Embed or link this publication
Popular Pages
p. 1
ilustratallumii ^n j wi k v · l«« s 6 «« bn s^m u efcjj ^ijk p1 kyl jl k1 1 1 r v-i &ai 1 v«8 pj l financiarul ii -6 istorie · economie · societate · cultur l relig 7 · si yic.°[close]
p. 2
ilustrat al lumii o cltoriefascinant în istorie pentru a dezvlui etapele parcurse de diverse civilizatii y prin intermediul descrierii protagoniti/or si a celor mai importante dinastii care s-au perindat în istorie storie · economie · societate · cultur l relig[close]
p. 3
cuprins semiluna fertil lumea greac lumea elenistic imperiul roman regatele barbare china i india epoca lui carol cel mare expansiunea islamului europa dup anul iooo renaterea europei imperiul mongol civilizaiile precolumbiene regatele africane marile descoperiri geografice reforma protestant rzboiul de 30 de ani otomanii i rusia secolul luminilor epoca lui napoleon nationalismele america de nord mexic i america de sud perioada colonial extremul orient europa între 1900 i 1920 lumea interbelic al doilea rzboi mondial africa i palestina rzboiul rece lumea globalizat 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48 50 52 54 56 58 60 62 .1 abu simbel este un complex arheologic din egipt compus din dou temple enorme din piatr spate pe un versant muntos de cÂtre faraonul ramses ii În secolul xiii Î.hr complexul a fost ridicat pentru intimidarea vecinilor nubieni l comemorarea victoriei În bÂtÂlia de la qadesh by imkobra ©[close]
p. 4
semiluna fertila civilizatiile fluviale semiluna fertil arcul de pmÂnt dintre nili tlgru i eufrat a primit numele de semiluna fertil acesta fiind i locul În care au aprut În mileniul iv Î h r primele organizri a statuet oe scrib descoperita d up descoperirea cultivrii pmântului i a posibilitilor de a supravieui astfel cele mai vechi populaii s-au stabilit de-a lungul marilor fluvii unde datorit abundenei apei i climei calde i temperate vegetaia era suficient de bogat iar cultivarea plantelor nu întâmpina obstacole naturale din acest motiv istoricii vorbesc despre civilizaii fluviale dezvoltate în plin epoc a metalelor între mileniile iv i iii î.hr situate în india de-a lungul indului în china pe lâng fluviul galben în egipt pe malurile nilului iar în mesopotamia între tigru i eufrat o regiune norocoas geografic i punte de legtur între asia central-meridional §i mediterana în aceste zone au aprut primele sate neolitice ale cror vestigii au fost descoperite de arheologi pentru prima dat oamenii au modificat natura în teritoriile pe care le ocupaser construind canale de irigaie diguri i sate care adposteau adesea sute uneori mii de persoane construcia acestor mari opere i activitile comerciale i artizanale care au urmat au atras constant mân de lucru astfel c multe sate aprute pe malurile fluviilor s-au transformat în orae oraele unite de interese comune s-au organizat apoi în diferite entiti statale tn fruntea acestor structuri s-au ridicat regii considerai reprezentanii pmânteni ai divinitii asistai în funciile lor de o cast de sarcedoi care se ocupau de administrarea cultului sociale din bazinul mediteraneean în egipt dezvoltarea uneia din primele civilizaii ale istoriei s-a datorat exclusiv nilului far de care aceast regiune ar fi un deert inc din vremuri foarte vechi populaiile de aici au tiut s profite de avantajele revrsrilor fluviului care dup se ce retrgea spre sfâritul verii lsa în vechea lui albie terenuri bogate în mâl un fertilizator natural care fâcea posibil o a doua recolt toamna primele comuniti s-au organizat în dou regate cel al egiptului de sus în partea din amonte a fluviului i cel al egiptului de jos care ocupa delta in egiptul de sus favorizat de contactul cu alte populaii prin schimburi comerciale s-au dezvoltat ocupaiile artizanale printre care estoria prelucrarea fibrelor Într-0 piramid muzeul din cairo vegetale sticlria i metalurgia în egiptul de jos condiionat mai mult de revrsrile nilului s-au dezvoltat cu precdere agricultura i activitile colaterale muli ani conform tradiiei aceste dou regate s-au aflat în competiie pân când au fost unificate în jurul anului 3000 î.hr de un suveran cu numele de menes legendarul fondator al primei dinastii de faraoni alep .tunip v cudesh gubli byblos «damasc ·biruti beirut sidun sidon q · hazor ·betsan j #qatna sfinxul l piramida lui kheops au rÂsarit din cÂmpia gizeh invecinat astÂzi cu oraul cairo capitala egiptului i a on heliopolts d memphis henen-nesut heracleopolis .benihassan khemenu hermopolis e £ gosukusae tlne kebtoiev licopolis jcoptos k a m 8 k d teba apet luxor abydos egipt yebusyene egiptul antic cca 1085 î.hr i 1 regatul vechi cca 2778-1580Î.hr abusimbel · amada toska regatul nou f-rrq c ca 1580-1085 Î.hr la maxima extindere subtutmes iii 1450î.hr i 1 zoneînvecinate cu mitanni i hitiii cataractal semna · kumma ikenk 6 6 3 » a ·amara b suib i tombos ikerma» kawa ora mare sau capital gebel barkal nâpata by imkobra ©[close]
p. 5
