ECONOMISTUL MIHAI EMINESCU

 

Embed or link this publication

Description

CopyFREE published document.

Popular Pages


p. 1

radu mihai crian doctor în economie ­ specializarea istoria gândirii economice spre eminescu rspuns românesc la ameninrile prezentului i la provocrile viitorului ediia a iv-a reeditare dup ediia a iii-a revizuit editura tibo bucureti 2008

[close]

p. 2

descrierea cip a bibliotecii naionale a româniei crian radu mihai spre eminescu rspuns românesc la ameninrile prezentului i la provocrile viitorului radu mihai crian ­ ed a 4 a bucureti tibo 2008 bibliogr isbn 978-973-87392-7-7 821.135.1.09 eminescu,m 929 eminescu,m toate drepturile de multiplicare traducere adaptare i difuzare a acestei lucrri sunt absolut libere gratuite i neîngrdite atât pentru românia cât i pentru fiecare dintre celelalte ri ale lumii isbn 978-973-87392-7-7 2

[close]

p. 3

cântri i laude-nlm noi ie unuia primindu-l cu psalme i ramuri plecai-v neamuri cântând aleluia christos a înviat din mori cu cetele sfinte cu moartea pre moarte clcând-o lumina ducând-o celor din morminte mihai eminescu 3

[close]

p. 4

ca urmare a aezrii geografice a resurselor naturale i mai ales a celei mai mici densiti populaionale n.n din europa românia n-a fost niciodat stat absolut independent indiferent care a fost puterea tutelar s-a comportat la fel agreând i colaborând cu un anumit tip de român i inând la distan sau ordonând represiune pe alt tip de român tipul de român repudiat de toate puterile tutelare este naionalistul cu convingeri imposibil de corupt i patriotul refractar la operaii transacionale aceste însuiri de intelect i de caracter sunt considerate a fi periculoase i deci o vinovie cu care nu se colaboreaz i care se pedepsete dac iese din anonimat exact invers tipul de român agreat de toate puterile strine care au tutelat i care au controlat românia fr convingeri politice cldicel în comportament i adaptabil în colaborri cameleon în politic tranzacionist în afaceri oportunist în relaii i întotdeauna de partea puterii i cu utilitate pentru putere erban milcoveanu erban milcoveanu puterile tutelare i exigenele lor în românia fragment din lucrarea gheorghe vornica erban milcoveanu andrei justin hossu i tatiana per biopolitica eminescian editura crater bucureti 2001 pag 221 4

[close]

p. 5

cuprins introducere 9 partea i activitatea lui mihai eminescu În contextul realitilor economice i social-politice ale epocii 13 1 cadrul economic social-politic i ideologic în a doua jumtate a secolului al xix-lea 13 1.1 evenimente interne i circumstane externe care au influenat dezvoltarea economiei româneti 13 1.2 starea economiei româneti 21 1.3 curente în gândirea economic româneasc 54 2 activitatea lui mihai eminescu 59 partea a ii-a opinii despre gÂndirea economic a lui mihai eminescu 75 partea a iii-a gÂndirea economic a lui mihai eminescu 100 1 probleme teoretice 100 1.1 teoria economiei naionale 100 1.2 teoria costurilor aferente 102 2 concepiile despre starea i perspectivele dezvoltrii economiei româneti 105 5

[close]

p. 6

2.1 starea 107 2.1.1 industria 107 2.1.2 agricultura 117 2.1.3 comerul 128 2.1.4 transporturile 141 2.1.5 sectorul financiar 151 2.1.6 Învmântul 163 perspectivele 177 2.2.1 industria 181 2.2.2 agricultura 197 2.2.3 comerul 212 2.2.4 transporturile 219 2.2.5 sectorul financiar 226 2.2.6 Învmântul 232 2.2 concluzii 243 anexe 253 i ii iii iv v vi vii viii ix x xi xii xiii xiv xv xvi xvii imperative naionale i politic militant 253 revoluia francez în versiune neconvenional 255 revoluie i pseudorevoluii 259 mihai eminescu deinut politic 266 egalitatea sau masca sclavajului 268 este tradiia opusul modernitii 270 naionalismul constructiv 273 principiul de naionalitate 274 Îndatoriri reciproce ale naiunilor lumii 277 ins neam i umanitate 280 etnicitate i structur social 282 miza averilor i pericolul constituiei 285 testamentul politic al lui mihai eminescu 287 btlia dunrii 312 capcana îndatorrii externe 314 cum plmdim coeziunea naional 316 deturnarea sistemului de învmânt i arta fortificrii psihice individuale 318 6

