p. 1

radu mihai crian doctor în economie ­ specializarea «istoria gândirii economice» Îndumniii au acelai crez testamentele politice ale lui ion antonescu i corneliu zelea codreanu editura tibo bucureti 2007

[close]

p. 2

descrierea cip a bibliotecii naionale a româniei crian radu mihai Îndumniii au acelai crez testamentele politice ale lui ion antonescu i corneliu zelea codreanu radu mihai crian ­ bucureti tibo 2007 isbn 978-973-87392-4-6 94498 19 antonescu,i 929 antonescu,i 94498 14 zelea codreanu,c 929 zelea codreanu,c toate drepturile de multiplicare traducere adaptare i difuzare a acestei lucrri sunt absolut libere gratuite i neîngrdite atât pentru românia cât i pentru fiecare dintre celelalte ri ale lumii isbn 978-973-87392-4-6 2

[close]

p. 3

cred i mrturisesc Învierea lui cristos cred în învierea neamului românesc ion antonescu elul final nu este viaa ci Învierea Învierea neamurilor în numele mântuitorului iisus hristos de-alungul luptelor i în mijlocul loviturilor rmân mereu cu aceeai nestrmutat credin c vom învia biruind în numele mântuitorului nostru iisus hristos i al neamului românesc corneliu z codreanu 3

[close]

p. 4

am dorit i am visat am luptat i am îndurat am fost bârfit i am fost lovit fiindc am vrut s pun în mâinile tale vânjoase cea mai bun arm în sufletul tu cinstit cea mai înflcrat credin în inima ta curat cel mai viforos avânt pe corpul tu trudit cea mai simpl dar neptat hain în credina ta nelimitat în destinele neamului cele mai înflcrate aripi în privirea ta scruttoare i cald cea mai vie dintre icoane patria ion antonescu poporul nu se conduce dup voina lui democraia nici dup voina unei persoane dictatura ci dup legi nu e vorba de legile fcute de oameni sunt norme legi naturale de via i norme legi naturale de moarte legile vieii i ale morii o naiune merge la via sau la moarte dup cum respect pe unele sau pe altele din aceste legi adevrul nu depinde nici de majoritate nici de minoritate el îi are legile sale i triumf dup cum s-a vzut împotriva tuturor majoritilor chiar zdrobitoare corneliu z codreanu 4

[close]

p. 5

cuprins singur doamne doar tu eti fr de pcat 6 ion antonescu luminii din noi 7 corneliu codreanu licr de icoane 27 bibliografie 48 5

[close]

p. 6

singur doamne doar tu eti fr de pcat dup prerea mea nu sunt nici antisemit i nici filosemit nici xenofob i nici xenofil nici favorabil legionarilor i nici împotriva lor nici proantonescu i nici în contra sa nici ovin i nici renegat mrturisesc alturi de apostoli c «singur doamne doar tu eti fr de pcat» i îmi repugn organic atât s ridic în slvi cât i s arunc anatema i-aceasta cu-atât mai mult când este vorba de personaliti i de evenimente istorice asupra crora am deplina contiin a nedesvâririi cunoaterii mele cred nestrmutat în partea sublim a sufletului fiecruia dintre noi i credina aceasta este primul i ultimul gând care m-a îndemnat s redactez aceast restituire moral iar comparând între ele mesajele politice ale acestor doi martiri români marealul ion antonescu i corneliu zelea codreanu m macin i m cutremur urmtoarea-ntrebare nu cumva În realitate Între ei n-a existat nici cea mai mic divergen de fond ideatic i fore ale Întunericului intuind În conlucrarea lor pe temeiul doctrinar eminescian chezia neatÂrnrii neamului romÂnesc i-au fcut comandament strategic permanent din a-i Învrjbi a-i nimici i a-i discredita amin 6

[close]

p. 7

românia va fi un stat întemeiat pe primatul românesc în toate domeniile În românia trebuie s fie pui în valoare mai întâi românii ceilali dac rmân locuri libere vin dup ei singura politic pe care trebuie s o facem este aceea a iubirii de neam i a aprrii drepturilor lui sfinte prin munc prin cinste prin blândee prin contiin i mai ales prin exemplul vostru în toate i fa de toi ion antonescu ion antonescu luminii din noi testamentul politic al marealului ion antonescu redactat cu însei cuvintele acestuia prin asamblare logic de idei citate ­ pentru fluidizarea lecturii fr ghilimele ­ din scrierile «Îndemnuri româneti» i «ctre români» 7

