Anuntul intrarii Romaniei in razboi

 

Embed or link this publication

Description

Presa bucuresteana in ziua de 14/27 august 1916 si in zilele imediat urmatoare

Popular Pages


p. 1

Presa bucureşteană în ziua de 14/27 august 1916 şi în zilele imediat următoare - anunţul intrării României în război - Maria Buturugă 2016

[close]

p. 2

Bibliografie Adevărul, 14 august 1916, nr. 10571, an. XXIX, continuă până în 21 noiembrie Acţiunea, 17 august 1916, nr. 3021, an. XV, continuă până în 14 noiembrie Agrarul, 23 august 1916, nr. 276, an. II, continuă până în 6 noiembrie şi reapare în 1917 Argus, 17 august 1916, nr. 1661, an. VII, continuă până în 12 noiembrie şi reapare în 1918 Dimineaţa, 15 august 1916, nr. 4474, an. XIII, continuă până în 22 noiembrie L'Eclair des Balkans, 14 august 1916, nr. 181, an. VI, îşi încetează apariţia Epoca, 15 august 1916, nr. 225, an. XXIII, continuă până în 22 noiembrie şi reapare în 1918 L'Indépendance Roumaine, 16 august 1916, nr. 12507, an. XXXIX, continuă Le Journal des Balkans, 16 august 1916, nr. 665, an. III, continuă până în 13 noiembrie Minerva, 17 august 1916, nr. 2750, an. VIII, continuă până în 19 octombrie Monitorul comunal, 21 august 1916, nr. 33, an XX, continuă Monitorul oastei, 22 august 1916, nr. 36, fără an de vârstă, continuă Monitorul Oficial, 14 august 1916, nr. 107, fără an de vârstă, continuă Neamul românesc, 21 august 1916, nr. 34, an. XI, continuă La Politique, 17 august 1916, nr. 1377, an. VI, continuă până în 20 noiembrie La Roumanie, 17 august 1916, nr. 5124, an. XXI, continuă Steagul, 17 august 1916, nr. 215, an. III, continuă până în 20 noiembrie şi reapare în 1918 Universul, 15 august 1916, nr. 225, an. XXXIV, continuă până în 22 noiembrie şi reapare în 1918 Universul literar, 25 august 1916, nr. 34, an. XXXII, continuă până în 20 noiembrie şi reapare în 1919 Viitorul, 16 august 1916, nr. 3059, an. IX, continuă până în 21 noiembrie şi reapare în 1918

[close]

p. 3

* Trecuseră doi ani de când presa românească aştepta nerăbdătoare să publice anunţul intrării României în războiul care acaparase mare parte din Europa şi se extinsese deja la nivel mondial. Despre cum, când şi cu ce amploare s-a ajuns la reflectarea acestui moment istoric important pentru România, dar şi pentru toţi românii, dau mărturie publicaţiile periodice ale vremii, păstrate în fondurile documentare ale Bibliotecii Academiei Române. Textul de căpătâi, care a declanşat ampla mişcare a ideilor beligerante în publicistica românească, este cu siguranţă „Proclamaţia M.S. Regelui”: „Români, Războiul care de doi ani a încins tot mai strâns hotarele noastre, a zdruncinat adânc vechiul aşezământ al Europei, şi a învederat că pentru viitor numai pe temeiul naţional se poate asigura viaţa paşnică a popoarelor. Pentru neamul nostru el a dus ziua aşteptată de veacuri de conştiinţa naţională, ziua Unirei lor. După vremuri îndelungate de nenoriciri şi de grele încercări, înaintaşii noştri au reuşit să întemeeze Statul Român, prin Unirea Principatelor, prin Războiul Independenţei, prin munca lor neobosită pentru renaşterea naţională. Astăzi ne este dat nouă să întregim opera lor, închegând pentru totdeauna ceea ce MihaiViteazul a înfăptuit numai pentru o clipă: Unirea Românilor de pe cele două părţi ale Carpaţilor. De noi atârnă astăzi să scăpăm de sub stăpânirea străină pe fraţii noştri de peste munţi şi din plaiurile Bucovinei, unde Ştefan cel Mare doarme somnului de veci. În noi, în virtuţile, în vitejia noastră stă putinţa de a le reda dreptul ca, într'o Românie întregită şi liberă, de la Tisa până la Mare, să propăşească în pace potrivit datinilor şi aspiraţiunilor gintei noastre. Români, Însufleţiţi de datoria sfântă ce ni se impune, hotărâţi să înfruntăm cu vitejie toate jertfele legate de un crâncen războiu, pornim la luptă cu avântul puternic al unui popor care are credinţa neclintită în menirea lui. Ne vor răsplăti roadele glorioase ale isbândei. Cu Dumnezeu înainte! Ferdinand”. Proclamaţia este semnată şi de preşedintele Consiliului de Miniştri şi ministru de război, Ion I. C. Brătianu, şi de ceilalţi miniştri: al afacerilor străine, Em. Porumbaru; de finanţe, E. Costinescu; de interne, V. G. Morţun; de domenii, Al. Constantinescu; de industrie, Al. Radovici; al lucrărilor publice, C. Angelescu; de justiţie, Victor Antonescu; de culte şi instrucţie: I. G. Duca. Imediat apoi va fi numit ca nou ministru de război Vintilă I. C. Brătianu. Acest text va fi preluat de toate publicaţiile periodice care reuşesc să apară în luna august a anului 1916.

