Septentrion nr. 22

 

Embed or link this publication

Description

Revista istorico-culturala Societatea pentru Cultura si Literatura Romana in Bucovina Radauti Bucovina Romania

Popular Pages


p. 1

director dimitrie vatamaniuc membru de onoare al academiei rom#ne anul xvi nr 22 2005 cern`u i palatul justi iei nainte de anul 1940 din istoria bucovinei · dr ion nandri patru ani din istoria bucovinei p 3-6 · petru bejinariu preg`tirea înv torilor prioritate a societ ii }coala român p 3-6 · teodor balan conflictul pentru tricolor un capitol din istoria politic a bucovinei p 18-21 · mircea irimescu societatea pentru cultura ]i literatura român în bucovina 1940 1945 p 22-23 istorie mic onisim cuciurean istoria familiei mele p 7-9 nicolae botnariuc opri]eni vatr de istorie rom@neasc p 9 valerian procopciuc din istoria unui monument p 10 mabel nandri c`tre vladimir trebici scrisoare de la londra p 11 personalit i ale bucovinei recviem pentru un spirit al echilibrului bucovinean lucia olaru-nenati p 12 samson bodn`rescu ineditliviu papuc p 13 drago vitencu poetul c`rturarul polemistul tefan hostiuc p 13-14 c`r ile bucovinenilor consemn`ri de luca bejenariu ]i vasile precop p 16-17 bucovineni pe alte meleaguri grigore nandri despre george cotos ion filipciuc p 24 memoriu al societ ii pentru cultura ]i literatura român în bucovina adresat pre]edin iei ]i guvernului rom@niei [n aprilie 2005 excelen ei sale domnului traian b`sescu pre]edintele româniei excelen ei sale domnului c`lin popescu t`riceanu prim-ministru al româniei societatea pentru cultura ]i literatura român în bucovina înfiin at la cern`u i în anul 1862 desfiin at în 1944 ]i reactivat în anul 1990 cu sediul central în municipiul r`d`u i are ca scop principal p`strarea ]i dezvoltarea multiculturalit ii spa iului istoric al bucovinei leg`turile cu societ ile culturale din actuala regiune cern`u i se doresc a fi un liant între ambele p`r i ale aceluia]i spa iu geografic ]i etnocultural caracterizat prin toleran în elegere ]i respect reciproc pentru aceasta ne-am înfr it cu societatea pentru cultur româneasc mihai eminescu din cern`u i românii din ucraina au fost de-a lungul anilor o victim colateral a rela iilor dintre fosta u.r.s.s ]i ucraina pe de o parte ]i românia pe de alta semnarea tratatului de baz româno-ucrainean în 1997 nu a schimbat în bine starea lucrurilor acest moment a fost în eles de autorit ile ucrainene ca un semnal verde care le-a deschis cale liber spre un nou val de asimilare cu metode adaptate noilor vremuri rezultatele comisiei mixte interguvernamentale româno-ucrainene de monitorizare a situa iei minorit ilor comisie creat în temeiul tratatului nu sunt deloc cunoscute ]i aceasta pentru c ele practic nu exist având în vedere ]i prevederile art 7 din constitu ia româniei privind obligativitatea statului român de a înt`ri leg`turile cu românii din afara frontierelor rii ]i de a ac iona pentru p`strarea dezvoltarea ]i exprimarea identit ii lor etnice culturale lingvistice ]i religioase consider`m c în cadrul convorbirilor care vor avea loc cu prilejul vizitei în ara noastr a pre]edintelui nou ales al ucrainei s fie luate în discu ie ]i urm`toarele probleme 1 oficialit ile din ucraina s nu mai continue politica mo]tenit de la u.r.s.s de scindare a comunit ii române]ti în români ]i moldoveni precum ]i existen a a]a-numitei limbi moldovene]ti moldovenii ]i limba moldoveneasc exist ]i în actele oficiale ale statului ucrainean avem în vedere faptul c ]i în prezent se organizeaz conferin e simpozioane se difuzeaz diferite materiale prin mass-media prin care se sus ine ]i se stimuleaz minoritatea moldoveneasc ]i limba moldoveneasc potrivit ultimului recens`mânt din 2001 în clasamentul pe etnii moldovenii sunt pe locul 5 iar românii pe locul 8 Împreun s-ar situa pe locul 3 dup ucraineni ]i ru]i 2 total dispropor ionat este reprezentarea românilor în organele administra iei de stat în înv mântul etc din ucraina spre exemplu de]i popula ia româneasc din regiunea cern`u i este de circa 20 împreun cu moldovenii în administra ia de stat a regiunii din cele câteva sute de func ionari doar câ iva sunt români ]i niciunul în func ie de r`spundere ef ]ef-adjunct ]ef de direc ie pag 2