[close]

p. 8

români frai dragi i încercai cugete risipite vetre stinse i trdate români smuli din glia sfinit cu sudoarea muncii strmoeti vou v închin toat durerea i toat ndejdea mea de dou zeci de veacuri stm înfipi i neclintii în stâncile carpailor dup cum de dou zeci de veacuri st traian înfipt i neclintit în stânca romei ca i columna lui traian suntem unde am fost i rmânem unde suntem istoria noastr ofer un spectacol unic am pstrat intacte trsturile caracteristice ale rasei latine acelai lucru se întâmpl i cu graiul nostru care este unul i acelai din maramure i pân la timoc i venic am rmas hotar i temelie de civilizaie în contra tuturor drâmtorilor i a tuturor cotropitorilor aceasta a fost legea noastr de aici vine mândria noastr tcut în faa cotropirii ca i în faa prieteniei n-am rspuns la slbticie cu violen n-am urât niciodat n-am privit cu trufie închipuit i glgioas în jurul nostru ca s ne ascundem slbiciunile Învingtori nu am lovit în învini viaa drepturile i bunurile învinsului au fost de noi totdeauna respectate omul a fost pentru noi om chiar când am suferit de ura i de apsarea lui de aceea nu ne-am înnecat durerea în mândrie iar din revolt ne-am fcut noi temelii de via n-am atacat niciodat pe nimeni poporul românesc n-a lovit niciodat prin spate i nu i-a dezlnuit niciodat cuvântul sau fapta fr msur 8

[close]

p. 9

poporul românesc n-a cotropit niciodat un pmânt strin i n-a atins nici o brazd fr drept i fr lupt pentru el cuvântul a fost totdeauna sfinit i el a tiut rspunde de veacuri la prietenie cu frietate i la înelegere cu recunotin din cauza influenelor politicianismului a ignorrii pericolului i a nepsrii care caracterizeaz naia minoritarii au ptruns în tot aparatul statului i au reuit s se infiltreze în cantitate considerabil pe treptele cele mai înalte ale conducerii de aici fr s o arate i lucrând ca nite adevrate termite cu metod i întotdeauna perfid sap necontenit la temelia statului1 1 este una dintre cele mai periculoase cauze fiindc este invizibil i nepipibil a dezorganizrii a haosului i a regimului în care ne sbatem fiindc de pild cum putem s ne explicm faptul evident c instituii ca pota cile ferate finanele care înainte constituiau nu numai fala noastr dar serveau de multe ori drept exemplu rilor cu alt trecut i cu alt vechime astzi sunt în halul în care sunt au pierdut românii toi românii dintr-o dat calitile de care au dat dovad când erau apreciai pe baza rezultatelor i aciunilor lor ca buni organizatori patrioi energici cinstii pricepui devotai serviciului etc etc este cu putin aceasta desigur c nu cercetând îns structura organismului nostru de stat i meditând profund asupra lui gsim deslegarea enigmei Într-o documentat lucrare întocmit la marele stat major se poate vedea cât de mare este cangrena care roade organismul nostru în aceast privin sunt instituii i regiuni în care ne-am transformat în ceea ce privete aparatul conductor din majoritari în minoritari 9

[close]

p. 10

aa se face c în loc ca reformele sociale s însemne începutul unei ere a renaterii naionale ele au fost folosite de guverne i partide numai pentru a crea o ptur superioar artificial patriotul omul elitei i al cinstei a fost înlocuit în viaa public prin demagogi superficiali i îneltori ne-am frânt puterea ne-am slbit cugetul i ne-am sleit minile în lupte fratricide pentru ideologii în desbinri stupide în bârfeli odioase în vrajbe dureroase i în apucturi neomenoase de aceea tiu c tu stean trudit n-ai plug i n-ai haine c fierul plugului e scump pentru punga ta goal i bumbacul nu-i ajunge ca s-i îmbraci copiii c pmântul i-a rodit puin i gurile casei tale sunt multe tiu c tu meteugar chinuit nu-i poi îndestula nevoile cu greul muncii tale c râvneti s nu-i mai vezi copiii ofilii i si vezi fruntea despovrat de griji i srcie tiu c tu bogatule eti turburat fiindc ai voi pace i linite pentru ca s ai sigurana bunurilor tale i mulumirea averii pentru urmaii ti1 i tu crturarule care ai tcut ieri i taci i astzi tiu c atepi ceasul când ara s-i cinsteasc mintea neamul s-i este cea mai bun arm pe care am dat-o pentru geneva în mâna ungurilor fiindc am fcut noi înine dovada sau c nu suntem majoritari sau c nu suntem sub raportul culturii i pregtirii în msur s administrm ceea ce am pretins c ni se cuvine 1 cci s tii bogatule c averea ta ne e scump ­ dac este curat ­ fiindc e a rii c lucrurile casei tale pe care alii nu le au ne încredineaz c din propria ta contiin i înelegere ne vei ajuta s facem din bucuria ta bucuria altora 10