3000-500 î.hr civilizaii mesopotamiene i pontus euxinus marea neagr cca 2000-1200 î.hr vechiul regatal hitiilor l secolul al xvii Î.hr 1 1 hitii i i i 1 1 1 1 1 asiria ccal592-745 Î.hr regatul babilonului cca 1592-745 Î.hr angora ankara kanish purshukhanda komana tell halaf harrani nasib i imperiul lui suppiluliuma i i extinderea imperiului asirian 1380-1375î.hr » j 669 Î.hr mitanni imperiul babilonian cca 2000-1200Î.hr l j 626-539 î.hr r « «&f^s»ssi:i 5 dur sharcukin mussair arbela guzana i babilon tuwanuwa karate p e karkemish alalakh · ·alep aleppo adana ashasha ugarit» t cipruj arwada» surnura byblos biruti beirut v damasc t basorelief asirian un sacerdot in faa arborelui sacru situat pe fluviul eufrat la 90 km sud de bagdadul de azi în irak i atestat din vremuri preistorice babilonul a trit prima perioad de splendoare sub amorii i apoi sub regele hammurabi pe la 1750 î.hr când devine capitala primului imperiu babilonian istoricii relateaz despre splendoarea grdinilor sale suspendate realizate pentru frumoasa regin amitis soia suveranului nabucodonosor ii 605-562 î.hr sumerienii prima civilizaie care s-a dezvoltat în mesopotamia a fost a sumerienilor o populaie de origine necunoscut în orice caz nesemit stabilit între tigru i eufrat pe la 3000 î.hr aceast populaie spre deosebire de egipteni nu s-a organizat într-un stat unitar ci s-a divizat în orae-stat fiecare cu propriile legi i cu proprii suverani reprezentând astfel prima form de organizare statal din istorie babilonienii i asirienii babilonul unul dintre aceste orae-stat a reuit în 1750 î.hr sub conducerea regelui hammurabi s cucereasc un vast teritoriu i s-a constituit în primul imperiu din zona mesopotamian cu aceast ocazie regele a cerut inscripionarea cu litere cuneiforme pe un monolit astzi la muzeul luvru din paris a celor 282 de legi de drept public i privat care reglementau viaa imperiului dup moartea lui hammurabi în aceast zon au venit alte populaii pân când una din cele coborâte din munii din nord s-a impus în faa celorlalte asirienii rzboinici feroce care au cucerit mesopotamia i au ridict un nou imperiu capitala lor era la ninive vreme de câteva secole au rmas stpânii regiunii al vieii arborele mistic grifonul taurul Înaripat l alte animale fantastice erau simboluri ornamentale foarte comune mai ales În palatele capitalei asiriene ninive artasirian basorelieful tehnic artistic între pictur i sculptur a fost utilizat mai întâi de asirieni pentru redarea ca într-o carte a faptelor regilor sau a unor scene domestice statuete funerare in mormitele faraonilor sau ale personajelor importante erau puse adesea statuete care înfiau oameni de rând în diverse activiti comune cum arfisplarea rufelor sau frmântarea pâinii acest lucru simboliza condiia de sclavie a castelor inferioare fa de cele superioare hitiii de la sfâritul mileniului iii s-au stabilit în anatolia turcia de azi hitiii o populaie indoeuropean capabil s statuet egiptean din teracot vopsit reprezentÂnd o femeie care frmant pÂinea prelucreze fierul i fiind astfel dotat cu arme mult mai rezistente decât cele din bronz ale celorlalte armate ale timpului mai mult hitiii foloseau în btlie i caii înhmai la care de lupt cu roi cu spie care datorit manevrabilitii lor semnau teroare printre dumani i-au stabilit capitala la hattua ocupând acel teritoriu pân spre 1200 î.hr by imkobra ©[close]
p. 6
6 lumea greaca polisul lumea greaca dupo lung perioad marcat de devastatoarele invazii din nord În secolul viii Î h r În peninsula recia secolului viii î.hr se afla într-o situaie foarte special nu era un stat unitar ca majoritatea zonelorînvecinateîn acele vremuri ci un teritoriu divizat într-o miriad de orae-stat numite polis în polis care cuprindea un centru religios acropole i un centru economic agora loc al comerului i al adunrilor publice s-a nscut între secolele vii v î.hr o civilizaie care în secolele urmtoare a pus bazele întregii culturi occidentale filosofia istoriografia tragedia i comedia medicina matematica i muzica aa cum le înelegem astzi au fost create sau au fost decisiv influenate de acea civilizaie chiar i vocabularul nostru este în mare msur compus din cuvinte de origine greacâ începând cu termenul democraie de la demos popor i kratos putere care nu indic numai un tip de guvern i de organizare politic ci i un mod de gândire de concepere a realitii i a vieii polisurile greceti dei parte a unei lumi unice prin structura ei erau separate de rivalitâi i interese care le aduceau adesea în conflict pentru afirmarea supremaiei individuale situaia devine tot mai evident dupâ ce oraele greceti unite înfrâng un inamic aparent invincibil imensul imperiu persan dup o victorie atât de semnificativ grecii în loc s formeze propria uniune i-au intensificat conflictele pân la izbucnirea unui rzboi dezastruos care a însângerat grecia aproape o jumtate de secol i a slbit-o atât de mult încât în 338 î.hr regele macedonean filip ii a reuit s o înfrâng realizând ceea ce imperiul persan nu reuise g greac au Început s se dezvolte orae-stat care au creat o civilizatie considerat ulterior leagnul societtii noastre moderne d intre toate oraele dou au marcat cel mai mult istoria greac atena i sparta eterne rivale care în antichitate au constituit centrul i simbolul a dou sisteme diferite de guvernare atena