[close]

p. 2

2 continuare din pag 11 continuare din pag societatea pentru cultura {i literatura rom@n |n bucovina dup recentele alegeri din ucraina în cele 3 raioane cu popula ie majoritar româneasc her a 93 noua suli 69 hliboca 56 nici un român n-a fost numit ca ]ef al administra iei de stat totodat niciunul dintre cei trei ]efi ai acestor administra ii nu cunoa]te limba majorit ii popula iei pe care o conduce or pre]edintele iu]cenko a promis ca în noua lege a minorit ilor na ionale s se stipuleze c func ionarii din zonele compact locuite cu minorit i na ionale vor trebui s cunoasc în mod obligatoriu limba acestor comunit i vezi uriadovîi kurier din 16 noiembrie 2004 pe de alt parte media reprezent`rii românilor în institu iile de înv mânt superior ]i de specialitate din regiunea cern`u i cadre didactice ]i studen i constituie 2 4 aceast dispropor ie v`dit nu poate fi pus pe seama nedorin ei românilor de a studia se impune astfel deschiderea de grupe române]ti la institu iile de înv mânt superior ]i de specialitate în zonele compact locuite de români îndeosebi în regiunea cern`u i 3 Într-o stare deosebit de fragil se afl înv mântul românesc atât cât a mai r`mas deschiderea de cele mai multe ori ca urmare a presiunilor directe din partea autorit ilor a claselor ucrainene în ]colile române]ti va duce la dispari ia treptat a acestora din urm trecerea din oficiu în anii de dup declararea independen ei ucrainei de la ]colile cu limba rus de predare la limba ucrainean de predare n-a fost urmat ]i de trecerea din oficiu din acelea]i ra iuni a ]colilor cu limba ucrainean de predare la limba român de predare în localit ile compact locuite de români în total 19 prin recomandarea 1/9-389/2004 a ministerului Înv mântului ]i }tiin ei din ucraina predarea geografiei ]i a istoriei ucrainei precum ]i a preg`tirii militare în ]coli se recomand s se fac în limba ucrainean recomand`rile într-un regim semitotalitar cum a fost cel ucrainean pân la alegerile din 2004 devin din start obligatorii motiv pentru care mai multor ]coli române]ti li s-a impus s dea dovad de în elegerea corect a directivelor ministerului la diferite intervale de timp ministerul de resort din ucraina lanseaz diferite alte recomand`ri ]i programe care în ultim instan urm`resc substituirea limbii materne de înv mânt cu cea ucrainean lipsa acut de literatur în limba român se face tot mai sim it dona iile de carte româneasc sunt blocate de vama ucrainean conform reglement`rilor în vigoare pentru asemenea dona ii trebuie s se ob in aprobarea guvernului ucrainean fapt care face imposibil trimiterea c`r ilor în ucraina cei care totu]i au curajul s ia câteva c`r i în saco risc s aib discu ii mai pu in amicale cu reprezentan ii serviciului de securitate al ucrainei totodat la nivelul inspectoratului ]colar al regiunii cern`u i este înfiin at o comisie special care expertizeaz oportunitatea trimiterii unor asemenea dona ii în ]coli ceea ce îi face pe directorii de ]coli s fie extrem de reticen i în acceptarea dona iilor de carte dat fiind aceast situa ie sus inem din nou înfiin area unui centru cultural român la cern`u i deoarece materializarea acestei propuneri se tergiverseaz de 15 ani cu toate c a fost o decizie a guvernului în acest sens 4 contrar rezultatelor