie 1947 2 a criteriul limbii b criteriul teritoriului statului romdn c criteriul etnic al nationalitaii dealtfel numai prin imbinarea anstora i prin respectarea principiului exhaustivitatii se ponte obt,ine o imagine fideld a dezvoltdrii stiintei i culturii romdnesti a organizdrii pe baze moderne a viet.ii economice si administrative a ¡aril in fine o imagine a relatiilor tdrii noastre cu alte popoare www.dacoromanica.ro ix

[close]

p. 9

structura repertoriului bogatia materialului care trebuia descris §i varietatea formelor §i a continutului tiptiriturilor impuneau gäsirea unei modalitati care sä asigure repertoriului claritatea necesarä unei orientari rapide §i eficiente de aceea am separat repertoriul in trei parti partea i insumind patru volume cuprinde operele autorilor romani indiferent de limba in care au fost serse sau de locul unde au apärut inclusiv traducerile in alte limbi precum §i toate cartile apärute integral sau partial in limba romana indiferent de autor sau de locul publicarii tot in aceasta parte am inclus operele autorilor sträini stabiliti temporar sau definitiv editorialä se disting de celelalte publicatii administrative de interes strict local cu carac in tara noasträ care prin activitatea lor s-au integrat culturii romane§ti partea a ii-a un volum cuprinde tipariturile care prin caracterul destinatia sau forma lor ter normativ 3 publicatii militare de circulatie restrinsä publicatii juridice carti de hotarnicie programe cataloage exceptind cataloagele de carti prospecte ghiduri administrative publicatii ea albume exceptind cele cu text mai amplu cu caracter note muzicale caiete de desen §i caligrafie etc ele pot fi descrise sumar pe grupe fära a fauna cu aceasta identifictirii lor sau informarii in partfa a ¡ii-a este cuprinsa productia tipografica a nationalitatilor conlocuitoare la care se adaugä operele autorilor straini publicate ocazional la noi congrese vizite asociatii internationa/e dupti aceasta prezentare schematicti a intregului repertoriu credem ca este necesar &a revenim la partea i a lucrarii cu unele date mai ample partea i cuprinde toate categoriile de tiparituri care inträ de obicei intr-o bibliografie nationala retrospectiva sau curenta toate cartile tipärite sau multigrafiate prin alt procedeu decit tiparul destinate uzului cititorilor nu am luat in consideratie insa numai pe cele care au circulat in comert ci §i pe acelea care au avut o circulatie mai restrinsa sau au fost difuzate gratuit 4 aceastä parte este organizata intr-o singura serie alfabetica 3 cuprinzind atit operele descrise la autor cit §i pe cele anonime intreaga activitate a unui autor-persoancl fizicti a fost impartitti in patru mari grupe opera autorului singur alfabetic dupa titlu editiile aceleia§i opere au fost grupate in general dupd prima editie chiar dacti titlul lor se schimbä editiile in alte limbi au fost separate de cele in bimba romana cind a fost cazul dupa cerintele clasärii alfabetice cind titlul luat in sens larg adicä titlul subtitlul §i alte elemente care completeaza titlul se repetä de la o editie la alta el a fost inlocuit de idem subliniat datele editoriale ca §i celelalte elemente mentionate dupa acestea s-au specificat de fiecare data chiar in cazul in care ele se repeta in intregime sau partial opera autorului en colaborare cu altii in calitate de coautori cu douä subdiviziuni despartite intre ele prin vezi §i a cind este primul mentionat pe carte b cind este al doilea al treilea etc mentionarea nu se opre§te la primii trei autori ca intr-un catalog sau in bibliografia curenta contributia sa ca prefatator traduceitor editor ilustrator prezenta sa in antologii culegeri prelucrari dupa opera lui sau participarea sa la redactarea unor acte §i publicatii oficiale 6 3 am facut exceptie pentru statutele academiei ale asoc astra ale ateneelor care au fost pdstrate in partea i pentru culegerile sau colectiile de acte indiferent de caracterul lor pentru actele care privesc organizarea modernd a statului roman cdi ferate iluminat canalizare etc astfel au fost incluse publicatiile oficiale de interes general ale organelor centrale de stat sau ale unor institutii publice tezele de licentd si doctorat memoriile cursurile universitare litografiate extrasele cu circulatie de carte cu date editoriale proprii 6 dui:4 alfabetul latin chiar in cazul titlurilor date in alte limbi s i alfabete istoric social biografic care intr in partea i atlase cele nelegate de un text anume 6 tipdriturile mentionate la punctele ii b iii si iv care oglindesc activitatea secundard a autorului respectiv figureazd aici in descrieri sumare numai cu mentionarea elementelor strict necesare identificdrii si stilt date cu corp de literd mai mic x www.dacoromanica.ro