[close]

p. 11

preuiasc sufletul i statul s-i întemeieze soarta pe rostul tu de cârmaci al cugetelor i s nu te umileasc izgonindu-te de la lupt sau trudindu-i vieaa în umilirea srciei greutile în care se sbate neamul sunt mari i încurcate neamul românesc ­ popor de munc i nu parazitar ­ vrea înnoire vrea libertate i vrea s-i triasc adevratul naionalism prvlind pe toi cei care ­ contient sau incontient ­ îi împiedic drumul viitorului puterea unui neam fa de el însui i prezena unui neam în lume i în istorie se dovedete prin unitatea cu care în ceasurile de încercare tie s-i afirme cugetul i voina nestrmutat În românia trebuie s triasc i s fie pui în valoare mai întâi românii ceilali dac rmân locuri libere vin dup ei Împotriva tuturor piedicilor i intrigilor dumane a clevetirilor i ameninrilor nemernice trebuie s ducem ara în matca viitorului în val de veac ca s-i asigurm drepturile nepieritoare revoluiile naionale nu sunt acte de violen revolte ci idei în mar toate adevratele revoluii naionale s-au întemeiat prin zidiri i nu prin prbuiri ele au folosit toate rezervele naiunii i au întrebuinat toate generaiile respectând instituiile fundamentale ale vieii i ale scopurilor omului de aceea v chem pe toi din toate generaiile i din toate clasele ca s înfptuim marea chemare a istoriei noastre 11

[close]

p. 12

chem pe toi românii fr nici o deosebire de profesiune pentru c expresia voinei naionale nu se poate opri în faa hainei sau rostului profesional de viea dai patriei tot ce este mai bun în voi fiindc azi se toarce sub ochii votri soarta de veacuri a lumii i la împlinirea ei fiecare trebuie s v simii chemarea ne trebuie împcarea generaiilor respectul trecutului cinstirea a tot ce e bun i neptat în neamul românesc pentru ca s ne meritm motenirea strmoilor i slava urmailor ne trebuie respectul vieii i al averii temeliile neamurilor i ale civilizaiilor nu pentru a le lsa s triasc desfrânat i în afar de interesul naional i social ci pentru a le supune toate ­ din libera lor pornire ­ marilor comandamente naionale un neam nu poate s-i in în mâini lanul eternitii naionale decât dac tie s cinsteasc verig cu verig tot ce e al lui românia pe care voim s o furim va fi un stat întemeiat pe primatul românesc în toate domeniile i se va întemeia pe structura noastr agrar i rneasc naionalul i socialul vor fi pietrele de temelie la temelia statului vor sta întotdeauna muncitorul agricol de la ar i muncitorul de la orae ­ funcionarul i lucrtorul acesta este drumul viitorului la care chem tot ce e curat întreg neptat neobosit pe întregul cuprins al rii pentru a ajunge la aceast înfptuire viitoare se cer acum ordine disciplin i munc 12

[close]