referendumurilor organizate între anii 1993-2000 localit ile române]ti nu au revenit la denumirile lor istorice 5 un subiect deosebit de important îl reprezint restituirea bunurilor care au constituit proprietatea societ ii pentru cultura ]i literatura român în bucovina ca de exemplu fostul palat na ional în prezent sediul cur ii de apel a regiunii cern`u i fostul palat cultural al românilor bucovineni în prezent casa armatei fostele ]coli de meserii etc imobilul fostului palat cultural se afl în prezent în pericol de privatizare fapt ce necesit de urgen o notificare din partea autorit ilor române pentru a evita vânzarea acestuia de mai mul i ani se încearc f`r succes restabilirea inscrip iei române]ti cu litere chirilice de epoc pe catedrala ortodox din cern`u i ]i anume unul În trei ipostase dumnezeu r`mas din perioada sfin irii catedralei în anul 1864 ea a fost înl`turat de pe frontispiciul catedralei dup ce ucraina a devenit stat suveran sovieticii nu s-au atins de ea aceasta fiind obiect de patrimoniu luat sub protec ia statului 6 exprimarea unui alt punct de vedere decât cel oficial continu s fie un act de curaj în ucraina periodicele din românia nu pot fi abonate cet enii români jurnali]ti sau oameni de ]tiin care ]i-au exprimat în public un punct de vedere critic asupra situa iei comunit ii române]ti din ucraina s-au ales cu interdic ii de intrare în ara vecin pentru 5 10 ani aplicate de c`tre serviciul de securitate al ucrainei asemenea interdic ii au primit victor roncea ]eful departamentului de politic extern al ziarului ziua cristina z`rnescu redactor la cotidianul diminea a george muntean scriitor ]i fost vicepre]edinte al societ ii noastre ion beldeanu scriitor ]i jurnalist pre]edinte al asocia iei scriitorilor din jude ul suceava dr eugen patra avocat al baroului bucure]ti fost vicepre]edinte al societ ii pentru cultura româneasc mihai eminescu din regiunea cern`u i care este originar din ucraina iar familia so ia ]i fiica minor sunt cet eni ucraineni ]i domiciliaz în cern`u i etc asemenea m`suri nu pot fi calificate altfel decât acte de r`zbunare fa de cet enii români pentru motive politico-ideologice care nu mai pot fi tolerate în noile condi ii ale rela iilor româno ucrainene cele relatate mai sus dar ]i multe altele ne determin s v adres`m respectuoasa rug`minte de a lua în dezbatere aceste probleme la apropiata întâlnire cu pre]edintele ucrainean celor circa 500.000 de români din ucraina trebuie s li se asigure condi ii normale pentru a i exercita nestingherit dreptul la propria identitate crearea unui climat de în elegere ]i toleran din partea autorit ilor ucrainene fa de comunitatea româneasc se impune în mod imperativ ]i imediat cu deosebit considera ie pre]edinte de onoare acad radu grigorovici pre]edinte executiv ing mircea irimescu secretar prof carmen andronachi lumea |n care tr~im lumea |n care tr~im lumea |n care tr~im noua dezordine mondial tiberiu br~ilean mai mul i autori utilizeaz în ultima vreme sintagma din titlu pentru a descrie actualele desf ur`ri la scar global de o complexitate care prin multiplicitatea elementelor ]i a rela iilor dintre ele cere practic o nou viziune asupra lumii dac totul e complex cum afirma edgar morin avem nevoie pentru în elegere de o viziune pe m`sur