[close]

p. 10

la autor este grupata numai opera lui lucrarile de referinta asupra vigil sau operei sale slut mentionate la autorii acestora 7 am dat la fiecare autor persoana in vedeta 8 datele biografice elementare anul nasterii si al mortii 9 reproducind in descriere titlurile i functiile sale asa cum apareau ele pe carte cind descrierea urma sá inceapa cu numele autorului fiind mentionat in frontispiciu acesta a fost trecut dupa titlul propriu-zis precedat de prepo zitia de par by etc pusa intre paranteze drepte deoarece in numeroase vedeta a fost necesarg repetarea acestuia in descriere am facut descrierea la autor-colectivitate 10 institutie organizatie societate sau asociatie persoanä juridica partide politice organe centrale de stat parlamente ministere departamente unitati militare etc numai in cazul in care opera dupa caracterul sau reprezinta expresia gindirii colective sau a activitatii colectivului sau clnd reiese clar din textul csártii ea acesta poarta raspunderea pentru continutul operei s-a procedat astfel chiar daca numele colectivitatii nu apare pe pagina de titlu ci la sfirsituli textului sau al prefetei sau chiar lac publicatia a fost semnata de cazuri numele autorului apare pe carte intr-o forma sau grafie diferita de cea din o persoana in calitate oficiala un colectiv constituit ocazional sau mr o denumire proprie nu intra in aceasta notiune au fost clasate alfabetic dupli titla opere ai cäror autori nu au fost identificati antologatorul si au un titlu general opere mai cunoscute dupd titlu decit dupa autorul lor 12 nu s-a scos in vedetä cuvintul de ordine 22 al operelor descrise la titlu decit in cazul unor titluri generice tipice la clasare nu s-a tinut seama daca au forma articulata sau nearticulata ex act actul acte actele acte actes asezamint aseza.mintul 23 volumele omagiale culegerile si antologiile in cazul in care nu este mentionat hotarit sau nehotarlt 14 clasarea s-a facut de regula dupä primul cuvint din titlu exceptind articolul trebuie sa mentionam ca in cazul cartilor descrise la titlu marcate cu semnul 7 ele vor aparea la autor numai in indicele de nume cu mentiune speciald 8 vedeta constituitd pe baza numelui autorului persoana sau colectivitate tiparità cu caractere aldine pe un rind separat in fruntea operelor sale determina locul acestuia in repertoriul alfabetic ° in ciuda cdutarilor noastre storuitoare au rdmas totusi destui autori pentru care n-am putut stabili acest minim pe care ni 1-am propus in cazul autorilor omonimi la care n-am avut aceste date am mentionat functia sau titlurile lor 1° dam la inceput o listl a acestor colectivitati 11 astfel slat cartile bisericesti ex psalmii lui david liturghia lui vasile cel mare etc pentru acestea nu am adoptat un titlu uniform dar am facut trimiteri de tipul molitvelnic v si evhologhiu §i invers opt glosar v §i octoih etc 12 cuvint de ordine cuvintul sau cuvintele dupd care se face clasarea alfabetica a unui titlu 13 at priveste editiile acestora ele s-au strins dupa locul aparitiei lor urmind ordinea crono logic a primei editii aparute in fiecare localitate si nu ordinea alfabetica a denumirii localitatii 14 in doud situatii tusk am facut exceptii cind titlul unei opere anonime de referinto incepe cu prenumele autorului care constituie obiectul referintei clasarea s-a fdcut la numele si nu la prenumele lui ex vasile alecsandri cel mai mare poet al romdnilor bucuresti 1901 cind denumirea propriu-zisl a cartii incepe cu cuvinte nelegate direct de continut ele nu au fost luate in consideratie in clasare ex noul afezetmlnt carte ce se numeste octoih www.dacoromanica.ro xi