[close]

p. 7

xviii cealalt fa a studiilor în strintate pecetea malefic a anului 1848 333 xix pân unde ne sunt utili investitorii strini model decizional de acceptare/respingere a lor 341 xx riscuri ale penetraiei strine 342 xxi cum începe i unde se sfârete utilitatea tratatelor de comer exterior 345 xxii opiniile unui truditor singuratic 348 xxiii corupie republic i monarhie 354 xxiv depersonalizarea naiunii cauze i remedii 359 xxv limb i dinuire naional 369 xxvi menirea româniei în ecuaia firii 375 bibliografie selectiv 378-400 7

[close]

p. 8

dac rile cucerite au fost obinuite s triasc libere i dup propriile lor legi nu sunt decât trei mijloace pentru a le putea pstra sub ocupaie primul este de a le ruina în mod complet al doilea este de a le coloniza cu alt populaie al treilea este de a le lsa propriile lor legi de a le impune numai plata unui tribut i de a însrcina un mic numr din cetenii lor cu conservarea acestei posesiuni neputânduse menine decât prin puterea i protecia ocupantului aceti guvernani sunt interesai s întrebuineze totul pentru permanetizarea strii existente niccolò machiavelli filosof italian fondatorul politologiei 1469-1527 8

[close]

p. 9

introducere când oamenii vor hotarâ perderea voastr domnul dumnezeul prinilor notri va trimite vou om din nemul vostru care unindu-v v va scpa pe voi de robie mihai eminescu poet prozator publicist i economist a fost unul dintre exponenii de seam ai gândirii social-economice din ara noastr în a doua jumtate a secolului al xix-lea publicistul mihai eminescu convins de necesitatea cunoaterii realitilor concrete ale economiei româneti ale vieii economice în general a analizat i interpretat numeroase probleme economice comerciale financiare monetare etc preocupat permanent de legtura dintre teorie i practic fiind redactor la diferite ziare el a oferit cititorilor în mod constant analize documentate i riguroase acestea s-au concretizat într-o serie de articole i manuscrise care nu pot fi omise în studierea drumului parcurs de economia i gândirea economic româneasc din a doua jumtate a secolului al xix-lea opera lui socio-economic ocup prin urmare un loc important în larga panoram a teoriilor doctrinelor i curentelor de gândire economic ce se aflau într-o puternic înfruntare i confruntare în acea vreme înscriindu-se ca o contribuie semnificativ la dezbaterea problemelor economiei româneti dei preocuprile economice ale lui mihai eminescu publicistica sa în domeniu au constituit pân în prezent obiectul unor multiple cercetri menite s le pun în valoare el continu s rmân i astzi cunoscut marelui public aproape în exclusivitate ca poet Întregii sale opere publicistice în general dar cu precdere celei economice i s-au dat de-a lungul timpului diverse interpretri uneori oportuniste bazate pe prezentri fragmentare pentru a servi legitimrii unor interese i orientri politico-economice ale zilei i nu revelrii spiritului i substanei adevrului tiinific astfel arat eugen simion ideologii oamenii politici sociologii i criticii literari au cultivat-o sau dimpotriv au repudiat-o în funcie de interesele lor 1 profeie atribuit de tradiie lui tefan cel mare textul este consemnat de theodor codreanu în lucrarea modelul ontologic eminescian editura porto-franco galai 1992 pag 96 9