tzvetan todorov utilizeaz sintagma chiar în titlul recentei sale c`r i le nouveau desordre mondial ap`rut la ed robert laffont paris 2003 consacrat cum arat în prefa stanley hoffmann de la harvard university evenimentelor interna ionale recente r`zboiului împotriva irakului ]i implica iilor sale imperativelor europene fa cu neoimperialismul american f`r a fi savant analiza e fermec`toare prin cursivitate pertinent ]i pe alocuri surprinz`toare prin observa iile f`cute ideile ]i concluziile nu sunt noi ]i le reg`sim a]a cum vom vedea mai jos la o pleiad de anali]ti foarte serio]i foarte preocupa i de sensul ]i soarta actualelor evolu ii a]a-zisul consens washingtonian care a asigurat victoria asupra comunismului ]i guvernarea lumii în primii ani de dup sf@r]itul istoriei nu mai este valabil ast`zi în sensul c nu mai ofer mijloace de gestionare eficient a conflictelor apari ia lui homo globalis cu identitate transmisibil pretutindeni în satul global despre care vorbea marshal mcluhan înc acum vreo 20 de ani ]i a noilor mize conflictuale viteza nemaiînt@lnit cu care se deruleaz evenimentele precaritatea func ion`rii institu iilor ]i lipsa de control a proceselor ca ]i o seam de provoc`ri pe care omenirea nu le-a mai cunoscut par s i dea dreptate lui robert kaplan care avertiza c ne îndrept`m c`tre anarhie sau spre ceea ce recent s`rb`toritul fiziciano-economist româno-american nicolas georgecu-roegen ar fi numit un nou ciclu entropic a]a cum ar`ta recent ]i henri kisinger spre deosebire de trecutul nu foarte îndep`rtat ast`zi amenin rile sunt abstracte ]i difuze niciodat înainte spunea el nu a fost necesar un r`zboi f`r fronturi ]i f`r repere geografice bine definite ]i s se desf oare în acela]i timp eforturi pentru reconstruirea principiilor fundamentale ale unei ordini mondiale care s ia locul celei disp`rute în fumul ]i fl`c`rile celor dou turnuri de la world trade center sindromul tot mai vizibil al statului slab fenomenele de localism cu accente fundamentaliste sau tribaliste anomii sociale ]i conflicte interetnice ]i interconfesionale nu relev doar o devolu ie de putere statele fiind departe de a i fi încheiat misiunea lor istoric ci relev totodat nevoia acut a unor ajust`ri institu ionale mentale lipsa institu iilor globale noi forme de guvernan reclamate cu acuitate de un george soros ralf dahrendorf sau daniel d`ianu mai mult barbaria atacurilor teroriste tutelat de misteriosul ben laden ]i r`spunsul încr@ncenat al autorit ilor americane în cap cu mult prea predictibilul george w bush ne fac s credem tot mai mult în titlul lui benjamin barber jihad contra mcworld am creat riscuri pentru planet pe care nici o alt genera ie nu le-a creat tr`im acum un moment decisiv al unei posibile schimb`ri cu oportunit i dar ]i cu riscuri teribile globalizarea terorii a crimei a drogurilor a traficului de con]tiin e a iar ca un corolar promisa fabricare de oameni quo vadis domine problema fundamental e cum s construim o lume ]i liber ]i sigur obiectivul propus pare s fie un capitalism global func ional este el ]i posibil capitalismul a fost p@n acum un fenomen na ional nu a fost global niciodat ceea ce ni se propune reprezint un salt conceptual cuantic armonizarea chiar uniformizarea diferitelor modele sau tipuri pag 6