[close]

p. 11

probleme de metodei vedeta sintem datori sa aducem unele precizari in primul rind cu privire la alegerea fi forma vedetei vedeta i cuvintul de ordine fiind elementele care determina locul unei carti intr-un repertoriu cind autorul este cunoscut sub mai multe nume sau forme de nume am ales numele cel mai cunoscut sau forma general acceptata iar pentru celelalte nume sau forme am facut trimiteri ex eliade i §i heliade-rddulescu i v eliade-rddulescu i botez eugenia p v bart jean tiva a autorului la gradele mari bisericesti s-a trecut intii numele monahal lush autorii cunoscuti din activitatea lor publicistica sub numele de familie cazurile cele mai frecvente la numele straine s-a iinut seama de uzul curent in tara de origine sau cea adop au fost trecuti la acesta ex andrei saguna athanasie mironescu iacov antonovici dionisie romano etc autorul unor memorii scrisori testamente pledoarii este considerat ca atare chiar daca acestea sint publicate de altcineva este de asemenea considerat autor principal cel care a facut o prelucrare localizare dramatizare sau rezumat al unei opere tot astfel persoana care a alatuit o culegere de texte din diferiti autori sau fragmente de opere sau a publicat o antologie sau o culegere de legi adnotate cu indici sau de acte privitoare la un eveniment la o institutie este considerata autor daca participarea sa la alcatuirea operei este important:a ex cofbuc g antologie sanscrita hamangiu c codul general al romaniei daca numele autorului unei culegeri antologii etc nu este mentionat dar exista un titlu general al operei descrierea s-a facut la titlu ex borzeqti f i te fan cel mare texte de riria a xenopol al vlahuo dr c i istrate etc bucuresti 1904 dach o culegere nu are niel titlu general descrierea s-a facut la autorul primei bucati sau la titlul acesteia in cazul in care numele autorului nu este mentionat ex liipdclat d copilul cersetor mai bine ceva decit nimic fabula de anton pan leul la vinat fabula de alex donici brasov [1899 solii legenda de d bolintineanu brasov [1887 pentru o carte s-a dat o singura descriere completa aceasta este descrierea principald ea este alcatuita dupa pagina de titlu iar cind aceasta lipeste dupa coperta pagina de titlu falsa dupa titlul de la inceputul textului sau chiar dupä date din prefata sau cuprins chid nu am gasit un exemplar complet toate elementele mate din bàtrmnii sdraci dar onefti poveste de invetatorii associali mircea cel mare afara paginii de titlu au fost puse in paranteze drepte elementele descrierii slut date intr-o ordine anumita determinata de norrnele adoptate de noi care nu este totdeauna aceea de pe pagina de titlu titiu subtitlu alte elemente care intregesc titlul ci autorul menliunea de editie si volume datele editoriale localitatea i denumirea editurii apoi in paranteze rotunde tipografia precedata de localitate numai in cazul in care aceasta difera de aceea a editurii anul de apariie formatul in paranteze rotunde numdrul de pagini nzentiunea materialului ilustrativ cu specificarea lui ilustratii planse tabele harti si a pretului au fost luate in consideratie forma i ortografia curenta ziva .5i nu dioa judecata §i nu giudecata 4 dad cuvintul de ordine din titlu nu este nume propriu si este intr o ortografie veche la clasare xii www.dacoromanica.ro

[close]