[close]

p. 4



[close]

p. 5

* În ziua de 14 august 1916, după calendarul Gregorian valabil pe atunci la Bucureşti, spiritualitatea creştină românească era în ajunul uneia dintre marile sale sărbători, celebrând şi onomastica Reginei Maria, fiind şi în preajma zilei de naştere a Regelui Ferdinand. În noaptea de dinainte însă, fusese convocat Consiliul de Coroană, iar Monitorul Oficial publică decretul: „Art.I. Se declară în stare de asediu cele 34 judeţe ale României. Art.II. Toate puterile de cari era învestită autoritatea civilă pentru menţinerea ordinei şi poliţiei, trec în total în mâinile autorităţii militare... Art. III. ... autoritatea militară... are dreptul... de a cenzura presa şi orice publicaţiuni, având dreptul de a împiedica apariţiunea oricărui ziar sau publicaţiune sau numai apariţiunea unor anumite ştiri sau articole...”. Astfel s-a declarat starea de asediu „în actualele împrejurări excepţionale şi până la stabilirea păcei europene”. Iar în numărul următor, „Monitorul Oficial” continuă cu proclamaţii oficiale şi decrete ministeriale preluate apoi de toate publicaţiilor periodice, fiecare când va putea să-şi reia apariţia.

[close]

p. 6



[close]

p. 7

În chiar această zi, conţinând „ultimele ştiri telegrafice şi telefonice de la corespondenţii săi”, sub direcţiunea politică a lui Constantin Mille, de orientare liberală, Adevărul titrează cu aplomb „Convocarea Consiliului de Coroană. România în Războiu”: „În sfârşit a sunat ceasul cel hotărâtor. Evenimentele internaţionale au dictat guvernului neîntârziata intrare în acţiune pentru realizarea revendicărilor naţionale ale României... Cauza e prea măreaţă şi jertfele ce se impun prea grele pentru ca unirea sacră să nu se înfăptuiască în ceasul intrărei în războiul cel sfânt al românimei”. Desigur, abia în numărul următor se vor oferi detaliile exacte privind discuţiile şi hotărârile luate în cadrul Consiliului de Coroană convocat în dimineaţa zilei de Duminică, 14 august, ora 10. L'Eclair des Balkans, într-un prim articol vizând „[Consiliul de Coroană]” care urma să se întrunească, păstrează tonul pacifist: „ Est à supposer que demain les gens belliqueux soient en majorité ... [E de presupus că mâine cei care doresc intrarea în război vor fi în majoritate, totuşi regele se va ralia la părerea celor care doresc să continue neutralitatea... Avem convingerea că înţelepciunea va prevala şi continuarea păcii va ieşi din consultările prezidate de M.S. Regele]”. Cu speranţa ca lucrurile să rămână neschimbate, se continuă subiectele obişnuite, cu detaşare, chiar dacă tot pe tema războiului, dar al celorlate ţări implicate.