inovatoare i democratic inea pasul cu evoluiile continue ale vremii sparta conservatoare i aristocratic legat de o legislaie rigid i neschimbat contrar oricrei forme de noutate acest conflict care a însoit întreaga istorie greac nu era numai ideologic ci ascundea o dorin de supremaie care a ieit la iveal odat cu rzboiul peloponesiac 431-404 î.hr între atena i sparta pentru hegemonia asupra greciei aproape toate polisurile au fost implicate în conflictul care a însemnat sfâritul supremaiei ateniene i începutul crizei oraului-stat râzboaiele greco-persane medice regele persan darius a declanat în 490 îhr rzboiul împotriva oraelor greceti care ajutaser coloniile din asia mic sigur c va obine o victorie uoar s-a vzut curând nevoit s cedeze în btlia de la maraton dup câiva ani fiul su xerxes a reluat ofensiva dar dup victoria terestr de la termopile 480 î.hr flota sa a fost distrus în largul insulei salamina iar armata a fost înfrânt la plateea 479 Î.hr magna graecia acesta este numele zonei geografice situate în peninsula italic meridional care din secolul viii î.hr a fost colonizat de greci printre oraele fondate de acetia se numr siracuza 733 î.hr tarentum 706 Î.hr iagrigentum 580 Î.hr cumae tfag na gra ec ,brundisium a · bneapole · tar s pithe koussai «posidonia hy kut ·elea metapbntos sybaris ,gal w · · crotona cosenza liparî cgtilonia colonizarea intemeierea coloniilor pe rmurile mediteranei i ale mrii negre s-a produs în mai multe etape mai întâi oraele din asia mic apoi cele din peninsula italic în special în sicilia relaiile dintre oraulmam i colonii au fost întotdeauna strânse atât politic cât i economic dei tocmai aceste relaii strânse au dus la conflictul cu imperiul persan · segesta seiinus akragas gela region · zahcles» · locroi epizephiroi maxos v templul atenei pronaia delphl siracuza camarina avea form circular astazi mai sunt intacte doar trei coloane l basoreuef de pe latura estic a partenonului atena reprezentÂnd cÂiva zei care asist la srbtorile panatenee În acest detaliu poseidon apollo l artemis.[close]
p. 7
900-338 î.hr olimpiadele în oraul sacru olimpia se organizau o dat la patru anijocuri la care participau cei mai buni atlei din toate polisurile erau probe de alergare lupt i box iar competitorii se întreceau goi prima olimpiad conform cronologiei lui eratostene s-a inut în 776 î.hr nu se tie exact dac aceasta a fost prima ediie a jocurilor discobolul capodoper a artei clasice greceti sculptat de myron În 450 Î.hr Înfieaz un atlet În momentul maximei Încordri cÂnd Îi adun toate forele pentru aruncarea discului vase greceti arta ceramic a fost una dintre cele mai tipice actitivi artizanale in secolul vi vasele erau decorate cu imagini negre iar mai târziu au predominat figurile în rou aceast tehnic introdus în atena în 530 î.hr s-a rspândit în întreaga magna graecia <1 amfor atic de exekias ÎnftiÂndu-i p ahile l aiax jucÂnd zaruri e sculptura greac sculptura este probabil aspectul cel mai cunoscut al artei greceti cel care exprim cel mai bine idealul estetic i perfeciunea plastic doar o mic parte din sculpturile greceti s-au pstrat pâna azi multe capodopere descrise de literatura antichitii s-au pierdut sau au fost grav mutilate iar majoritatea lucrrilor sunt cunoscute datorit copiilor din perioada roman care le-au reprodus mai mult sau mai puin fidel rzboiul peloponesului atena conductoarea ligii de la delos s-a îmbogit i a acumulat i mai mult putere dup victoria asupra persanilor astfel c a vrut s îi extind supremaia asupra tuturor oraelor greciei acest proiect de hegemonie s-a lovit de rezistena eternei rivale sparta afiat la conducerea ligii peloponesiace rzboiul a izbucnit în 431 î.hr iar atena dup ce i-a pierdut cel mai ilustru conductor pericle a suferit o serie de înfrângeri in anul 404 î.hr asediat de flota inamic i chinuit de foame a fost nevoit sa se predea pierzând rolul de lider al comunitilor zonei egee odessos pontus euxinus marea neagr pericle cel mai important om de stat din istoria ate nian lider al unei faciuni politice de orientare democratic pericle ilustreaz cel mai bine istoria oraului su în perioada în care 1-a condus 461-429 Î.hr numit de urmaii si epoca lui pericle când capitala aticii a atins maximul de splendoare i de rafinament politic i cultural sinope sesam citor heraclea pontica t bysantignfbizsdj v antigoneia edessa>n pellal amphipolis apollonia · thermai · olyntfîos kassandreia hephaistia troia perinthos daskyieion» c tyyzicos ·kioâ a .aparneia r pydnâ · dodona buthoroton metropdlis larisa s epirtâmpsako -mis/a poimammenon .perichaxis » ambrakya argos» etolia phersilos locnda skyros same · zakynttto chalkis » eretria thermos phoi theb be a atena focida °t arystos d n r corint elis f ottmpia elida 3 Ântandros attaleia pergamon elaia mytilene n ·thyateira .kyme magnesrâ r i phokaia 1 osardes n smtrna chîos erytrai oefes samos n milet miridos» · assos t idi halîcarnas ^arg.olide mc/a40s epidaur ·.delos m megalopolis messenia o lacvnia lakedaimon sparta l « kos paros melos knidos naxps i^thera f ftindos j rhotfos kythera kidonia m creia knossos phaistos m lumea greac secolul vî.hr zone de infiuen ale spartei macedonia centre culturale mai importante o orae importante liga delo-atic 3 imperiul persan imperiul persan secolele vl-v î.hr msm persia la venirea lui cirus 1 558Î.hr cuceririle lui cirus cel mare i 1 558-528 Î.hr cuceririle lui cambise 530-522 î.hr 1 cuceririle lui darius 522-486 Î.hr is î m^m by imkobra ©[close]
