Zalina Gabriela Neagu

 

Embed or link this publication

Description

Comori bibliografice antimiene în colecţiile Bibliotecii Academiei Române

Popular Pages


p. 1

Zalina Gabriela Neagu Comori bibliografice antimiene în colecţiile Bibliotecii Academiei Române 2016

[close]

p. 2

Argument Prezenta lucrare nu are pretenţia de a avea un caracter exhaustiv, ci mai degrabă poate constitui un punct de plecare în cunoaşterea unor aspecte fundamentale ale bogatei personalităţi antimiene. Gândul de a elabora şi de a prezenta o bibliografie a ilustului cărturar mi-a fost insuflat, în primul rând, de uriaşul fond de carte pe care ni-l oferă Biblioteca Academiei Române. Alături de această idee esenţială, au apărut în timp şi alte raţiuni, şi anume, cunoaşterea, mai îndeaproape, a personalităţii, vieţii şi operei lui Antim Ivireanul, dar şi declararea anului 2016, ca an comemorativ al marelui cărturar, cu ocazia împlinirii a trei veacuri de la moartea sa martirică. Este un lucru binecunoscut faptul că Antim Ivireanul a reuşit să realizeze o performanţă unică în literatura şi cultura naţională, iar calităţile sale deosebite şi titanica sa putere de muncă reprezintă obiectul admiraţiei noastre permanente. Considerat, alături de Coresi, cel mai mare tipograf din cultura medievală românească, artist desăvârşit şi cărturar strălucit, el a scos la lumină, în decursul unui sfert de veac (1691–1716), 64 de cărţi, dintre care 24 în limba română, iar restul lucrărilor în limbile greacă, arabă şi slavonă. Tipăriturile sale cuprind o mare diversitate: cărţi de slujbă, cărţi biblice, cărţi de învăţătură pentru preoţi şi popor, lucrări de filosofie, de o mare valoare, cu gravuri create de el însuşi, care au îmbogăţit literatura clasică şi grafică de carte veche românească. Nădăjduiesc, prin acest material, să ofer un real suport celor care doresc să descopere în Antim Ivireanul un vrednic model de urmat, pentru toate generaţiile, şi autorul celor mai frumoase pagini care au fost scrise vreodată în trecutul nostru, dar şi o invitaţie la studiu individual, aşa cum sublinia Nicolae Iorga: ,,O carte este un sprijin, o mângâiere, un îndemn....O, sfintele mele cărţi, pe care soarta prielnică mi le-a scos înainte, cât vă datorez că sunt om, că sunt om cu adevărat!” (Orizonturile mele. O viaţă de om aşa cum a fost. Vol. I, Bucureşti, 1934, p. 4).

[close]

p. 3

,,Ce vom admira mai întâi în vasta personalitate a Ivireanului? Talentul tipografului? Fineţea gravorului? Capacitatea poliglotului? Geniul oratorului? Luciditatea gospodarului? Demnitatea ierarhului? Miracolul românului împământenit? E aproape de neimaginat că atâtea daruri pot fi înmănunchiate într-un singur om!” (VALERIU ANANIA)

[close]