[close]

p. 8



[close]

p. 9

* La 15 august, ziarele „Dimineaţa” şi „Universul”, ambele de orientare liberală, dar şi „Epoca”, de orientare conservatoare, aduc în atenţia opiniei publice numeroase ştiri de actualitate românească beligerantă. Sub direcţiunea aceluiaşi Constantin Mille, Dimineaţa, „cu cele din urmă ştiri din lumea întreagă”, se concentrase în ziua precedentă pe „Atitudinea României : ecouri din presa străină”, comentând „chestiunea apropiatei intrări în acţiune a României” observată de presa rusă, presa bulgară şi presa austro-ungară. Este motivul pentru care următorul număr se deschide cu câteva afirmaţii abrupte: „Toate prevederile noastre pe ziua de ieri sunt în acest moment pe deplin realizate. Câteva ore după Consiliul de Coroană, România va părăsi neutralitatea. Mobilizarea şi declaraţiunea de război vor fi azi urmarea celor comunicate şi discutate de acest Consiliu de Coroană”, întreg acest număr fiind pus sub semnul previzibilului, sub titrajul: „Consiliul de Coroană de astăzi. Cum se vor desfăşura evenimentele”. Numărul din 16 august apare, în format obişnuit, pe şase pagini, sub titlul general „România a declarat război Austro-Ungariei”, cu un prim anunţ: „Aseară la orele 9, ministru nostru la Viena, d. Mavrocordat, a înmânat d-lui Burian, primul ministru al Austro-Ungariei, declaraţia de război a României”, urmat de titluri semnificative: „Starea de asediu”, „Proclamaţia de război”, „Decretul de mobilizare”, „Proclamaţiunea regelui”, ordonanţele prefecturei Poliţiei Capitalei privind: „Măsuri în contra atacurilor aeriene”, „Cum va funcţiona serviciul poştal”, „Măsuri de ordine şi siguranţă”, la care se adaugă „Decrete în folosul mobilizaţilor” şi „Două comunicate ale Principelui Carol” pentru cercetaşi.

[close]

p. 10



[close]

p. 11

Propunând „cele din urmă ştiri din lumea întreagă, telegrafice şi telefonice” şi având ca directori pe Virgil N. Dărăscu şi Stelian Popescu, cu fondator Luigi Cazzavillan, Universul publicase o ediţie specială cu data de 13 august, apărută în ziua de 14, cuprinzând un singur mesaj, folosind probabil cele mai mari litere pe care şi le permitea tipografia: „Convocarea Consiliului de Coroană. Mâine, Duminică, la orele 10 dimineaţa, se va întruni la Palat un Consiliu de Coroană... Mai putem adăuga, ca fapt precis, că în ce priveşte tratativele diplomatice cu Quadrupla, ele au fost terminate cu succes şi au şi căpătat forma definitivă şi oficială”. La 15 august, apare în 4 pagini, reluând textul din ediţia specială, în primul articol „Consiliul de Coroană de astăzi”. În rest sunt doar subiecte generale, pe primele două pagini, şi, pe următoarele trei pagini, informaţii externe despre război, cu ultima pagină în întregime ocupată de reclame, fapt ce creionează expectativa în care spiritele se confruntau în spaţiul publicistic bucureştean. În sfârşit, „Universul” apare la 16 august cu titlul general „România a declarat război Austro-Ungariei: mobilizarea generală a armatei; decretarea stării de asediu”, având ca prim articol „Proclamaţia către naţiune” a regelui; apoi „Ordinul de zi al M.S. Regelui către armată” şi „Capitala în noaptea mobilizării”. În acest ultim articol citim: „Ca măsură de prevedere, Capitala şi-a stins luminile aseară pe la orele 9... Cu tot întunericul ce se întindea peste tot, mii de oameni au aşteptat miezul nopţii, când sunetul clopotelor dela biserici aveau să anunţe mobilizarea...”. Urmează „Binecuvântarea ostaşilor” într-o telegramă de la ministrul instrucţiei, I. G. Duca, „Însemnătatea ceasului măreţ”, o circulară către prefecţi, de la acelaşi I. G. Duca, şi un anunţ al redacţiei: „în vederea împrejurărilor, Universul va apărea în două ediţiuni: una cea obişnuită de dimineaţă şi a doua după amiază, ori de câte ori va cere trebuinţa, aşa ca cititorii noştri să fie ţinuţi la curent, fără întârziere cu mersul evenimentelor”, apoi multe alte articole referitoare la mobilizare şi starea de asediu. Pe a treia pagină citim „Proclamaţia A.S.R. Principele Carol către cercetaşii României”, dar se continuă şi „Foiţa ziarului Universul”, un spaţiu dedicat literaturii, acum cu titlul: „Drumul spre prăpastie”.