p. 8
lumea elenistica cuceririle lui alexandru lumea elenistic alipind greciei terioriile cucerite În cÂiva ani alexandru cel marea construit un imens imperiu Întins pÂn la hotarele indiei iu a lui filip ii rege al macedoniei i al olimpiadei principes a epirului educat de aristotel alexandru a urcat pe tron în 336 î.hr ca succesor al tatlui su dup ce i-a înfrânt pe tebani i pe atenieni i-a luat titlul de comandant suprem al forelor elene în lupta împotriva persiei dup ce a trecut helespontul 334 î.hr i-a înfrânt pe peri la granicus asia mic i la issos 333 î.hr a ocupat siria i fenicia a cucerit tyrul în gaza i a ajuns în egipt 332 î.hr unde a întemeiat alexandria a obinut a treia victorie în persia la arbela sau gaugamela 331 î hr supunând imperiul lui darius a ocupat babilonul susa persepolis cu intenia s creeze un imperiu mondial în care s triasc grecii §i popoarele orientului a pornit apoi s cucereasc india dar la ifasis afluent al indului s-a vzut nevoit s se opreasc 324 Î.hr pentru c armata a refuzat s îl urmeze victoriile sale au fost însoite de rspândirea universal a culturii greceti i de integrarea elementelor culturale ale popoarelor cucerite alexandru a murit în 323 î.hr la babilon dup moartea sa regatul a fost împrit între generalii numii diadohi care îl însoiserâ în expediii figura sa extraordinar a inspirat nenumrai artiti i crturari f a moartea lui alexandru în 323 î.hr uriaa sa construcie s-a prbuit din regatele aprute dup divizarea imperiului a înflorit apoi aa-numita civilizaie elenistic ea se caracteriza prin strânsul contact între clasa conductoare greac i popoarele cucerite cu veche civilizaie cel mai mare regat era condus de dinastia seleucizilor i cuprindea aproape toat asia mic siria mesopotamia i persia dinastia ptolemeilor conducea un alt regat de mare importan al crui nucleu era constituit de egipt dar care cuprindea i cirenaica ciprul fenicia i palestina existau i alte state mici printre care cel al antigonizilor care cuprindea macedonia i câteva orae greceti i în asia mic regatele pergamului pontului i bitiniei la hotarele extreme ale lumii elenistice agathe l bÂtlia d e la issos in noiembrie 333 î.hr armata condus de regele persan darius dei de patru ori mai mare ca a macedonenilor a fost înfrânt de alexandru cel mare era prima dat când o armat persan condus personal de un rege pierdea o btlie biblioteca din alexandria construirea sa a început în vremea lui ptolemeu i soter i a fost încheiat de fiul su ptolemeu ii în secolul iii î.hr devenind prin imensul su patrimoniu de opere i texte din domenii variate cel mai important spaiu cultural al timpului distrugerea eia fost atribuit de majoritatea istoricilor conflictului dintre împratul aurelian i regina zenobia din palmira în jurul anului 270 î.hr dafum/v ge p epidamnos0 v bust al lui alexandru cel mare În multe m«[close]
p. 9
3 2 3 3 1 Î.hr <1 mozaic din casa faunulul creat in pompei intre secolele ii i i t.hr red bÂtÂlia de la issos unde alexandru cel mare l-a Învins pe regele persan darius c a controlat traficul comercial din marea egee în secolul iii î.hr oraul a devenit un important centru maritim comercial i cultural aici se aflau celebre coli de filosofie tiin literatur i retoric bactriana veche regiune a asiei centrale între lanul muntos hindu kush i fluviul amu-daria anticul oxus bactriana a fost ocupat în 329 î.hr de alexandru cel mare dup moartea acestuia regiunea a devenit parte a imperiului seleucid pân în 256 î.hr când satrapul diodot a creat regatul independent bactriana distrus pe l a 3 0 î.hr^de incursiunile triburilor nomafjg din bazinul farganei regiunea a devenit regat irido-scit sub 4m kushana i a prosperat pân la inyajria sas^inizilor secolul ii ln secolul vi a fost jrtarcat de heftalii iar la sfâritul secolului vii de arabi din secolul vhl.a intrat î o r a de influen a islamului elenismul tradiional aceast perioad este plasat între anul morii lui alexandru 323 î.hr i btlia de la actium 31 î.hr fiind o perioad de rspândire a limbii i culturii greceti în asia termenul a fost introdus de istoricul gustav droysen pentru a individualiza epoca numit iniial alexandrin provincie roman în 64 î.hr capitala aflat la antiohia înc din epoca imperial a rmas un centru cultural important pergam locuit înc din epoca arhaic oraul a înflorit în epoca elenistic i a devenit capitala regatului dinastiei attalizilor 241-133 Î.hr oraul a fost un centru artistic foarte important biblioteca sa rivalizând cu cea din alexandria rhodos insula avea puternic legturi culturale i comerciale cu pto^a^ii din alexandria astfel s a arta mozaiculul era Înfloritoare la pergam cel mai celebru mozaic este cel realizat de artistul sosos În secolul ii i.hr citat 51 de plinius cel btrÂn in naturalis historia