p. 12

ultimul element al descrieri propriu-zise pus in paranteze rotunde cuprinde avantitlul cind acesta este un titlu general institufia editoare colecfia sau titlul publicafiei din care s-a fa-cut extrasul in cazul and sint de facut mai multe mentiuni de acest f el paranteza cuprinzind specificarea extrasului s-a pus ultima cota cärtii cu specificarea localitani si a bibliotecii in cazul dirtilor provenite din alte fonduri decit cel al bibliotecii academiei adnotarea facultativa descrierile secundare sau suplimentare redactate pe baza descrierii principale reproduc sub alte vedete adica in alte locuri in repertoriu numai datele strict necesare identificarii autorul titlul propriu-zis principal prescurtat eventual specificarea contribunei autorului secundar editia volumul localitatea si anul de aparine trimiteri s-au fäcut de la vedeta la vedeta de la titlu la vedetä de la titlu la titlu de multe ori fail alte indicatii s-au mai fäcut trimiteri pentru pseudonime pentru operele ai ctiror autori au fost identifican ulterior in cazul acesta s-au dat mai multe date pentru o forma de nume diferita de cea din vedeta pentru titluri in alte limbi in cazul titlurilor paralele ale operelor anonime etc descrieri provizorii au fost f acute pentru cartile pe care nu le-am vazut dar le-am aflat citate in diferite surse 15 in paranteze rotunde urmeaza denumirea abreviata a cartii sau a periodicului cu indicarea locului unde se afla informana dam in continuare citeva precizari referitoare la diferitele elemente ale descrierii principale titlul ca si restul paginii de titlu a fost redat exact si complet färti prescurtäri exceptind ed vol fasc tip cu ortografia si punctuatia lui dar färä a tine seam de folosirea majusculelor cind acestea s-au dovedit a fi determinate numai de dispunerea elementelor pe carte dacä titlul este scris in intregime cu litere mari majusculele nu primesc diacritice s-a nnut seama de felul in care aceleasi cuvinte apar in text sau de modul cum se scria in acea epocti.16 descriere ex greaca bulgara rusa operele al caror titlu este scris in caractere mai titlurile serse intr-o limba straina cu caractere nelatine nu s-au transcris in acesta din urma precedat de un sir de puncte inchise in paranteze drepte 1 iar in adnotare s-a specificat titlul transliterat sau tradus precedat de titlul in caractere arabe ebraice etc reprezentat prin paranteza dreapta mentionata mai sus titlurile in limba romanä cu caractere chirilice s-au transcris dupà un sistem de compromis intre transcriere si transliterare si aceasta pentru a usura lectura si tiparu1.1 in cazul existerrt,ei unui avantitlu am procedat astfel dacia acesta are sensu unui titlu general a fost trecut la sfilitul descrierii in paranteze rotunde daca are rol de subtitlu a fost tratat ca atare §i 1-am trecut dupa titlu ex a terra nostra schite economice asupra romaniei de p s aurelian 16 in cazul acesta titlurile stilt precedate in descriere de asterisc 16 scopul urmarit de redactorii bibliografiei romdnestimoderne cartea romaneasca 1831-1918 a fost si acela de a reda eft mai exact posibil grafia originala aceasta este singura cale de a asigura o unitate de principiu in transcrierea datelor bibliografice ale tuturor publicatiilor singura solutie adecvata unei lucrari care se ocupa de carte in general incluend o arie tntinsa geografica si o perioada mare de timp care se caracterizeaza prin trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin si printr-un amestec de norme ortografice allt personale dintre care unele s-au impus cit si oficiale 17 in istoria scrisului romanesc din epoca moderna putem distinge trei etape prim a alf abetului chirilic si de tranzitie 1821-1860 a doua etapa 1860-190i in care primii ani 1860-1880 se caracterizeaza printr-un amestec difuz de norme ortografice i ghetie si al mares introducere in filologia romdneascd bucuresti 1974 p 177 se 1ncheie cu aparitia normelor ortografice fixate de academia romana a treia etapa 1905-1918 de stabilitate a ortografiei nu ridica probleme speciale putin accesibile urmat hag de titlul transliterat sau tradus au fost clasate dui:4 scrisul este tot atit de important 1ntr-o bibliografie retrospectiva ca si alte aspecte de aceea ne-am propus ca principiu fundamental pastrarea aspectului grafic reproducerea cvasifotografica a paginii de titlu nu ne-am oprit la solutia reproducerii tipografice sau facsimilate 1nsotita de textul transcris care ar dubla volumul lucrarii fara a-i spori utilitatea nici la solutia transcrierii interpretative care ni se pare greu de aplicat 1ntr-o lucrare care cuprinde o perioada istorica indelungata si o arie geogra www.dacoromanica.ro xiii

[close]