[close]

p. 3

septentrion anul xvi nr 22 2005 3 din istoria bucovinei dr ion nandri patru ani din istoria bucovinei câteva aspecte din cern`u iul românesc 9 iulie 1941-24 martie 1944 am dori s înf i m pe scurt ]i alte aspecte ale vie ii cern`u iului vom atinge în treac`t biserica din bucovina mitropolit al bucovinei era atunci tit simedrea În unele cercuri din bucure]ti trecea ca om cu carte al ii probabil bârfeau afirmând c tit simedrea ar fi prezidat nu ]tiu care congres al romilor la craiova nu-mi însu]esc acest lucru fiindc nu-l ]tiu Îl înregistrez ca pe orice fapt divers care dac odat ar putea fi verificat ar avea un tâlc ca mitropolit al bucovinei tit simedrea a fost slab ca om a fost mic ]i nest`pânit În asemenea vremuri de grele încerc`ri ale rii ]i în acele locuri trecute prin amarnice suferin e mitropolitul capul bisericii ]i p`rintele spiritual al popula iei ar fi trebuit s se poarte altfel cu turma ce-o p`storea s se fi ar`tat în mijlocul ei s i fi dat credin a ]i mângâierea de care satele aveau atâta nevoie zeci de mii de români au fost deporta i de c`tre ru]i familii [ntregi au fost nimicite popula ia satelor române]ti decimat uli e întregi pustiite familii întregi r`mase cu mare durere s`tenii cuprin]i de groaz ]i îngrijorare satul ]i biserica cu preotul lor au fost l`sate în voia sor ii mitropoli ii din urm ai bucovinei au fost cople]i i de m`re ia f`r gust a palatului mitropolitan din cern`u i numit de localnici re]edin dup nem escul rezidenz o cl`dire impresionant în stil mauric cum nu exist un altul în sud-estul europei }i mai avea mitropolia bucovinei fondul bisericesc creat de împ`ratul austriei iosif ii în 1783 din secularizarea averilor tuturor m`n`stirilor din bucovina anexat de austria în 1775 acest fond bisericesc cuprindea o treime din suprafa a bucovinei avea imense p`duri fabrici de cherestea baia vatra dornei mine de mangan la iacobeni etc mai avea o bogat ]i aproape necercetat arhiv format din tot ce s-a g`sit ca arhiv documente acte de la m`n`stirile bucovinei când li s-au luat odat cu averile ]i arhivele lor la sfâr]itul secolului al xviii-lea prof ion bogdan a publicat o parte din hrisoavele lui }tefan cel mare ca ]i înainta]ii din urm mitropolitul tit simedrea a fost preocupat ]i absorbit cu totul de administra ia fondului bisericesc a avut ]i sfetnici slabi ]i f`r personalitate ca p`rintele vasca p`rintele puiu vasile marcu pentru chestiuni economice }i a mai avut o boal prea sfântul tit simedrea o pornire du]m`noas contra fostului mitropolit visarion puiu ]i alta tot a]a de nest`pânit pe cât de nedreapt contra societ ii pentru cultura ]i literatura rom@n în bucovina o societate cultural veche din 1862 ]i cu mari merite pentru conservarea românismului în bucovina st`pânit de austria pân în 1918 cauza o conven ie înt`rit cu toate formele legale între fostul mitropolit adic între mitropolia continuare din nr 21 bucovinei ]i societatea pentru cultur în bucovina condus atunci de prof grigore nandri ce con inea acea conven ie societatea pentru cultur în bucovina avea o parcel de ]apte mii metri p`tra i în inima ora]ului cern`u i ]i în conven ia intervenit se spunea c mitropolia va cl`di pe aceast suprafa un palat cultural cu o mare sal festiv birouri pr`v`lii locuin e etc mitropolia va pune contra valoarea terenului societ ii ]i ce va trece peste aceast sum se va amortiza prin chiriile cl`dirilor afar de palatul cultural care îl va lua în posesiune ]i proprietate îndat ce va fi terminat aceast conven ie prevedea foarte am`nun it împ`r irea cl`dirilor între ambele p`r i contractante mecanismul de func ionare ]i control al unei comisii mixte format în p`r i egale din delega i ai mitropoliei ]i ai societ ii pentru cultur mitropolia cu mitropolitul visarion puiu având consilier juridic pe prof gh alexianu au nesocotit unele prevederi ale conven iei calculând probabil c la urma urmei societatea pentru cultur pus în fa a unor fapte împlinite va accepta textul or lucrul acesta nu s-a întâmplat mitropolia a dep it mult cheltuielile de cl`dire prev`zut în caietul de sarcini ]i nici n-a fost în m`sur s îndeplineasc obliga iile ei prev`zute în conven ie societatea pentru cultur în bucovina a atras aten ia ]i a protestat în scris cu motiv`ri ]i date precise ori de câte ori mitropolia a f`cut modific`ri de diferite soiuri de plan ]i de bani odat palatul cultural ispr`vit societatea pentru cultur l-a luat în primire asta s-a întâmplat în 1938 noul mitropolit tit simedrea a dorit ]i a lucrat