[close]

p. 12



[close]

p. 13

Şi Epoca publicase în 14 august, în doar două pagini de format mare, pe aproape toată jumătatea primei pagini: „Consiliul de Coroană de mâine: tratativele de pace cu Quadrupla au fost terminate”, în stânga cu „Alarma de la Buda-Pesta”, o continuare a prezentării stării conflictuale dintre opoziţie şi guvernul maghiar; apoi alte informaţii interne şi externe, la fel pe pagina a doua, cu doar câteva reclame. Pe 15 august, tot în două pagini, din lipsă de hârtie, propune un prim articol semnat de Octavian Goga „Ultima zi din România mică”, alături de articolul central „Consiliul de Coroană de azi: ratificarea definitivă a atitudinei României”. În rest, informaţii interne şi externe de interes general. Numărul din 16 august poartă ca titlu general „Declaraţia de război Austriei”, cuprinzând pe prima pagină: „Proclamaţiunea de Războiu”, „Ordinul de zi al Regelui către armată”, „Decretul de mobilizare”, central sus, şi articolul „Cedat armois calami” semnat de Ion C. Grădişteanu, care luase parte la Consiliul de Coroană din 14 august, ca reprezentant al Partidului Conservator; mai jos „Starea de asediu”, iar în dreapta „Entuziasmul Capitalei”. Pe a doua pagină, câteva reclame şi informaţii interne şi externe generale, iar ca ultim articol: „Presa franceză şi intervenţia României”, o preluare de la Agence Radio care citează din L'Homme Enchaîné, unde Georges Clemenceau „compară poziţia Greciei cu a României”, şi din Excelsior, unde Jacques Bainville observă că „Germania şi Austria sunt atente la mişcările României şi nu-şi mai ascund neliniştea care le-a cuprins”, ca şi din Figaro, despre situaţia Germaniei „foarte gravă” şi a Austriei „tragică”, articol semnat Polybe. Va continua apoi pe 17 august, tot doar pe două pagini, cu: „Marele Stat Major” cu comunicate oficiale, „A 2-a zi a mobilizărei” şi „Primul atac aerian” în capitală, dar şi despre „Tezaurul pe timp de război” şi „Mare serbare bisericească” la catedrala ortodoxă în 15 august. În numărul următor, din 18/31 august, deja citim despre „Ocuparea Braşovului”.

[close]

p. 14



[close]

p. 15

* După ce la 15 august publicase subiectele obişnuite şi doar pe pagina a treia, la rubrica „Ultima oră”, un scurt anunţ despre „Convocarea Consiliului de Coroană”, în ziua următoare, 16 august, ziarul de dimineaţă Viitorul începe cu „Proclamaţia M.S. Regelui. Ordin de zi către Armată” şi articole despre mobilizare, decretarea stării de asediu, pe toată prima pagină, apoi două pagini cu ştiri despre evoluţia războiului european, iar pe ultima pagină, doar reclame. Tot astăzi, Le Journal des Balkans, ca „[organ de interese balcanice, tribună liberă pentru adepţii unirii ţărilor din Balicani, în plenitudinea suveranităţii lor şi în afara oricărei imixtiuni străine]”, după cum îşi spune în subtitlu, avându-l ca director pe Alexandru Rubin, apare cu titlul special „[România declară război Austro-Ungariei]”: „Ce qui devait arrivé est arrivé ... [Ceea ce trebuia să se întâmple s-a întâmplat... Niciodată războiul nu a fost mai legitim, nici mai natural... Generaţia de la 1916, care are marea fericire de a trăi aceste timpuri istorice, are conştiinţa misiunii glorioase pe care destinul i-a rezervat-o]”. Urmează textele: „[Un Rege Mare, o Românie Mare]”, „[Proclamaţia de război]”, „[Ordinul de mobilizare generală a armatei]” şi alte asemenea. Ziarul îşi încheie apariţia două luni mai târziu. L'Indépendance Roumaine, fiind în acea zi din săptămână când apărea sub formă de „Magazine illustré de...”, propune pe prima pagină fotografia regelui Ferdinand cu legenda: „Le pays a fêté jeudi dernier le 51-e anniversaire de la naissance de Son Auguste Souverain”, înconjurată de articole special pregătite în acest sens, pentru ca abia pe pagina a doua să afişeze „[Proclamaţia către ţară]”, „[Ordinul de zi al armatei]”, „[Declaraţia de război făcută AustroUngariei]”, „[Mobilizarea generală a armatei]”, „[Instituirea stării de asediu]”. Doar în numărul următor, se pune în discuţie ideea centrală a zilei de „[14 august 1916]”: „Le rêve séculaire... [Visul secular al atâtor eroi şi martiri este pe cale să devină realitate... Ora revanşei atâtor secole de suferinţă a sunat. Libertatea este în acţiune. Ea nu se va mai opri]”.

[close]

Comments

no comments yet