p. 13

b judetal ilfov pentru cursul elementar text-atlas bucure§ti edit libr h steinberg 1895 datele editoriale au fost completate chiar daca nu erau pe carte numai atunci clnd am avut aceastà posibilitate am socotit lug de datoria noastra 86 nu la säm bucure§ti tip laboratorilor romani 1875 20,5 x 14 xx +228 232 p economia nationald de un an in unele cazuri singura bursa de informatie a fost ortografia sau perioada de activitate a tipografiei pagintnia 8-a dat in felul urmator s-a indicat ultima pagina numerotata in cazul in care au mai fast pagini cu text cu sumarul errata marca tipograficti a fost prelungitä numerotarea in paranteze drepte precedata de o linie scurtä care marcheaza continuarea chiar dacil intre text i aceste pagini slut clteva pagini albe daca dupti ultima pagina numerotatà urmeaza o singurà pagina de text paginatia s-a prelungit direct mr paranteze drepte foile tiparite dar nenumerotate de la inceputul cartii s-au trecut urmate de semnul plus i dacti urmeazd pagini numerotate incepind cu 1 ex 3 f 37 p daca primele pagini slut numerotate cu cifre romane ele s-au trecut intocmai ex xxx 600 p dad numerotarea incepe cu cifre romane i continua cu cifre arabe s-a pus liniuta de continuare ex xxxii 142 p alte observatii nici o carte nedatatä fie §i cu aproximatie pentru aceasta am ilcut cercetgri in special in presa vremii r}i in ultima instanta am folosit anul inregisträrii exemplarului legal in bibliotecrt §tiind din experienta dà vom gre§i in cel mai ra u caz cu o aproximatie erorile tipografice din titlu gre§elile de ortografie sau chiar particulariatile ortografice s-au trecut intocmai urmate de semnul mirtirii in paranteze drepte [1 in loe de sic cele privind anul aparitiei sau numgrul de pagini s-au rectificat adau&du-se mentkunea [imprimat gre§it observatii ca coperta sau lipsa pagina de titlu etc nu au rolul de a descrie exemplarul ci pe acela de a atrage atentia cercetatorilor ca absenta unor elemente in descriere sau intregirea lor dupd alte surse se datore§te acestor lipsuri n-am socotit adnotarea obligatorie cleat in cazul in care se cerea o completare a descrierii cu privire la autor titlu date editoriale sau la cuprins etc and aceasta completare nu s-au putut face in descriere in adnotare s-au mentionat caracterul literei cu care este tiparità o carte in cazul titlurilor transliterate deosebirile dintre copertà o pagina de titlu 28 ca §i cele dintre ediii atunci clnd acestea slut vizibile :1.i nu cer o cercetare aprofundatä a lor cuprinsul càr%ii end acesta nu se reflect decit in parte sau debo in titlu ca in cazul culegerilor volumelor omagiale etc numele autorilor tradu§i sau pentru prelucräri cu tidul original clnd nu apar pe pagina de titlu tot astfel se mentioneaza numele prefatatorului cind acesta nu este autorul sau traduatorul ficd intinsd a treia solutle care credem cd rdspunde cel mai bine scopului i destinapei acestei lucrdri este transliteralia care oferd echivalentul cel mai exact al unui text scris in alt alfabet si care poate fi aplicatd mecanic fdrd o cunoastere aprofundatd a realitatilor fonetice nevoiti pentru prima etapd am fdcut initial apel la metodele de transliteratie existente dar am fost pentru motive de ordin practic sd inlocuim slovele chirilice pdstrate in sistemele propuse de j byck mioara avramflorica dimitrescu i in im a la v,y i a th a sd limitdm folosirea semnelor diacritice alte slove a a fost transcris prin â ési ea io 8 lu 0 w 0 h,1 i rj ge gi ig la prescurtdri q ce ci i é idem 8 or u am pdstxat semnele de scurtime pentru a doua etapd a alfabetului latin consecventa ne-a obligat sé folosim singura metodd opusd transcrierii fonetice interpretative si anume pastrarea semnelor grafiei iesite azi din uz consideratd de i fischer drept un corespondent al transliterdrii i fischer transcrierea textetor romdnesti din sec xix in limba romdnd 111962 nr 5 p 580 mentele autor 18 nu s-a f acut aceastd adnotare dacd singura deosebire consta in modul in care se succed ele titlu sau dacd titlul de pe copertd este formulat mai succint xiv www.dacoromanica.ro

[close]

