p. 1

a fi parinte in mons borinage in 2009 ce inseamna asta pentru d-stra prezentarea analizei cuvantului familiilor migrante prin metoda cercetrii aciune participativ

[close]

p. 2

2 acestui text este fructul unei comun de lucru isi dadu seama in plecarile de conversatii selectiile conservative intre social participanti vorbitori sectoarele de a ajuta asistenti la tineret si de a saluta receptia si de insotire a migrantilor si experti de la tema migranti rude parinti din aceasta regiune a unei borinage autorii joseph licata carole coppée delphine février mélanie andré barbara mourin ana evangelista mira luseki nawell elalem sau laaboul rajae lel haouat ana ghemu pasha iabanji victor arap adolphe vita balu sadiki mwanaïsha multumiri pentru toate si la fiecare e pentru bogati contributie.

[close]

p. 3

3 sumar sumar apariia unui chestionar .5 metodologia .7 martorii .8 reprezentrile de aici i de dincolo 11 identitatea i valorile 28 imaginile de printe de copii i de mici copii 30 resursele 35

[close]

p. 4

apariti unui

[close]

p. 5

aparitia unui chestionar de mai multi ani asociaia amo la rencontre realizeaz o vast oper asupra percepiei parintesti la cetenii din mons-borinage printre aceti prini unii se gsesc frecvent in surghiunul printesc confruntai cu discuii care îi învinovesc punând la îndoial capacitatea lor de a-i îndeplini corect rolul pe care societatea l-ateapt de la ei ei vad indemânarile lor discreditate in cadrul acestui proiect rele-ul le relais a fost identificat ca un serviciu care poate strânge prerile prinilor migrani 5 apariia unui chestionar ia chestionar

[close]

p. 6

rele-ul din mons exwist din 1977 si foarte repede acest loc de ascultare si primire a gazduit in mare majoritate persoane strine sau de origine strina si printre aceste persoane muli prini punându-i numeroase i acute chestiuni asupra rolului lor în contextul particular al migraiei noi am întrevzut aici o preocupare cerntrala aceasta este raiunea pentru care alturându-ne proiectului amo la rencontre noi am decis de a realiza o cercetare aciune participativ asupra acestor chestiuni .

[close]

p. 7

metodologia dezvoltat par itamar gassel ethnologue belgian de développée de ctre itamar gassel etnologbelge d oriorigine palestinian recherche action participativ gine palestinienne lacercetarea aciuneparticipative a are înainte de toate o politique avant tout une vocation vocatie politica obiectivul su de de a face public un parole o prere son objectif estesterendre publique unediscurs,privée et personal une dynamique de changement de schimbare d impulser si de a impulsiona o dinamic social avec les social cu martorii ascultai ca experi ai problematicii témoins entendus en tant qu experts de la problématique puse posée prin par la restitution et la validation de l analyse de la c estrestituirea i validarea analizei cuvântului martorilor va fi impulsionat osera impulsée schimbare social parole des témoins que dinamica de une dynamique de changement social obiectivul sau este de a face public un discurs o parere personala si de a impulsion o dinamica de schimbare sociala cu martorii

[close]

p. 8

8 martorii pentru a realiza aceast cercetare noi am constituit o unitate de martori ei rspund la un anumit numr de criterii care ne-au perùmis de a plasa inainte indicatorii legati de chestionarul nostru martorii nostri traiesc în belgia de cel putin 5 ani si de maximum vreo zece ani ei triesc în regiunea monsborinage ei sunt prini de copii minori nscui sau nu în belgia noi am adunat prerile prinilor singuri sau în cuplu noi am fcut în total 7 conversaii cu prini de origini diferite maroc algeria brazilia moldova congo este evident ca aceast unitate nu e reprezentativa unui grup social dar între timp ea va isca în analiz un chestionar în relaie cu acest grup martorii

[close]

p. 9

9 martorii concluziile micro cercetr ii noastre nu vor fi deci generalizate la ansamblul tuturor prinilor migrani dar parerea pe care am selecionat-o i analizat-o va fi reprezentativ pentru o experien trit exprimat de ctre un anumit numr de persoane fcând parte din acest grup social noi am întâlnit aceti printi în cadrul colocviilor al discuiilor deschise i am înregisrat acestea cu acordul interlocutorilor notri aceste discuii care au durat între 1 or i jumtate ore fiecare ne-au permis de a înelege mai bine dificultile legate de rolul de printe mijloacele abordate de ctre aceste persoane pentru a realiza educaia copiilor lor ca i creativitatea de care dau dovad in cursul analizei coninutului mrturiilor au aprut un anumit numr de tematici prezente în discursul tuturor martorilor notri acestea sunt tematicile pe care noi le-am dezvoltat i stucturat în textul de mai jos .