alexandria escliata hodzent mmaiij · odessos apullonia lj stros pontus euxinus · kaltatis area /veaffr sinops heraclgit ancyra ankara 1 fif antrdriia alexanr ria · ·milet hn >s tarsos · alep^1 arad ,· lindos cipru r byblos sidon tyr,» damasc · gaza» lerusalim daphnai alexandria lumea elenistic regatul macedoniei memptiis pt j pergam240î.hr i cuceririle parilor i date alte teritorii elenistice teba comrs onizilor wm orae greceti libere teritorii ale oraelor-stat regatul seleucid regatul ptolemeic î j regatul attalizilor din pergam 188-133Î.hr l_f_j cuceririle regatului greco-bactrian i date n n orae principale ° colonii elenistice sunt cunoscui astfel succesorii lui alexandru cel mare care dup moartea tânrului rege macedonean i-au împrit imensul imperiu cucerit de el din disputele lor care au durat ani întregi s-au nscut diferite regate by imkobra ©[close]
p. 10
10 imperiul roman 27 î.hr 476 d.hr roma imperiul roman lunga perioad a pvzboaielor civile s~a Încheiat cu victoria lui octavian proclamat v de senatul roman la 6 ianuarie 2j Î.hr °â n f egenda spune c la 21 aprilie 753 î.hr gemenii romulus i remus au fondat un ora pe malurile râului tibru destinat s devin putere dominant a lumii pentru mai mult de un mileniu este foarte probabil ca pstorii latini s fi fost în timpuri uitate întemeietorii primelor colibe de pe insula tiberin unde râul este cel mai uor de trecut favorizat de poziia sa strategicâ în traversarea de la nord la sud a peninsulei italice roma s-a dezvoltat repede iar în 509 î.hr locuitorii si i-au alungat pe conductorii etrusci i au fondat o republic în secolele urmtoare romanii i-au extins stpânirea în întreaga peninsul astfel a devenit inevitabil confruntarea cu o alt putere dominant în mediterana cartagina dup acest conflict roma s-a afirmat ca mare putere a mediteranei dar pasul decisiv cultural i social a fost cucerirea greciei luptele interne i extinderea excesiv a teritoriului vor determina roma s transfere puterea unui singur om octavian augustus 16 ianuarie 27 î.hr dup douâ secole de relativ linite imperiul a început s se clatine sub loviturile populaiilor barbare venite dinspre graniele orientale sfâritul imperiului roman a fost pecetluit în 476 odat cu cderea ultimului împrat roman al occidentului romulus augustulus urmat de autoproclamarea efului barbar odoacru ca guvernator al italiei l imperator el a preluat titulatura j j felicitâs$ulia pax falia templum herculis gadira glevum» glowchester londinii de augustus acest episod a marcat Începutul epocii imperiale s-au adâncit i diferenele de opinie dintre senat i clasa emergent contraste ieite repede la suprafa în numeroase rzboaie civile primul a fost cel între sulla i marius apoi între caesar i pompei apoi între urmaii lui caesar antoniu i octavian organizarea republican se dovedea ineficient ca form de guvernare a unui teritoriu atât de vast astfel c aducerea la putere a unui singur conductor care s poat lua decizii rapide i s asigure continuitatea guvernrii a devenit o necesitate imperiul una dintre primele decizii ale lui octavian augustus a fost aceea de a împri imperiul în 41 de provincii pe dou categorii una a provinciilor panice unde nu era nevoie de trupe afiate sub controlul senatului alta a provinciilor recent cucerite afiate sub conducerea direct a împratului guvernate de oamenii si de încredere unde era nevoie de prezena permanent a legiunilor chiar i peninsula italic a suferit o reorganizare în 11 regiuni împrite conform unor criterii geografice-naturale urmaii lui augustus structura pe care augustus i-a construit puterea punea problema succesiunii astfel s-a stabilit criteriul succesiunii dinastice prin care puterea trecea în mâinile unui membru p e msur ce roma îi lrgea teritoriul i» luliomagus brwantium bracara augustar oburdigs pamplona tolosa .saragosa ^tarrî · saguntum valentia m nova carthago melilla sala tingis g et u iulius caesar succesul militax în gallia i faima i-au atras invidia altor conductori ducând la o prim confruntare cu pompei dup înfrângerea acestuia a fost proclamat dictator pe via dar a fost ucis la idele 15 lui martie 44 î.hr în urma unei conspiraii puse la cale de brutus i cassius rliwwmrmiomim condidîîffiîg^mmtfs dvodeqyadmcmsqye <1 bustul lui caesar opera este expus la muzeul de stat din berlin îmmkiosfoiikom îoyi/anrteconsiaavit al familiei împratului decedat acest principiu a fost aplicat în secolul i d.hr i a vizat dinastiile iulio-claudian i flavian odat cu moartea lui nero i cu sfâritul dinastiei iulio-claudiene dup un an de rzboi civil între pretendenii la titul de mcfflvsmpmowhh nmmhi-mmms kmumsm a elogiu lui romulus fondatorul legendar al romei Într-un epigraf de pe f a Î a d a edificiului preotesei eumachia din pompei rspândirea cretinismului odat cu naterea imperiului a aprut i o nou religie bazat pe predicile lui isus romanii tolerani fa de religiile popoareior cucerite i-au respectat la început i pe cretini dar când acetia au refuzat s /7 acorde împratului omagiul cuvenit au fost considerai trdtori i persecutai edictul general de toleran emis în anul 311 la nicomedia de ctre împratul galeriu i apoi confirmat în 313 de constantin prin edictul de la milano a marcat finalul persecutrii cretinilor by imkobra ©[close]