p. 4

ANTIM IVIREANUL (1650 - 1716) - schiţă biografică - Odrăslit în Iviria (c. 1650 d. Hr.), din Iberia Caucazului, în localitatea Ude, Antim Ivireanul provenea dintr-o familie nobilă, din părinţii Ioan şi Maria, care i-au oferit o educaţie aleasă. Anton Maria Del-Chiaro, secretarul Sfântului Voievod-Martir Constantin Brâncoveanu, care l-a cunoscut personal, afirma că acesta ,,fusese sclav de la o vârstă fragedă, dar ajunse, graţie talentului ce-i dăruise Dumnezeu, până la cea mai înaltă treaptă eclesiastică”1. Patriarhul Dositei Notara al Ierusalimului este cel care l-a răscumpărat din robia turcească, l-a tuns monah la Sfântul Mormânt şi l-a avut ucenic apropiat, apoi l-a trimis la Iaşi, la Mănăstirea Cetăţuia (închinată Sfântului Mormânt), unde a devenit egumen2. În anul 1691, i s-a încredinţat conducerea tipografiei din Bucureşti, apoi a fost ales episcop de Râmnic (1705) şi mitropolit al Ţării Româneşti (1708), având o impresionantă activitate tipografică şi culturală. Antim a venit printre noi ca un simplu monah, meşter tipograf şi a devenit un cărturar şi ierarh de excepţie, care a făcut epocă la vremea sa, şi şi-a lăsat amprenta asupra culturii naţionale şi universale. Cronica timpului spune despre el că era ,,priceput în toate”3. Şi, într-adevăr, aşa era. A fost un iscusit constructor şi desenator, pictor şi portretist, xilograf şi gravor, broder, sculptor, miniaturist şi caligraf, având cunoştinţe de arhitectură şi inginerie, fiind în acelaşi timp şi un bun cunoscător al artei armeneşti şi georgiene. A fost, după aprecierea istoricului bisericesc Nicolae Dobrescu ,,singurul vlădică de mai multe ori artist”4. În sufletul lui au poposit şi au dat rod daruri alese, un buchet făcut din toate talentele, o simfonie de inspiraţii şi melodii. ,,Era mai ales, acest Antim o visterie de daruri, ca un pom răsărit lângă izvoarele apelor. Cu degete prelungi şi mâini şovăitoare, brodase la Constantinopole năframe şi ilice, însăilând pe ele curpenii, păsările şi inorogii artelor armene şi gruzine, pe care le cunoştea de acasă. În Ţara Românească, cu aceleaşi degete şi mâini a sculptat în piatră acanţii şi capitelurile coloanelor de la Mănăstirea

[close]

p. 5

Antim, rozete şi chenare, şi a săpat în lemn uşile în două canate ale aceleiaşi slăvite ctitorii, care-i veşniceşte numele dincolo de marginile acestei lumi. A zămislit din cerneluri şi a lucrat în laviu peste 500 de chipuri din Vechiul şi Noul Testament şi, în manuscris, le-a dăruit voievodului Brâncoveanu”5. Prin cele 64 de tipărituri, în limbi diferite şi de o mare diversitate, este considerat, alături de Coresi, cel mai mare tipograf din cultura medievală românească. Antim Ivireanul este socotit întemeietorul limbii literare şi liturgice româneşti. A reuşit să creeze şi o renumită şcoală de tipografi. Printre cei mai străluciţi tipografi se pot aminti: Mihai Ştefanovici, Gheorghe Radovici, Filotei, Filaret ş.a. Prin activitatea sa tipografică, a sprijinit şi alte popoare, tipărind cărţi pentru slavi, greci şi arabi. În anul 1706, a trimis o tipografie la Alep, iar în anul 1709, a trimis o tipografie în ţara sa, la Tbilisi, unde au apărut mai multe cărţi în limba georgiană. Tipăriturile sale aveau în vedere două aspecte fundamentale: luminarea minţii cititorilor şi folosul lor sufletesc. Dintre lucrările sale tipărite sau traduse se pot menţiona: Carte sau lumină (1699), Floarea darurilor (1701), Vieţile paralele de Plutarh (1701), Ceaslov (1703), Noul Testament (1703), Tomul bucuriei (1705), Psaltirea (1710), Octoihul (1712), Liturghierul (1713), Evhologhionul (1713), Catavasierul (1714) şi multe alte cărţi de slujbă. Pe lângă lucrările tipărite, au rămas de la Antim Ivireanul şi câteva lucrări originale: Învăţătură pre scurt pentru taina pocăinţei (1705), Chipurile Vechiului şi Noului Testament (1709), Învăţătură bisericească pentru învăţătura preoţilor (1710), Capete de poruncă (1714), Sfătuiri creştine-politice (1715), Aşezământul Mănăstirii Tuturor Sfinţilor (1713), Didahii (1886). Didahiile reprezintă capodopera care i-a adus cu adevărat faimă lui Antim şi care îl aşază în rândul celor mai de seamă predicatori creştini din toate timpurile. Este ctitorul mănăstirii Antim din Bucureşti. Acest locaş de cult este unul dintre cele mai valoroase monumente istorice de arhitectură, pictură şi sculptură din ţara noastră. Iubitor de cultură, de frumos şi de adevăr, Antim Ivireanul a fost un luptător împotriva jugului turcesc, drept pentru care a avut un sfârşit tragic. În toamna anului 1716, la cererea domnitorului fanariot Nicolae Mavrocordat, a fost înlăturat din scaun, închis şi condamnat la exil pe viaţă în Mânăstirea Sf. Ecaterina din Muntele Sinai, însă n-a mai