[close]

p. 10

fr îndoial cunoaterea activitii publicistice i a viziunii economice ale lui mihai eminescu permite nu numai reliefarea contribuiilor sale dedicate în întregime slujirii intereselor poporului din care face parte ci i înelegerea mai profund a principalelor i în acelai timp complexelor probleme economice sociale i politice ale perioadei în decursul creia el i-a desfurat activitatea cercetarea gândirii economice din trecutul rii noastre excede cadrului strict al interesului istoric ea este menit s dezvluie valorile motenirii cultural-tiinifice i s valorifice acele idei i teorii care sunt pline de învminte i servesc înaintrii rii noastre pe calea progresului elaborarea lucrrii se sprijin pe scrierile lui mihai eminescu având în vedere desigur i lucrri din bogata literatur economic a perioadei în care el a trit i despre aceast perioad am analizat gândirea economic eminescian pe fondul realitilor economice i social-politice ale epocii deoarece numai în acest fel pot fi dezvluite geneza coninutul i semnificaiile ei pornind de la suportul de discuie economic am efectuat o serie de incursiuni pluri i interdisciplinare ­ socio-politice istorice religioase .a.m.d ­ intim corelate atât între ele cât i cu filonul principal procedând astfel m-am strduit s conturez în schi modelul naional-strategic românesc gândit ca îndrumar minimal al bunului român ca rspuns al naiunii din care fac parte la ameninrile prezentului i la provocrile viitorului Îns întrucât pentru cititorii presai de timp obiectiv majoritari în vremea noastr avantajul plusului de facilitate pe care li-l ofer maniera condensat de prezentare a ideilor ar putea fi oarecum contrabalansat de durata substanial mrit necesar parcurgerii succesive a prilor am conferit în redactare îneles de sine stttor fiecreia dintre acestea din urm aadar cei mai grbii dintre dumneavoastr pot trece spre exemplu direct la partea a treia fr ca acurateea receptrii informaiei s le fie în vreun fel prejudiciat de asemenea precizez c lecturarea direct a prii a doua permite înelegerea pertinent a crii în sinteza ei dei în lucrri precedente dedicate aceleiai tematici am optat pentru menionarea bibliografiei doar în text acum v voi eugen simion fragmente critice vol iii editura univers enciclopedic bucureti 1999 pag 48 1 10

[close]

p. 11

reda i imaginea unitar i sintetic a scrierilor crora le datorez conceperea acestei cri mrturisindu-v totodat convingerea mea c o semnificativ parte dintre ele ­ prin specificul temelor abordate prin natura aprecierilor formulate precum i prin profilul personalitii autorilor ­ constituie crmizi fundamentale ale edificiului spiritualitii româneti temei pentru care m-am strduit poate chiar abuzând uneori de citate s le redau nealterat substana ideatic cartea de fa este ultima scriere pe care o mai redactez respectiv public vreodat în privina geniului profetic eminescian ea reunete i totodat îmbogete coninutul informaional al preocuprii mele doctorale al celor apte cri i al celor 26 de articole pe care le-am fcut publice în timp asupra subiectului consider c între coperile ei vei afla tot ceea ce personal v pot face cunoscut respectând adevrul istoric i totodat nernind sufletul nimnui pentru permisiunea de a o realiza i pentru inspiraia de a o scrie îi mulumesc în genunchi lui dumnezeu pentru ghidarea pailor în selectarea i analizarea izvoarelor documentare port recunotin întregului neam românesc cu viii si cu morii si cu cei ce se vor nate în el pentru sprijinul moral i material primit ani de-a rândul le rmân îndatorat prinilor mei iar pentru a o citi i pentru a-i înrâuri sufletul îi dedic aceast strduin din toat inima mea ie dragul meu cititor i semen de asemenea aduc mulumiri pline de respect soiei mele i fiicei mele pentru clipele de familie pe care le-au sacrificat ca s pot lucra bunicilor dinspre tat pentru oferirea palpabil a unui model de vieuire româneasc bunicilor din partea mamei pentru insuflarea dorinei de cunoatere învtoarei mele pentru c mi-a deprins degetele cu mânuirea condeiului dasclilor mei doctorali pentru c mi-au cluzit paii pe drumul rigorii metodei de cercetare tiinific autorilor lucrrilor pe care am avut privilegiul s le consult pentru acurateea i simirea scrisului lor i înainte de a v lsa în compania mesajelor materialului propriu-zis îngduii-mi v rog s mrturisesc cuviincios c în alctuirea lui am trit permanent dou sentimente minunate primul ­ nelinitea de a nu comite nici o inadverten terminologic nici o impietate i în egal msur nici un abuz la adresa rbdrii dumneavoastr al doilea ­ încrederea c aa cum 11