p. 11
împrtirea imperiului împratul diocleian a ordonat în anul 293 d.hr împrirea imperiului în dou pri una occidental i una oriental din cauza problemelor interne partea occidental se prbuete în anul 476 dat de la care prin convenie începe evul mediu partea oriental supravieuiete pân în anul 1453 când oraul constantinopole cade în mâinile turcilor otomani sa oni g e /77 a n s citi lotibcumr ^coloniaagrippinensis bonna 4/v trevin t c/Îc^wa v genton vindonfes jiimim ,mediolanum i sugusiuw ravenna noricurr aquileia ror,a siscia albalulia n o ulpia traiana ·chersones o constana pontus euxinus marea neagr sinops genuax massilia ar etiim singwnft-ffl-a salona v a o o dmarea tracia v ancona yj naissus · deultum ·ausculum ph.lippop.olis e beneventum dyiffachiunvscupi brundisium tarentum apolloni nikopolis rhegium osiracuza atena o · corint ^pj-jijp-joj sestus pergam >sardes o efes rom neapole,» 1 ^x tesalonic ^nicomedia ·ancyra cesarea samosata cappadociae · arso antiohia t carre caralis panormus marsala o jîarthagq 4 ·^·gosenza attalia o · selinus rhodos cipru paphos sparta knossos gortyna creta mara cyreftc mediteran catabamus ivtaior cirep alexandria tyr damasc caesarea maritima» j .gera lerusalim pelusium «pel a q m heliopolis memphis a v templul lui saturn este cel mai vechi sanctuar al romei republicane dup cel dedicat lui iupiter capitolinul i imprirea imperiului sub diocleian 305 d.hr j j fortificaii periferice capitale sau sedii aleîmprailor o sedii ale guvernatorilor m principiul succesiunii prin adopie în baza cruia împratul adopta succesorul dorit ales dup meritele i calitile sale criza imperiului dup moartea lui marc aureliu 180 a început declinul iar imperiul a fost mcinat de lupte sângeroase între legiunile care voiau s impun împrai armata cu tot mai muli soldai strini presiunile populaiilor limitrofe dezordinea i corupia au constituit lovituri decisive pentru o form de organizare incapabil s controleze evenimentele forul roman era un amplu spaiu deschis în care vechii romani se întâlneau pentru a discuta afaceri sau doar pentru a sporovi nero ultimul împrat iulio-claudian nero a fost o figur controversat a epocii imperiale dup o prim perioad de bun guvemare a demarat o politic antisenatorial care a dus la moartea multor notabili acuzai de trdare nemaiputând împiedica o revolt i-a ordonat unui sclav s îl ucid i bustul impratului nero sala ÎmpÂrailor musei capitolini roma principe 69 d.hr puterea a fost preluat de vespasian din dinastia flavienilor in secolul ii odat cu regimul lui nerva s-a trecut la by imkobra ©[close]
p. 12
12 regatele barbare invaziile barbare regatele barbare i n 4 7 6 este Înlturat ultimul Împrat roman al occidentului iar pe ruinele imperiului apar regatele guvernate de populatiile venite din est francii vizigotii vandalii ostrogoii burgunzii saxonii care au produs prima fragmentare a teritoriului european opulaiile de a marginea imperiului erau numite barbare cuvânt grecesc pentru strin sau necivilizat care evidenia sentimentul de superioritate pe care i-l atribuiau romanii totui raporturile cu roma nu erau mereu conflictuale adesea imperiul s-a folosit de aceste populaii pentru reîntregirea legiunilor sau cultivarea zonelor care altfel ar fi rmas pustii în lipsa mâinii de lucru situaia s-a complicat când hunii de origine mongol s-au mutat din stepele asiei i au venit spre vest populaiile alungate de acetia s-au mutat în mas spre graniele imperiului i nemaiputând s se apere au nvlit la rândul lor în imperiu dând natere fenomenului cunoscutîn istorie ca invaziile barbare în aceast perioad partea occidental a imperiului trecea printr-o grav criz politic împraii se succedau rapid i îi înfruntau mai degrab pe dumanii interni decât pe cei externi în condiiile în care oricum nu erau capabili s controleze un teritoriu atât de vast din acest motiv unele tehtorii au fost abandonate de legiuni printre ele a fost i britannia în 410 iar în scurt timp întregul imperiu avea s se clatine sub loviturile popoarelor cotropitoare dup înlturarea ultimului împrat romulus augustulus de ctre odoacru eful barbarilor din peninsul aceste populaii s-au stabilit în diferite regiuni ale europei occidentale ostrogoii în italia vizigoii în peninsula iberic francii în gallia formând apoi regatele romano-barbare p d ei traumatizant înlturarea ultimului împrat al occidentului nu a reuit s delimiteze net dou epoci istorice dei specialitii consider aceast dat ca sfâritul lumii antice i începutul epocii medievale puterea statului se dezagregase în favoarea altor fore care guvernau teritoriul biserica i papa care au acumulat roluri tot mai mari mai degrab în conducerea politic nu religioas i marii proprietari de pmânturi care produseser o autentic aristocraie latifundiar acestea erau forele cu care invadatorii s-au confruntat i cu care au stabilit regulile de convieuire în noile realiti statale francii din gallia francii stabilii înc din secolul iii în bazinul rinului inferior dup ce au fost supui de romani i-au