[close]

p. 10

repreze de aici si ,

[close]

p. 11

reprezentarile de aici de dincolo si toi martorii notri poart în ei reprezentri imagini pozitive sau negative despre rile lor de origine si despre belgia ara lor de adopie unele diferene între aceste dou universuri fac s se nasc reprezentri aprute ca urmare a istoriei lor migratoare i a instalrii într-o lume nou adesea puin cunoscut in acest capitol noi vom evoca deasemenea efectele migraiei resimite de ctre aceste persoane i consecutiv pasajului de la un miodel cultural la altul 11 reprezentrile de aici i de dincolo entarile de dincolo

[close]

p. 12

12 reprezentarile de aici si de dincolo reprezentrile de aici i de dincolo reprezentrile instituiile educative structurile de sntate confortul material în mod mai larg sunt frecvent citate amintite în reprezentrile pozitive din belgia viaa aici ofer mai multe posibiliti pentru viitorul copiilor care beneficiaz de un sistem educativ de calitate luarea sub rspundere colar precoce de la o vârst fraged este deasemeni trit de ctre anumii prini ca un element ce favorizeaz autonomia copiilor de la cea mai fraged vârst proiectele pedagogice i modelele de învamânt sunt percepute ca fiind bine adaptate competenelor copiilor în funcie de vârsta lor in unanimitate colaritatea în belgia este considerat de mai bun calitate dect în rile de origine ale tuturor martiorilor notri .

[close]

p. 13

13 reprezentrile de aici i de dincolo ajutorul social foarte dezvoltat este identificat ca un ajutor preios atunci când o persoan prsete cercul familial de exemplu un copil devenit major ­ care a împlinit vârsta de 18 ani in general structurile create pentru a lupta contra srciei în belgia sunt descrise ca fiind mult mai eficace decât în rile de origine asigurarea social este la fel perceput ca un element care contribuie la emanciparea femeilor care gsesc aici posibilitatea de a tri o alt via decât cea prescris prin tradiie luarea în responsabilitate a sarcinii naterii i noului-nscut pe un plan medical au fost la fel punctate ca pozitive naterea unuia din familie în belgia permite mamei si copilului de a evita numeroase riscuri legate de natere atât la nivelul controlului medical ca i în acompaniamentul administrativ spun ca în ansamblu sunt satis fcui de încadrarea care le-a fost propus structurile de îngrijire de sntate sunt în general mult mai bine echipate dect pe cele care le-au cunoscut iar demersurile administrative pentru o natere au fost clar explicate printilor martorii notri de religie musulman apreciaz buna-înelegere între diferitele rituri în belgia ca i respectul la coal pentru interzisele alimentare legate de religia lor aceste observaii trebuie nuanate bineîneles cum le confirm reprezentrile negative exprimate deasemeni de martorii notri daca educaia medicina confortul material sunt incontestabil de o mai bun calitate în belgia exista si reversul negativ al acestor avantaje si asupra anumitor puncte precise percepiile variaz de la un martor la altul .

[close]

p. 14

14 reprezentrile de aici i de dincolo dac unii apreciaz ca serviciile administrative propuse sunt însoite de o mare cldur uman pentru alii din contra aceast solidaritate rece este lipsita de orice umanitate invmântul aici este de calitate superioar dar vârsta intrrii în coala maternal grdini este uneori considerat ca fiind prea timpurie chiar dac el permite cum s-a artat o autonomizare rapid a copiilor aceast olarizare precoce este trit ca fiind contraproductiv i constrângtoare când aceasta nu e alegerea printilor ci o obligaie viaa profesional nu permite de a pstra în jurul su micii copii iar costul ridicat al structurilor de gazduire adpostire cree ddace private impune intrarea la gradini de la vârsta de 2 ani i jumtate mai mult de la intrarea lor la grdini copiii sunt supui unor exigene foarte ridicate în ce privete învtura lipsa de elsticitate a sistemului colar este deasemeni subliniat supunând copiii la un ritm de via susinut i obositor lsând puin loc pentru respectul ritmului i modului de via al fiecruia in mod global martorii notri acord mai uor încredere scolilor de învmânt liber pe care le consider ca fiind cele mai bune girante ale transmiterii valorilor eseniale [parerea altui martor copiii se maturizeaz mai repee cu mare vitez aici dect la noi îi îmbtrânim fr voina lor contra voinei lor uite aici se cere micuilor de a fi devreme aduli

[close]

p. 15

15 reprezentrile de aici i de dincolo din contra ei deplâng în sânul aceleiai coli consrângerile legete de orientarea filosofic de exemplu nu sunt ore de religie musulman pentru copiii de aceast confesiune martorii notri îi exprim îngrijorarea lor în faa numeroaselor critici în care coala i învmântul fac obiectul în belgia ei sentimentul c autoritatea cadrului,didactic este pusa la îndoial atât de ctre prini cât i de ctre copii chestiunea respectului este centrala pentru martorii notri noi vom reveni cu aceasta mai detaliat ulterior in aceeai ordine de idei ei sunt îngrijorai de consecinele modului de via dus aici asupra educaiei copiilor ritmul de via abundena de bunuri materiale uor de achiziionat conduc la apariia copiilorregi mereu în relaie cu ritmul de via marea parte a prinilor se acordeaz pe stresul indus de acesta si consecinele sale asupra relaiilor familiale tulburate iar uneori încordate martorii notri sunt unanimi în ce privete raceala relatiilor familiale a vecinilor lor belgieni ei resimt un puternic sentiment de izolare mai ales în jurul copiilor mici izolare care pare s fie ceva normal aici acestuia i se adauga srcia relaiilor sociale hrnind sentimentul de insecuritate general întrit de ctre mijloacele de comunicare în mas radio tele [parerea altui martor aici sunt mult mai multe lucruri care se petrec aici este într-adevr insecuritate total este într-adevr insecuritatea ce nu este încredere în oricine ar fi

[close]