[close]

p. 12

subliniaz nicolae iorga cine lupt pentru o idee dreapt trebuie s se conving de un lucru c nu ea este o prere dei nu se vede decât de dânsul i nu se pipie de nimeni cci prere e lumea care se vede cu toat mrimea greutatea complicaia i strlucirea ei aceasta poate fi o iluzie din moment ce se razim pe superstiie pe o idee moart e tii ca în poveste se desfoar înaintea ochilor cltorului frumosul palat cu ziduri de aur cu turnuri de filde cu boli de cristal luminat dintr-un capt pân în altul de focurile venice ale nestematelor ce n-au nevoie de lumin pentru a strluci paznici îmbrcai în fier se afl înepenii la pând înaintea uilor înalte de bronz Împreun cu lumina iese din feretile fr de numr sunetul de harpe zgomotul mulimii care petrece vesel în frunte cu împratul ce stpânete fr hotare cu tânrul voievod neînvins în lupt cu fata împratului învemântat în mantia prului de aur aceast mreie uimete înspimânt farmec pe drume nu îns pe oricare nu pe acela care tie taina acela spune un cuvânt i totul dispare ­ în loc st pustia goal pmântul pdurii ars de focul pstorilor cci totul fusese o vraj i el tiuse cuvântul de adevr care le risipete vrei o dovad iat Împria romei formidabilul imperium romanum cu soldaii tuturor popoarelor cu zeii tuturor neamurilor stpân pe toat tradiia cultural a omenirii pe toate puterile civilizaiei într-o expansiune fr de sfârit ce n-avea cesarul din câte acoperea cerul i ce nu putea s aib i s-a ridicat în faa colosului de for în care vedea un monstru al minciunii unul singur acela a crui Împrie nu era din aceast lume s-a ridicat pentru a spune adevrul venic ­ cum sunt toate adevrurile nu-l credeau cei ce erau mai aproape de dânsul il ascultar doisprezece rani naivi i o femeie plin de iubire intr-o indeprtat provincie a imperiului locuit de un popor dispreuit i lumea a devenit impria lui 2 n.n omenie i dreptate nicolae iorga generaliti cu privire la studiile istorice editura cugetarea bucureti 1935 pag 74 73 2 12

[close]

p. 13

partea i activitatea lui mihai eminescu În contextul realitilor economice i social-politice ale epocii 1 cadrul economic i social-politic în a doua jumtate a secolului al xix-lea eficiena demersului de dobândire a unei cât mai corecte înelegeri i a unei pertinente interpretri a gândirii economice eminesciene este condiionat de cunoaterea evenimentelor interne i circumstanelor externe care au influenat dezvoltarea economiei româneti în epoca modern a strii acestei economii precum i a celor mai importante curente de gândire economic din cea de a doua jumtate a celui de-al xix-lea veac 1.1 evenimente interne i circumstane externe care au influenat dezvoltarea economiei româneti invadarea principatelor cu produsele industriale ale apusului scumpirea preului pmântului creterea vertiginoas a clasei oreneti trei consecine ale libertii comerului În perspectiva unei conflagraii independena acordat fr nici o garanie de neutralitate trebuie s ne inspire cea mai mare îngrijorare fizionomia economiei româneti din aceast perioad a fost influenat atât de evenimente interne cât i de circumstane externe În plan intern menionm revoluia condus de tudor vladimirescu revoluia din 1848 unirea principatelor din 1859 rzboiul de independen din 1877-1878 precizm totodat c dezvoltarea economiei româneti a fost afectat i de faptul c economiile basarabiei bucovinei i transilvaniei se aflau sub stpânire strin prima sub cea a imperiului rus iar celelalte dou sub cea habsburgic pe linie extern enumerm rzboiul ruso-turc din anii 1828-1829 încheiat în 1829 prin semnarea tratatului de la adrianopol rzboiul crimeei din anii 1853-1856 încheiat în 1856 prin semnarea tratatului de la paris convenia de la paris din 1858 acordul austro-ungar din 1867 privind crearea statului dualist 13