asumat rolul de aprtori ai granielor imperiului la prbuirea acestuia regele franc clovis fondatorul dinastiei merovingiene 1-a înfrânt în 486 la soissons pe aisne picardia pe sagrius ultimul guvernator roman în gallia i a întemeiat un regat care se întindea de la pirinei la rin in 497 s-a convertit alturi de poporul franc la cretinism i de atunci merovingienii au devenit puternici aprtori ai bisericii i ai papei vizigoii din spania la moartea lui teodosiu în 395 vizigoii au rupt pacea cu imperiul dup invadarea italiei s-au mutat spre vest unde regele vallia a cucerit o bun parte a peninsulei iberice i a galliei meridionale fondând un regat vizigot cu capitala la toulouse în ciuda serioaselor londinia britannia nereuind s stvileasc incursiunile frecvente ale picilor i scoilor din nord împratul a decis în 410 s retrag legiunile i s abandoneze britannia regatul suebil0r regatul lui siagri k uireliani» poitiers borde&ux · bracra lisabona r 8k saragosa are toulouse toletum · barcino tarraco regatul vizig0til0r gades ttartagena tingisv cezareea adrianopole in 378 vizigoii condui de fritigern au înfrânt armata roman împratul valens i 20 000 de soldai au pierit pe câmpul de lupt r vai u n detaliu pe sarcofagul palatul altemps ludovisi roma cu scene de lupt Între barbari l romani populaie germanic originar probabil din suedia meridional gotaland i din insula gotland stabilit în mai multe valuri pe malul stâng al dunrii aici s-a separat apoi în ostrogoi adic goii orientali stabilii între donul inferior i nistru i vizigoi adic goti occidentali stabilii între nistrul inferior i dunre by imkobra ©[close]
p. 13
476-700 orfevrrie longobard longobarzii trib germanic de origine scandinav au ajuns în italia în jurul anului 570 erau maetri în modelarea formelor de aur i în prelucrarea metalelor a foi de aur reprezentÂndu-l pe regele agilulf montat tongobard decorat cu 0 scen pe partea frontal a unui 0fk de triumf i realizat din bflonz suflat cu aur dificulti int#rne i externe regatul a rezistat pân în 711 când armatejte rrîusulmane au invadat peninsula ibejfjc i 1-au ucis pe ultimul rege roderic ostrogoii din italia in 488 teodoric aflat în fruntea ostrogoilor a traversat alpii i 1-a înfruntat pe odoacru în apropiere de pavia dup înfrângerea rivalului a creat un regat romano-barbar în peninsul folosindu-se mai ales de sprijinul aristocraiei romane foarte contient de valoarea culturii latine i preocupat s-i pstreze patrimoniul singura problem a fost chestiunea religioas cci ostrogoii erau cretini de doctrin arian nerecunoscui de limes cuvântul provine din latinescul linie de grani structura era format dintr-o serie de fortificaii care protejau teritoriile imperiului astzi termenul identific în special construcia de 584 km care se întinde în germania de la rheinbrohl pe rin pân la kelheim pe dunre biserica romei la moartea lui teodoric relaiile cu împratul occidentului s-au însprit i a fost nevoie de intervenia împratului oriental iustinian pentru înfrângerea regatului ostrogoilor cel mai cunoscut dintre barbari a fost attila regele hunilor supranumit biciul lui dumnezeu în 452 dup înfrângerea din gallia în btlia din câmpiile catalaunice a ajuns în italia unde a distrus mai multe orae din regiunea veneto printre care aquileia a ajuns pân la mincio dar s-a retras aa cum spune tradiia dup ce a primit o delegaie condus de papa leon i întors în pannonia a murit în anul urmtor itul r1 v/ilor a cu odoacru primul rege barbar este asociat in general cÂderea imperului roman de apus din anul 4 7 6 d.hr dei era arian s-a artat foarte tolerant fa de ali cretini iar În chestiunile de politic intern a fost un bun guvernator by imkobra[close]
p. 14
14 chÎna lindia orientul china i india orientul abia ieit de sub influena lui alexandru cel mare a trit un moment foarte important odat cu afirmarea dinastieimaurya În indiai unificarea Î ntregiichine sub conducerea primului mare Împrat smhuangdi dinastiamaurya este dinastia care a condus india între 321 i 185 î.hr fondat de chandragupta e-a lungul fluviilor ind i gange în partea indian i între huang he afirmat ca un stat puternic i a reuit s cuce,reasc un teritoriu întins din punjab în bengal fondat de chandragupta în 268-232 î.hr un rege cu dou chipuri india dup invazia arienilor circa 1500 î.hr s-au format multe regate mici dar abia clup venirea dinastitei maurya pe tronul din maghada^smdia s-a i n timp ce în bazinul mediteranei se dezvoltau civilizaiile egiptean apoi greac i mai târziu roman în orient s-au remarcat dou mari civilizaii una pe subcontinentul indian iar cealalt în vastul teritoriu al chinei de azi odat organizate în forme statale i popoarele de aici au lsat grija administraiei în mâinile unui suveran cu putere aproape absolut diferena substanial dintre orient §i occident const în rolurile asumate de religia celor dou lumi de fapt dac în zona mesopotamic i mediteraneean religia constituie o expresie direct a statului cu o clas de sacerdoi care rspunde doar în faa suveranului în gestionarea puterii în orient experiena religioas devine o chestiune aproape privat i nu influeneaz decisiv deciziile