în direc ia anul`rii acelei conven ii ]i a lu`rii în posesiune ]i proprietate a p`r ii cl`dite care conform conven iei apar ine societ ii pentru cultur În discu iile avute cu tit simedrea am v`zut c nu vrea sau nu poate în elege c o conven ie nu poate fi anulat f`r motive de câte ori avea ie]iri ne la locul lor contra fostului mitropolit visarion puiu ]i-l întrebam de ce nu-l d în judecat pe fostul mitropolit care tr`ia în bucure]ti dac îl face vinovat de atâtea f`r de legi prea sf tit simedrea t`cea }i în sfâr]it mitropolitul bucovinei tit simedrea a g`sit de cuviin s înainteze mare]alului ion antonescu un memoriu în care a ar`tat c societatea pentru cultur e numai o beneficiar c a uzurpat drepturile mitropoliei c acea conven ie este nedreapt ]i cere o anchet anularea conven iei ]i punerea mitropoliei în drepturile ei de proprietar asupra a tot ce s-a cl`dit pe terenul societ ii pentru cultur conform conven iei pag 4 petru bejinariu preg`tirea înv torilor prioritate a societ ii {coala român partea de nord a moldovei încorporat prin fals ]i mit ]i numit de noii st`pânitori bucovina a cunoscut o evolu ie specific domina iei habsburgice cele mai evidente ]i importante realit i în transformare au privit via a cultural a românilor din bucovina n`v`lirea popoarelor str`ine asupra noastr cu deosebire n`vala slavilor evreilor ]i germanilor care au schimbat în scurt vreme fa a acestei frumoase ri r`pindu-i caracterul vechi românesc a adus cu sine ]i s`r`cia intelectual`1 cu alte cuvinte înstr`inarea de limba ]i tradi iile str`mo]e]ti de via a cultural specific româneasc lipsa de ]coli înalte universit ile din cracovia lvov sau viena erau departe pentru oamenii de rând lipsa aproape total a unei p`turi culte române]ti ]i a unor b`rba i lumina i pentru durerile poporului de la ar ]i pu inele rela ii cu focarele culturale române]ti din românia ]i transilvania formeaz tabloul s`r`ciei intelectuale pentru popula ia româneasc din bucovina teodor v }tefanelli ne va spune duceam mare lips de înv tori de profesori pentru ]colile medii de advoca i de notari ]i de al i func ionari publici acest gol nu se putea umple altfel decât prin determinarea masei mari a poporului ca s i trimit copiii la ]colile medii ]i la universitate ]i aceasta a fost cauza ]i îndemnul înfiin rii societ ii «}coala român`» situa ia românilor continua s se afle într-o stare material ]i cultural foarte grea În sate cu majoritate româneasc au fost deschise ]coli în alte limbi a]a cum s-a întâmplat în comuna satu mare fostul jude teodor v }tefanelli r`d`u i unde întâi a fost deschis o ]coal german iar dup 20 de ani una româneasc iar la ]colile secundare limba de predare era cea german au fost folosite pân ]i încerc`ri propagandistice absurde în scopul dezna ionaliz`rii în localit ile române]ti ziarele bun`oar relatau c înv torii ucraineni din suburbia m`n`steri]te din cern`u i au avertizat pe copiii români s nu înve e în române]te fiindc aceast limb nu este pl`cut lui dumnezeu 2 a]adar eforturile tuturor celor care au n`v`lit în bucovina se concentrau în procesul dezna ionaliz`rii popula iei autohtone }tefan }tefureac b tina]e popula ia româneasc ideea înfiin rii unei societ i în sprijinul înv mântului ]i culturii pentru popula ia româneasc au avut-o iorgu g toma ]i }tefan }tefureac vizitând în 1875 expozi ia interna ional de la viena ei au v`zut rezultatele societ ii germane deutscher schulverein ]i a celei a cehilor matica scolska care desf urau activitate cultural în [ntreg imperiul austro-ungar profesorul }tefan }tefureac ]i juristul iorgu g toma ajun]i la suceava au început cu elaborarea statutului viitoarei societ i pe care apoi le-au prezentat guvernului de la cern`u i aici ini iatorii viitoarei societ i au întâmpinat multe greut i mai întâi se cerea ca sediul central al societ ii s fie la cern`u i ]i nu la suceava apoi se cerea renun area la dreptul înfiin rii de filiale f`r aprobarea guvernului dup mai multe modific`ri aduse statutelor se revine la guvern sau g`sit noi motive pentru respingerea statutelor de]i aveau o nou form guvernului i-au fost aduse ]i statutele societ ilor culturale ale germanilor ]i cehilor atunci autorit ile austriece au spus c reglement`rile în boemia sunt altele ]i nu se potrivesc cu cele din bucovina aici guvernul p`streaz o atitudine de vigilen espectativ fa de mi]c`rile românilor abia la 24 august 1883 guvernul cu nr 8049 aprob statutul societ ii culturale }coala român la 14 septembrie l883 a fost convocat adunarea pag 4