[close]

p. 14

austro-ungaria prin care transilvania a fost privat de autonomie i alipit ungariei congresul de la berlin din 1878 atât evenimentele interne cât i circumstanele externe s-au constituit în împrejurri uneori permisive dar alteori restrictive ale dezvoltrii economice a rii noastre în decursul perioadei date revoluia condus de tudor vladimirescu dei a fost înfrânt a avut efecte importante prin afirmarea voinei unei categorii sociale mijlocii de a modifica structurile interne ale statului aceast revoluie a reprezentat începutul unei evoluii al crei sens major a fost restaurarea treptat a suveranitii rii româneti i a moldovei Înalta poart accept restabilirea domniilor pmântene i îndeprtarea grecilor din dregtoriile civile militare i ecleziastice astfel în anul 1822 sunt instalai grigore ghica al v-lea ca domn al rii româneti i ioni sandu sturza ca domn al moldovei comentând semnificaia incontestabil major a acestei insurecii populare unii cercettori precum erban milcoveanu merg chiar pân la a susine c În lupta de aprare împotriva complotului fanariot de a fonda ­ între carpai i dunre ­ grecia mic pregtitoare a greciei mari am pierdut în 1821 pe tudor vladimirescu i micarea pandurilor 3 aa cum în lupta de aprare împotriva complotului evreiesc ­ planul cremieuxpeyjotto­ de a fonda în spaiul carpato-danubiano-pontic israelul european ­ stat binaional cu autohtonii clas subordonat i exploatat în calitate de naiune învins i invadatorii clas conductoare-exploatatoare în calitate de naiune învingtoare ­ am pierdut în 1938 pe corneliu z codreanu i în 1939 micarea legionar 4 revoluia din 1848 cuprinde toate teritoriile locuite de români i îi concretizeaz obiectivele în trei documente programatice fundamentale redactate independent i cunoscute sub denumirile de proclamaia de la islaz în ara româneasc principiile noastre pentru reformarea patriei în moldova i programul de la blaj în transilvania erban milcoveanu tactica i strategia în întrebri cu ori fr rspunsuri tipografia tcm print vol i bucureti 2003 pag 11 4 ibidem pag 10 11 3 14

[close]

p. 15

concepute ca veritabile programe pe termen lung de transformare structural a societii româneti ele sunt alctuite potrivit uzanelor revoluiilor burgheze occidentale i au ca principale merite enunarea drepturilor naiunii române definirea statutului intern i a celui extern al rii a statutului civil al locuitorilor precum i specificarea reformelor menite s conduc la realizarea acestor împliniri În mod firesc obiectivele economice dein un loc important în cadrul tuturor celor trei programe româneti unirea i independena naional sunt privite ca un factor deosebit de favorizant al dezvoltrii economiei moderne În toate amintitele documente programatice se prevd lichidarea relaiilor agrare feudale emanciparea i împropietrirea ranilor repartizarea echitabil a sarcinilor fiscale crearea unui sistem modern de credit emanciparea mânstirilor închinate furirea unui sistem avansat de învamânt de toate gradele unirea principatelor din 1859 realizat prin dubla alegere a domnitorului alexandru ioan cuza în moldova i în ara româneasc marcheaz în plan intern demararea unei profunde reforme structurale i legislative iar în plan extern începutul slbirii legturilor de dependen fa de poarta otoman evenimentul constituie totodat un important pas pe calea furirii statului naional român i implicit a complexului economic unitar naional ideologia social i politica economic promovate de noua domnie sunt fcute publice prin intermediul mesajului adresat adunrii elective a rii româneti de ctre alexandru ioan cuza la data de 6 decembrie 1859 În respectivul document precizeaz maria murean i dumitru murean este formulat un vast program economic pentru a crui înfptuire au întreprins o gam larg de msuri toate guvernele care s-au rotit la cârma rii atât în anii domniei lui alexandru ioan cuza cât i ulterior pân la rzboiul de independen 5 mesajul formuleaz obiectivele economice ale guvernrii prin prisma a dou deziderate eseniale dobândirea independenei economice a româniei i dezvoltarea forelor sale productive În contextul politico-economic al anului 1859 chestiunea independenei economice îmbrca un dublu aspect ea trebuia maria murean dumitru murean istoria economiei editura economic bucureti 1998 pag 103 5 15

[close]

Comments

no comments yet