p. 14

felul cum a circulat sau imprejurarile in care a fost publicata o carte de polemica literara sau politica sursele care au dus la completarea descrierii etc 0 lucrare de asemenea proportii nu se putea face wa colaborarea celorlalte servicii ale bibliotecii academiei §i ale altor biblioteci folosim §i acest prilej pentru a multumi tuturor celor care ne-au acordat sprijin §i intelegere multumim conducerii §i colegilor din urmatoarele biblioteci pentru felul cum au inteles sá raspunda apelului nostru punindu-ne la dispozitie cataloagele §i colec%file lor bibliotecile centrale universitare din cluj-napoca ia§i §i bucure§ti biblioteca astra si biblioteca muzeului brukenthal din sibiu bibliotecile filialei din clujnapoca §i bazele din timisoara §i tg mure§ ale academiei r s romania bibliotecile ora§ene§ti §i judetene din drobeta-turnu severin arad tirgu mure§,brasov constanta bacau bistrita pite§ti baia mare suceava craiova ,timi§oara biblioteca sf sinod si ale institutelor teologice din bucure§ti §i sibiu bibliotecile episcopale din galati arad timi§oara roman bacau biblioteca teleki-bolyai din tirgu mure§ biblioteca institului de silvicultura din brasov biblioteca academiei de tiinte economice a institutului de istorie n iorga a muzeului antipa §i biblioteca central pedagogica din bucure§ti de asemenea multumim tuturor celor care au mai colaborat cristina bulgarurotmann mihai carata§u ion ciortan polixenia djamo rodica fochi stefan godorogea pentru controlul titlurilor in limbi stet:line de circulatie mai restrinsa teodora cioarec imprumut interbibliotecar viorica dinu completarea bibliografiei de bibliografii emanoil jecu control pe text completarea datelor bibliografice etc maria bucur §i ana dobre pentru acestui volum observatii dactilografierea §i sugestii utile au facut i doma i fischer cosma holban loan lupu traian popovici alice sterescu barbu theodorescu natalia protopopescu gh parusi nu excludem posibilitatea unor inexactitati §i lacune totu§i sintem incredintati ca acest repertoriu chiar daca n-am mai avut ragazul sa epuizam toate documentele care ne-ar fi putut da informatii pretioase va facilita mult studiile ulterioare respectind principiul exhaustivitatii colectivul s-a straduit sa elimine once criteriu de selectie pentru a putea oferi cercetatorilor din toate domeniile de activitate cadrelor didactice din invatamintul superior §i mediu bibliotecilor un instrument de documentare §i informare sistematic §i riguros datorita modului cum a fost organizat materialul §i a indicilor care vor fi publicati la sfirsitul fiecarei pári repertoriul va da cercetatorului posibilitatea de a urmari §i alte aspecte ale istoriei tiparului din tara noastra activitatea tipograficii anualá repertoriul va fi insotit de un indice cronologic productia tiparului pe ora§e §i edituri sau tipografii indicele geografic cu toata grija §i atentia deosebita pe care le-am pus in efectuarea muncii noastre colecfiile bibliotecile care au avut un rol atit de insemnat in raspindirea §tiintei §i culturii in masele largi ale cititorilor in fine repertoriul indepline§te in parte functiile unui catalog cumulativ colectiv oferind o evident:a a tipariturilor care se gasesc in alte biblioteci si pe care biblioteca academiei nu le poseda incredintind tiparului acest prim volum din bibliografia romdneascd modernii colectivul de elaborare ii exprimä convingerea ca va beneficia de concursul pretios al specialistilor §i al cercetatorilor ale caror sugestii §i semnalari vor fi studiate cu toata atentia atit pentru imbuntitatirea volumelor ulterioare cit i pentru reexaminarea volumului de fata in eventualitatea unei noi editii www.dacoromanica.ro xv

[close]

p. 15

abrevieri acad academie academician abt abteilung alf alfabet arh arhitect arhim arhimandrit art articol asoc inv invatator invatam invatamint jud judet judetean 1 limba leg legatorie it italiana aufl auflage atel atelier asociatie libr librarie bibliogr bibliografie brou brosura buchh buchhandlung bui bull buletin bulletin cap capitol cat catalog chir chirilica col coll micelle collection beil beilage bibl biblioteca augrn augmentat ay avocet bd band lithographie lit literatura literar lucr lucrare mat matematica med medicina mem memorii min minister ms manuscris muz muzica nr mimar nenum nenumerotat num numerotat p pagina pr preot pl plans com comuna contrib contributie cop coperta cor corectat cult cultural descr d escriere pop populara portr portret pref prefata prof profesor reed reeditat reg regiune reprod reprodus reproducere rev revista revue rom romancee publ publicat diec diecezana dr doctor ec economie ed editie druck druckerei encicl enciclopedie établ établimement ex exemplu ex empl exemplar extr extras extrait edit editura s serie s.a ma an fara loc sec secol sect sectiune serv serviciul f foaie fila fasc fascicula fig fond fonderia fr franceza figura soc societate s-sor s-sseur succesor successeur stab stabiliment supl supliment st stiintific gen general/i germ germana h harta h ist historische tab tabel tal tafel tehn tehnica tip typ tipografie tom tomul ilustr illustration ilustratie imprimerie íng inginer inst institut ist istoric list a de rap se urea numai la prescurtarile redactiei nu si la cele care apar in titluri xvi www.dacoromanica.ro univ universal urm urmatorul v vezi verl verlag ziar ziarului trad tradus traducere

[close]