politice i sociale în china antic nu existau sacerdoi suveranii apelau adesea la sfaturile filosofilor i ale înelepilor aceast modalitate de a înelege religia ca pe o dimensiune privat a influenat i influeneaz i astzi aceste popoare religiozitatea este o component esenial a omului oriental care simte profund armonia universal a lumii în care totul este întreptruns i în care orice lucru are rolul su v marele zid chineesc zidul a fost construit din porunca impratului shi huangdi pentru Îngrdirea invaziilor mongole d fluviul galben i xi jiang în china au aprut prime aezri umane i primele forme sociale care cu timpul i-au luat o form de organizare comparabil cu cele occi4enj h a s 321 i h r dinastia a atins apogeul sub aoka i hastinapura ahitschatra mathura magadrlhm kausambi ujjain barygaza mahismati imperiul m au r y a marea arabiei pratishtana simyla d ecc a n shishupalgarth tamralipti golful bengal sanchi kasi pataliputra ipatana -4/k i alosygni °«a amaravati muziris keralaputra madurai sopatama imperiul maurya jsec iii î.hr i 1 vechea civilizaie a indului 1500-400î.hr 1 regatul lui chandragupta 1 322Î.hr srilma tamraparrti oceanul indian i i i i regatul lui aoka 1 273î.hr extinderea imperiului by imkobra ©[close]
p. 15
1500Î.hr 200î.hr leii lui aoka emblema indiei leii decoreaz capetele 15 coloanei pe care regele mauryan a ridicat-0 la 5arnath loc al primei predici a lui buddha un teribil rzboinic capabil s cucereasc întreaga indie i un legislator blând capabil s guverneze un stat atât de mare marele zid chinezesc pentru protejarea chinei de invaziile populaiilor nomade din nord împratul shi huangdi a poruncit ridicarea unui impuntor zid care s lege fortificaiile oraelor din nord construcia original lung de 2 500 km a fost distrus în secolulxii de mongoli a fost reconstruit i extins de dinastia ming între 1371 i 1644 iarastziare 6 000 km china aproape simultan cu invazia arienilor în india 1500 î.hr în china s-a afirmat prima dinastie dominant shang rmas la putere cam 500 de ani în timpul creia s-au rspândit scrisul cultivarea orezului i parte a unui basorelief 0 posibil redare a unei scene din viaa lui buddha wanghsien budismul mrturiile istorice despre viaa lui siddharta gautama sunt puine i greu de plasat în timp este aproape imposibil stabilirea unor date precise marea galben hungchao lcheng we taila n 9 changchiu t heng pin loyang .rjhen «loi hao han yangchai j .4f -h b industria textil mai ales cea a prelucrrii mtsii pe la 1000 î.hr nobila familie chou a înlocuit familia shang i a deinut puterea ase secole pân când unitatea formal a teritoriului s-a dizolvat i diferitele regate i principate ale vechii chine s-au luptat pentru dominaie aceast perioad se numete cea a statelo r combatante 403-221 Î.hr cel care a încheiat aceast perioad de anarhie militar a fost un rege din dinastia qin ying zheng care în 221 î.hr dup ce a înfrânt i cucerit toate celelalte state rivale i-a luat numele de shi huangdi primul imprat nume sub care a intrat în istorie in cei zece ani ai domniei lui a organizat administrativ teritoriul a impus un stil unic de scriere i aceleai sisteme de msur a construit drumuri pentru dezvoltarea comerului i a demarat construcia marelui zid pentru a-i proteja ara de incursiunile populaiilor din nord la moartea sa a fost depus într-un vast mormânt supravegheat de mii de soldai din teracot v În morm  ntul lui shi ch01 sungjsqu shi huangdi qin shi huang urcatpe tronul principatului qin sau ch ing în 246 î.hr a înfrânt toate ceielalte state combatante han wei zhao qi yan i chu i în 221 î.hr s-a autoproclamat împrat al chinei shi huangdi înseamn primul împrat al chinei guvernând cu o mân de fier un teritoriu sfâiat timp de trei secole de lupte tratricide imperiul a fost apoi divizat în 36 de regiuni fiecare condus de un guvernator administraia statuluia fost centralizat i consolidat printr-un amplu proces de unificare formosa huangdi au fost pui aproximativ 6 0 0 0 de soldai din teracot În mrime natural pentru a-l pazi pe Împratul chinez qin wu feng ying» s i © panlongcheng wucheng kuelchi chiangling a fa regatul qin ch u bac son « p rÂzboinicii de la xian in timpul unor spturi arheologice din apropiere de xian vechea capital a chinei au fost scoase la suprafa statui din teracot în mrime natural situl a fost identificat ca mormântul împratului shi huangdi mort în 210 Î.hr china 1000-200 î.hr l primul regat chou i i regatulchoudoooÎ.hr regatul qin secolul ivÎ.hr 1 întinderea regatului qin 210î.hr lmperiulhan206î.hr protectorathan59Î.hr marele zid · j300t.hr buddha i confucius printr-o ciudat coinciden cei doi fondatori ai principalelor discipline religios-morale ale continentului asiatic au fost contemporani confucius cca 551-479 î.hr i-a construit doctrina pe necesitatea de pstrare a ordinii interioare a statului prin educarea cetenilor în spiritul unei viei virtuoase prin exerciiul autodisciplinei i prin loialitatea fa de împrat buddha cca 563-486 Î.hr i-a bazat teoriile pe valorile toleranei i nonviolenei ambii au marcat profund cultura si societatea chinez si indian by imkobra ©[close]
Comments
no comments yet