[close]

p. 6

ajuns să îşi ispăşească pedeapsa, căci un nou ordin prevedea să fie ucis, iar trupul său a fost aruncat în râul Tungia, dincolo de Adrianopol, sfârşindu-şi în felul acesta viaţa muceniceşte. A fost canonizat de Biserica Ortodoxă în 1992, fiind prăznuit în fiecare an la 27 septembrie. BIBLIOGRAFIE: ALABALA, Radu. Antim Ivireanul şi vremea lui. Bucureşti: Editura Tineretului, 1962, 204 p. NEGRICI, Eugen. Antim. Logos şi personalitate. Bucureşti: Minerva, 1971, 262 p. ŞTREMPEL, Gabriel. Antim Ivireanul. Bucureşti: Editura Academiei Române, 1997, 416 p. NOTE BIBLIOGRAFICE: 1. DEL CHIARO, Anton Maria. Revoluţiile Valahiei. Iaşi: Viaţa Românească, 1929, p. 15. 2. IVIREANUL, Antim. Scrisori. Ediţie îngrijită de arhimandrit Mihail Stanciu şi academician Gabriel Ştrempel. Bucureşti: Basilica, 2014, p. 18. 3. Arhiepiscopia Bucureştilor. Slujbe festive în amintirea mitropolitului Antim Ivireanul. În: Glasul Bisericii. Bucureşti, 1966, XXV, nr. 9-10, p. 910. 4. DOBRESCU, Nicolae. Viaţa şi faptele lui Antim Ivireanul, mitropolitul Ungrovlahiei. Bucureşti: Institutul de Arte Grafice C. Sfetea, 1910, p. 89. 5. FIRMILIAN. 250 de ani de la moartea mitropolitului Ţării Româneşti, Antim Ivireanul. În: Mitropolia Olteniei. Craiova, 1966, XVIII, nr. 9-10, p. 763-764.

[close]

p. 7

ANTIM IVIREANUL - bibliografie selectivă – I. Opera – ediţii IVIREANU, Antim. Învăţătură pre scurt pentru taina pocăinţii. Cu blagoslovenia prea sfinţitului mitropolit chir Teodosie. Râmnic, 1705, 25 f. (I 632272) Idem. Învăţătură bisericească. La cele mai trebuincioase şi mai de folos pentru învăţătura preoţilor. Târgovişte,1710, 45 f. (I 632970) Idem. Capete de poruncă. La toată ceata bisericească. Pentru ca să păzească fieştecarele din preoţi şi din diaconi, deplin şi cu cinste datoria hotarului său. Târgovişte, 1714, 16 f. (I 632964) Idem. Didahii. Bucureşti, 1722–1724, 213 f. (Ms. rom. 3460) Idem. Învăţătură besericească a vlădicăi Antim. Bucureşti: Tipografia Şcoalei Văcăreştilor, 1741, 40 f. (I 633815) Idem. Predice făcute pe la praznice mari: 1707–1716. Publicate, după manuscrisul de la 1781, de prof. I. Bianu. Cu notiţe bibliografice despre mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanul, de episcopul Melchisedec. Bucureşti, 1886, 218 p. (II 101487) Idem. Sfătuiri creştine-politice cătră prea piosul şi prea înălţatul domn şi egemon a toată Ungrovlahia, domnul Ioan Ştefan Cantacuzino. Traduse în româneşte de Constantin Erbiceanu. Bucureşti: Tipografia Cărţilor Bisericeşti, 1890, 26 p. (II 63549)