[close]

p. 4

4 societatea pentru cultura {i literatura rom@n |n bucovina din istoria bucovinei patru ani desigur nu suntem dintre aceia care ar sus ine c dac tit simedrea r`mânea pe loc asemenea lucruri nu se întâmplau dar biserica ortodox a ar`tat ]i de ast dat c nu are care la cererea societ ii pentru cultur a trecut prin parlament ]i a ob inut aprobarea valori morale ]i spirituale ]i conduc`torii ei nu au credin cre]tineasc parlamentului de atunci Î]i cuno]tea partenerii }i mai sus inem c dac atunci era un om întreg mitropolit multe lucruri se puteau mare]alul antonescu a trimis la cern`u i pe consilierul de casa ie pastia s ancheteze salva pentru a servi ca documente ]i m`rturii ale trecutului nostru nu lipsit de oameni tari la fa a locului s studieze conven ia dintre mitropolia bucovinei ]i societatea pentru în credin ]i în dragoste de neam biserica ortodox n-a ]tiut s creeze valori cum a cultur în bucovina ]i s i raporteze concluziile creat biserica catolic În trecutul nostru mai îndep`rtat am avut mari figuri ale bisericii trimisul mare]alului antonescu a stat zece zile în cern`u i a studiat conven ia a noastre ce p`cat c ]i aici ne-am ab`tut de pe drumul tradi iei noastre ascultat dorin ele ]i motiv`rile mitropolitului tit simedrea a ascultat ]i partea societ ii În rândurile de mai jos ne vom ocupa pe scurt de unele organiza ii ]i societ i particulare pentru cultur a încercat un compromis între p`r i dar s-a lovit de pozi ia hot`rât a care au influen at via a româneasc din cern`u i ]i i-au dat un colorit o semnifica ie care societ ii pentru cultur ]i a f`cut referatul cerut care f`r p`rtinire era favorabil tezei se deosebea de via a ]i atmosfera româneasc a cern`u iului dinaintea lui 1940 În asemenea societ ii pentru cultur vremuri ca acelea dintre 1940-1945 s-ar dar aceste mici certuri ]i fi cuvenit s i se dea capitalei bucovinei neîn elegeri au contribuit mult la o mai s`n`toas o mai puternic via crearea ]i men inerea în lumea româneasc se cerea mai mult demnitate româneasc din cern`u i a unei mai mare grij pentru bunul nume de atmosfere de resentimente ]i lips de român chiar dac se socotea de c`tre unii unire sufleteasc }i nu aveam nevoie trec`toare aceast ]edere a noastr acolo de a]a ceva atunci ]i în cazul acesta trebuia cultivat ]i mai a venit martie 1944 mult sentimentul na ional ]i mai bine mitropolitul tit simedrea s-a refugiat în servit prestigiul nostru cu mai mult vatra dornei mitropolia ]i fondul în elegere ]i dragoste afirmat ]i ap`rat bisericesc au fost evacuate în suceava dreptul nostru istoric românesc în acea cu arhivele ]i valorile lor cu documente parte a p`mântului nostru r`mânea acolo vechi moldovene]ti odoare biserice]ti un patrimoniu material ]i spiritual un între care ]i o evanghelie din timpul lui regret al celor r`ma]i acolo pentru tot ce }tefan cel mare 1473 a fost românesc ]i o fecundare înceat a a urmat apoi 23 august 1944 nu unor con]tiin e ]i dorin e nou cunoa]tem toate dedesupturile dar ]tim folositoare dar,dar c în toamna anului 1944 mitropolitul consiliul de patronaj o societate tit simedrea a venit din vatra dornei