p. 13

pe plan social la temelia statului st familia1 pe plan spiritual credina1 familia româneasc cheia de bolt a rezistenei i a prosperitii neamului nostru iar la temelia familiei v cer s fii voi femei române de pretutindeni cci numai în familie putei cuprinde taina adânc a vieii i numai prin familie putei fi înconjurate de adevrata dragoste i respectul ce vi se cuvine cel mai preios dar pe care dumnezeu îl aduce neamului este copilul darurile cerului trebuie cinstite cu mare îngrijire oricum va fi bogat sau srac frumos sau urât îngrijit sau prsit dotat sau nedotat paii lui trebui îndreptai pe acelai drum ­ lupta continu ctre cinste s fie cinstit în toate din cinste se nate munca bunacuviin dragostea cumptarea voioia senintatea buntatea jertfa i chiar eroismul sufletul unui copil este cea mai plpând alctuire în care impresiile capt ecouri uriae ce se transform în înclinri pentru o via întreag s-i deprindei s cread în dumnezeu i biserica lui s se închine cu tria cu care biserica era iubit de strmoii notri s se deprind s-i apropie sufletul de dumnezeu i s-i ferii de trufia detertciunilor s le spunei c neamul românesc în înelesul nesfârit al generaiilor cuprinde toate sufletele morilor i mormintele strmoilor c aceste morminte trebuie cinstite prin cultul morilor vor avea totdeauna sprijinul sufletelor care s-au jertfit pentru neam tot prin cultul morilor i mormintelor strmoilor îi vei face s iubeasc pmântul rii s le optii zilnic c prin ecoul i îndemnul care vine din morminte a trit i triete neamul acesta cunoscând orice limbi strine s iubeasc un singur grai acela al strmoilor notri adâncul firii româneti nu poate fi cuprins decât prin graiul românesc s-l cinsteasc s-l pstreze i s-l lase motenire neptat 1 13

[close]

p. 14

statul viitor va fi un stat de disciplin de ordine i de aciune creatoare tineretul va fi educat în duhul de jertf naional i de idealism cretin pentru care s-au trudit i s-au jertfit veac de veac voievozii vitejii i martirii notri rnimea va fi îndrumat spre o via nou statul organizând producia agricol dând unelte i maini ranului creând o industrie alimentar i transformând ordinea sanitar atât de înapoiat a satelor noastre muncitorimea va fi ridicat prin sporirea produciei i prin crearea de mari lucrri publice ci de comunicaie canale i irigaii s-i cretei lupttori dar s-i deprindei s fie blânzi blândeea este o podoab unic a sufletului românesc blândeea oriunde vor gsi germeni de via s le îndreptai zilnic mâna s ajute pe cel în nevoie s le rspundei totdeauna i la toate întrebrile s le cetii i s ceteasc astfel îi vei deprinde s aib pasiunea de a se cultiva i mai ales învai-i s munceasc munca s o iubeasc i s o respecte pentru c totdeauna înnobileaz facei-i s îneleag cât de greu trece vieaa fr munc e groaznic s te simi trind ceas cu ceas i s nu foloseti nimnui iar fa de copii cstoria voastr s fie o tain s nu lsai niciodat ca vlul s fie rupt de asprimea unor cuvinte sau fapte nesocotite certurile dintre prini arunc nesfârit uscciune în sufletele lor crude neînelegerile voastre pstrai-le i ferii-le de ochii i urechile lor În alt fel le pustiii sufletul pentru totdeauna gândii-v i înelegei c nu putei fi înlocuite i c nimeni nu ar putea face nimic din toate acestea în locul vostru 1 nu exist putere în lume care s poat opri biruina lui dumnezeu i a celor care au crezut i cred în el 14

[close]

p. 15

funcionarii vor fi întrebuinai în aceast mare aciune a statului i li se va deschide drumul spre întreprinderile private pentru a asigura tuturor salarii demne de munca i rolul fiecruia crturarii i slujitorii bisericii vor avea în acest stat rolul care li se cuvine despictorilor de drumuri i ziditorilor de suflete singura politic pe care trebuie s o facei este aceea a iubirii de neam i a aprrii drepturilor lui sfinte prin munc prin cinste prin blândee prin contiin i mai ales prin exemplul vostru în toate i fa de toi am pornit de la icoane i altare s ne întoarcem la ele1 fii om fii drept i recunoate c deasupra ambiiilor i intrigilor i urilor este patria este venicia neamului i c acolo trebuie s ne întâlnim totdeauna chiar dac nu ne înelegem de fiecare dat s ne unim în munc i în frie în gândire i în simire în dreptate i în lege în disciplin i în cumptare în ordine i în credin pentru ca prin munc s ne întrim s prosperm i s fim gata pentru orice ceas fiindc numai aa vom spori stima prietenilor i grija dumanilor trebuie s redm muncitorului puterea produciei ca s putem ajunge la ieftintatea vieii trebuie s dm ranului 1 biserica lui cristos nu înseamn numai ziduri icoane coruri lumânri clopote slujbe ea este dragoste jertf milostenie trud curenie sufleteasc oriunde triete un suflet curat acolo este un altar al dumnezeirii 15

[close]