[close]

p. 8

Idem. Din Didahiile ţinute în Mitropolia din Bucureşti. Notiţe bibliografice de dr. I. Cornoi. Ediţiune şcolară. Bucureşti, 1895, 237 p. (I 83522) Idem. Din Didahiile ţinute în Mitropolia din Bucureşti. Notiţe bibliografice de dr. I. Cornoi. Bucureşti: Editura Librăriei Socec, 1908, 237 p. (I 83564) Idem. Predicile ţinute la Mitropolia din Bucureşti (1709–1716). Cu o prefaţă de N. Iorga. Ediţie nouă. Vălenii de Munte: Neamul Românesc, 1911, 86 p. (II 103315) Idem. Predici. Cu o prefaţă şi index de Petre V. Haneş. Bucureşti: Minerva, 1915, 256 p. (II 41344) Idem. Predici. Ediţie critică, studiu introductiv şi glosar de Gabriel Ştrempel. Bucureşti: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1962, 324 p. (II 443574) Idem. Opere. Didahii. Ediţie critică şi studiu introductiv de Gabriel Ştrempel. Bucureşti: Minerva, 1972, 475 p. (II 563397) Idem. Didahii. Postfaţă şi bibliografie de Florin Faier. Bucureşti: Minerva, 1983, 252 p. (I 678200) Idem. Opere. Didahii. Ediţie critică şi studiu introductiv de Gabriel Ştrempel. Bucureşti: Minerva, 1997, 468 p. (II 773604) Idem. Didahii. Ediţie critică şi studiu introductiv de arhimandrit Mihail Stanciu şi profesor dr. Gabriel Ştrempel. Bucureşti: Basilica, 2010, 248 p. (II 877581) Idem. Sfaturile creştino-politice către domnitorul Ioan Ştefan Cantacuzino. Carte tipărită cu un cuvânt înainte şi cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Traducere din limba greacă şi note de pr. drd. Daniel Alexandru Bărîcă. Bucureşti: Basilica, 2010, 115 p. (I 897878)

[close]

p. 9

Idem. Scrieri: Chipul Vechiului şi Noului Testament, Hrisovul arhieresc, Aşezământul Mănăstirii Tuturor Sfinţilor, Capete de poruncă, Învăţătură bisericească, Învăţătură pre scurt pentru taina pocăinţii. Versuri. Prefeţe, postfeţe, dedicaţii. Rugăciuni. Ediţie îngrijită de arhimandrit Mihail Stanciu şi academician Gabriel Ştrempel. Bucureşti: Basilica, 2011, 211 p. (II 896821) Idem. Scrisori. Ediţie îngrijită de arhimandrit Mihail Stanciu şi academician Gabriel Ştrempel. Bucureşti: Basilica, 2014, 190 p. (II 947872) Idem. Didahii. Ediţie îngrijită de arhimandrit Mihail Stanciu şi profesor doctor Gabriel Ştrempel. Bucureşti: Basilica, 2016, 368 p. (II 976694) Idem. Scrieri. Ediţie îngrijită de arhimandrit Mihail Stanciu şi profesor doctor Gabriel Ştrempel. Bucureşti: Basilica, 2016, 304 p. (II 982342) II. MONOGRAFII ALABALA, Radu. Antim Ivireanul şi vremea lui. Bucureşti: Editura Tineretului, 1962, 204 p. (I 445380) BĂDULESCU, I. Mitropolitul Ungrovlahiei, Antim Ivireanul: teză de licenţă. Bucureşti: Tipografia Cărţilor Bisericeşti, 1893, 177 p. (II 138628) CERBULEŢ, Teodor. Antim Ivireanul (1650–1716). Bucureşti: Cartea Românească, 1939, 32 p. (I 164546) DINULESCU, Ştefan. Viaţa şi activitatea mitropolitului Ţării Românesci, Antim Ivireanul. Cernăuţi: Tipografia Arhiepiscopală, 1886, 100 p. (II 104000)

[close]

p. 10

DJINDJIHAŞVILI, Fanny. Antim Ivireanul, cărturar umanist. Iaşi: Junimea, 1982, 132 p. (I 678217) Idem. Viaţa şi opera lui Antim Ivireanul. Tbilisi, 1967, 138 p. [lucrare în limba rusă] (II 525125) DOBRESCU, Nicolae. Viaţa şi faptele lui Antim Ivireanul, mitropolitul Ungrovlahiei. Bucureşti, 1910, 119 p. (I 19973) DULCEANU, Silviu Iulian. Antim Ivireanul, mitropolitul Ungrovlahiei. Alexandria: Editura Silviu Dulceanu, 2005, 60 p. (II 852894) NEGRICI, Eugen. Antim. Logos şi personalitate. Bucureşti: Minerva, 1971, 262 p. (II 560328) PICOT, Émile. Notice biographique et bibliographique sur l’imprimeur Anthime d’ Ivir, métropolitaine de Valachie. În: Nouveaux Mélanges Orientaux. Paris, 1866, p. 513–560. (P II 119053) POPESCU, Mihail Gabriel. Mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanul, cârmuitor bisericesc şi propovăduitor al evangheliei: teză de doctorat. Bucureşti, 1969, 102 p. (II 544639) RĂDULESCU, Mihai. Antim Ivireanul – învăţător, scriitor, personaj. Cuvânt înainte de Irineu Slătineanu. Bucureşti: Ramida, 1997, 99 p. (I 770837) ŞTREMPEL, Gabriel. Antim Ivireanul. Bucureşti: Editura Academiei Române, 1997, 416 p. (II 764883) Idem. Antim Ivireanul, Ion Neculce: studii critice. Cluj Napoca: Dacia, 2001, 304 p. (II 893249) TELEOR, Dimitrie. Figuri mari. Antim Ivireanul. M. Kogălniceanu, logofătul Tăut, Costache Negri, Diniciu Golescu. Bucureşti: Minerva, 1915, 46 p. (I 45191)

[close]

p. 11

III. Referinţe critice III 1. Istorii literare, dicţionare, studii şi tratate în volume, eseuri ANDREI, Nicolae A. Biografii triste. Capitolul: Antim Ivireanul. Craiova: Alma, 1999, p. 13–18. (II 828346) Antimiana: antologie de studii şi articole. Volume îngrijite de prof. dr. Ioan Şt. Lazăr. Vol. I–II. Râmnicu-Vâlcea: Conphys, 2004, 414 p. (vol. I); Bacău: Babel, 2012, 599 p. (vol. II). (II 846994) ARETZU, Paul. Antim, imnograf. În: Antimiana II. Bacău: Editura Babel, 2012, p. 383– 393. (II 846994) Artă şi cultură ecleziastică în timpul Sfântului Ierarh Antim Ivireanul. Cu un cuvânt înainte şi binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti: Cuvântul Vieţii, 2016, 240 p. (II 982534) BĂDĂRĂ, Doru. Context şi motivaţii pentru alegerea lui Antim Ivireanul ca episcop la Râmnic. În: Antimiana II. Bacău: Babel, 2012, p. 102–110. (II 846994) Idem. Antim Ivireanul şi caracterele exotice în istoria tiparului românesc. În: Antimiana II. Bacău: Babel, 2012, p. 280–294. (II 846994) BERCIU-DRĂGHICESCU, Adina. Preţuitori ai arhivelor şi ctitori de biblioteci şi muzee: lucrările Simpozionului consacrat împlinirii a 285 de ani de la moartea tragică a mitropolitului Ţării Româneşti, Antim Ivireanul (1716–2001)–1 noiembrie 2001. Bucureşti: Credis, 2002, 194 p. (III 802270) BERECHET, Ştefan. Documente slave de prin arhivele ruse. Bucureşti, 1920, 103 p. (II 230569) Idem. Mănăstirea Căprina. Un manuscris de zugrăveală al mitropolitului Antim. Diferite inscripţii şi însemnări. Chişinău: Tipografia Eparhială Cartea Românească, 1928, 40 p. (III 459817)

[close]

p. 12

BOGDAN, Damian P. Între români şi ruşi. Legături şi influenţe din veacul XVII şi până la 1721. Bucureşti: Institutul de Arte Grafice Dacia Traiană, 1947, 14 p. (II 200547) CARTOJAN, Nicolae. Curs de introducere în istoria literaturii române vechi. Curs ţinut în anii 1931–1932. Capitolul: Antim Ivireanul. Bucureşti: Seminarul de istorie a literaturii române vechi, 1932, p. 358–371. (II 114822) CĂLINESCU, George. Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Capitolul: Epoca veche, secolele XVI–XVIII. Începuturile. Literatura de Ev mediu întârziat. Elocvenţa. Falsul necrolog, Neagoe, Varlaam, Antim Ivireanul, Bucureşti: Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă, 1941, p. 15–18, p. 890. (III 178220) CÂDĂ, Nicolae Cristian. Şerban Catacuzino, Antim Ivireanul şi Neofit Cretanul – promotori ai limbii române în cult. Bucureşti: Cuvântul Vieţii, 2013, 414 p. (II 935319) CHIRILĂ, Adina. Proiectul cultural al mitropolitului Antim Ivireanul. Timişoara: Marineasa, 2007, 123 p. (I 881525) CHIŢESCU, Nicolae. O dispută dogmatică din veacul XVII la care au luat parte Dositei al Ierusalimului, Constantin Brâncoveanu şi Antim Ivireanul. Bucureşti, 1945, 36 p. (II 271054) CHIŢULESCU, Policarp. Noutăţi despre biblioteca Sfântului Antim Ivireanul. În: Antimiana II. Bacău: Babel, 2012, p. 236–239. (II 846994) Idem. O redescoperire: un Acatist tipărit la Snagov în 1698 de către Antim Ivireanu. În: Antimiana II. Bacău: Babel, 2012, p. 273–279. (II 846994) CIOBANU, Ştefan. Istoria literaturii române vechi. Ediţie îngrijită, note şi prefaţă de Dan Horia Mazilu. Bucureşti: Editura Eminescu, 1989, 470 p. (II 714103) COJOCARU, Mihaela. Literatura română medievală şi modernă, secolele XV–XIX. Ploieşti: Editura Universităţii Petrol-Gaze, 2006, 254 p. (II 313442)

[close]

p. 13

COTTA, Elena Rodica. Câteva aspecte ale circulaţiei ivirenelor în judeţul Hunedoara Deva, 1986–1987, 297 p. (II 720847) COZEA, Liana. Literatură română veche. Oradea: Editura Universităţii din Oradea, 2002, 176 p. (II 817023) CRIHANĂ, Marcel. Scriitori şi cărţile lor. Vol. II. Bucureşti: Amurg Sentimental, 1997–2004,181 p. (I 770857) CRISTEA, Tudor. Chipul şi oglinda: eseuri de critică şi istorie literară. Bucureşti: Adam, 2005, 194 p. (I 864995) CURTICĂPEANU, Doina. Universul literaturii române vechi. Cluj-Napoca, 1994, 151 p. (II 753664) Idem. Orizonturile vieţii în literatura veche românească (1520–1743). Capitolul: Elocvenţa gustului [Antim Ivireanul]. Bucureşti: Minerva, 1975, p. 5–15. (II 587929) DEL CHIARO, Anton Maria. Revoluţiile Valahiei. Carte publicată cu un cuvânt înainte şi binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel. Studiu introductiv şi note de arhimandrit Mihail Stanciu. Capitolul: Fuga lui Mavrocordat din Bucureşti spre Dunăre. Bucureşti: Basilica, 2012, p. 148–154. (II 924304) DENSUŞIANU, Ovid. Istoria literaturii române. Curs litografiat, redactat de Filip Drugescu. Capitolul: Antim Ivireanul – predicile sale. Bucureşti, 1898, p. 578–594. (II 149929) DIACONESCU, Elena Lavinia. Antim Ivireanul – periplu tipografic. În: Antimiana II. Bacău: Babel, 2012, p. 260–264. (II 846994) Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900. Bucureşti: Editura Academiei Republicii Socialiste Române, 1979, p. 42–44. (II 656331) Din rugăciunile Sfântului Ierarh Antim Ivireanul. Bucureşti: Editura Anastasia, 1997, 32 p. (I 779843)

[close]

p. 14

DIŢOIU, Elena Iulia. Ziua întâi a Indictului în Antologhionul lui Antim de la 1705. În: Antimiana II. Bacău: Babel, 2012, p. 304–308. (II 846994) DOBRE-BOGDAN, Cristina. Imago mortis în cultura română veche (secolele XVII XIX). Cuvânt înainte de Dan Horia Mazilu. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2002, 231 p. (I 818124) Idem. Ipostaze ale morţii în Didahiile lui Antim Ivireanul. În: Antimiana I. RâmnicuVâlcea: Conphys, 2004, p. 93–104. (II 846994) DUCA, Mihaela Liliana. Antim Ivireanul de vorbă cu Dumnezeu. Petrila: Confluenţe, 2011, 81 p. (III 913212) DURĂ, Leon. Antim Ivireanul, mit şi sfinţenie. În: Antimiana I. Râmnicu-Vâlcea: Editura Conphys, 2004, p. 118–128. (II 846994) Idem. Patriarhul Dositei al Ierusalimului (1669–1707) şi ierarhii Râmnicului, Ilarion şi Antim Ivireanul. În: Antimiana II. Bacău: Babel, 2012, p. 74–101. (II 846994) ELIAN, Alexandru. Antim Ivireanul – apărător al prerogativelor scaunului mitropolitan al Ungrovlahiei, 1966, 12 p. (II 533474) Idem. Bizanţul, Biserica şi cultura românească: studii şi articole de istorie. Carte tipărită cu binecuvântarea şi prefaţa Î.P.S. Daniel, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Ediţie îngrijită de pr. prof. dr. Vasile V. Muntean. Iaşi: Trinitas, 2003, 432 p. (II 818582) FAIFER, Florin. Cordonul de argint: eseuri. Iaşi: Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, 1997, 176 p. (II 767746) GABOR, Gabriela. Lumea brâncovenească: eseu în istoria civilizaţiei româneşti. Bucureşti: Ars Docendi, 2002, 225 p. (II 854038) Idem. O emblemă a timpului brâncovenesc: imaginea prelatului (Sacerdotium). În: Antimiana I. Râmnicu-Vâlcea: Conphys, 2004, p. 80–93. (II 846994)

[close]

p. 15

Gabriel Ştrempel la 80 de ani – o viaţă închinată cărţii. Satu Mare: Editura Muzeului Sătmărean, 2006, p. 849. (II 847871) GORGOS, Adriana. Portretul robot al directorilor de conştiinţă. Cuvântul tâlcuit de Antim Ivireanul. În: Antimiana II. Bacău: Babel, 2012, p. 338–347. (II 846994) IORGA, Nicolae. Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea (1688–1821). Vol. I. Bucureşti: Minerva, 1901, 639 p. (II 101609) Idem. Noui contribuţii la istoria bisericii noastre: mitropolitul Antim Ivireanul în luptă cu Ierusalimul pentru drepturile bisericii sale, câteva aspecte privitoare la Biserica Bucovinei şi Moldovei. Bucureşti: Tipografia Cărţilor Bisericeşti, 1934, 19 p. (II 129836) IORGULESCU, Alexandra. Modele retorice în literatura română veche. Craiova: Universitaria, 2002, 230 p. (II 820975) LAZĂR, Ioan Şt. Sfântul Antim Ivireanul ,,visterie de daruri”. Râmnicu Vâlcea: ALMAROM, 2000, p. 194 p. (I 803909) Idem. De la supoziţie la certitudine – un drum dificil. În: Antimiana II. Bacău: Babel, 2012, p. 178–179. (II 846994) Idem. Personalitatea Sfântului Antim Ivireanul ca predicator. În: Antimiana II. Bacău: Babel, 2012, p. 327–337. (II 846994) Idem. Tipărituri antimiene în colecţii externe (I–V). În: Antimiana II. Bacău: Babel, 2012, p. 572–592. (II 846994) LAZĂR-ZĂVĂLEANU, Laura. Dinspre Antichitate spre Antim Ivireanul: asimilarea morţii şi transcedentarea limitelor temporale. În: Antimiana I. Râmnicu-Vâlcea: Conphys, 2004, p. 171–181. (II 846994) LOVIŞTEANU, Emilian. Sfântul Antim Ivireanul în conştiinţa creştinătăţii. În: Antimiana II. Bacău: Babel, 2012, p. 8–9. (II 846994)

[close]

Comments

no comments yet