la de binefacere de opere sociale ]i bucure]ti cu o frumoas limuzin ajutorarea celor în nevoie de îngrijire a înso it ca paz de drum de un soldat osta]ilor r`ni i a orfanilor ]i v`duvelor de cern`u i pia a unirii nainte de anul 1940 rus În bucure]ti mitropolitul bucovinei r`zboi etc conducerea o avea doamna tit simedrea ]i-a dat imediat demisia din conducerea mitropoliei maria antonescu so ia mare]alului ]i conduc`torului ion antonescu sediul la pre]edin ia cred c asemenea lucruri nu s-ar fi putut întâmpla la nici o alt biseric În vremurile consiliului de mini]tri dispunea de mijloace aproape nelimitate subven ii de la stat de cea mai grea încercare a rii ]i bisericii un prin al bisericii un mitropolit al vechii prefecturi prim`rii b`nci întreprinderi dona ii avantaje de tot felul ]i largi mitropolii bucovinene î]i p`r`se]te postul de conducere las credincio]ii f`r p`stor inten ii ]i scopuri bune avea consiliul de patronaj dar aplicarea practic din nefericire refuz s încerce tot posibilul ca s salveze trecutul unei mitropolii s apere pe cât omene]te a luat forma ]i fondul oamenilor nepreg`ti i unii necinsti i al ii lingu]itori o alt categorie este posibil i multe erau posibile valorile de neînlocuit ale culturii ]i trecutului moldovei timizi ]i intimida i mul i cinsti i ]i bine inten iona i dar neorganiza i ]i uneori f`r curaj arhiva bogata ]i nepre uita arhiv a fondului bisericesc din bucovina nu o mai a]a a fost soarta cam a tuturor bunelor idei de interes ob]tesc de la noi în ultimele decenii avem comorile mitropoliei nu le mai avem mitropolia bucovinei a fost desfiin at fondul pag 5 bisericesc nu mai exist preg`tirea înv torilor general a societ ii la care au participat 50 de persoane adunarea a fost condus de parohul din mitocul-dragomirnei p`rintele ananie iacubovici profesorul }tefan }tefureac a prezentat cauzele care au dus la înfiin area societ ii ]i scopul urm`rit de c`tre aceasta {n adunarea general s-a ales ]i comitetul de conducere societatea ]i-a început activitatea prin acordarea de ajutoare copiilor de români pentru a urma ]coala româneasc c`r i haine înc`l minte bani pentru gazde etc pe aceast cale societatea particip la reromânizarea satelor înstr`inate3 pe baza statutului ]i a regulamentului de func ionare scopul societ ii are o formulare interesant ]i mai cu seam cuprinz`toare înaintarea înv mântului la popora iunea româneasc din bucovina societ`tea }coala român a trecut la înfiin area de ]coli primare ]i secundare ]i sprijinirea lor material s-a ajuns la organizarea de tipografii libr`rii c`mine internate etc În momentul înfiin rii societ ii culturale }coala român înv mântul în ]colile primare din bucovina erau pe cale de a fi rutenizat iar cel secundar ]i superior era deja germanizat despre înv mântul privat nici nu putea fi vorba teodor }tefanelli ]i }tefan }tefureac ]tiau ce trebuie de f`cut în aceast situa ie a ]colii sens în care într-un raport scriau unica stavil contra desna ionaliz`rii noastre este ]coala româneasc pentru care pân acum nu s-a pus nici m`car o temelie s`n`toas lipsind un pedagogiu coala normal românesc4 pân a ajunge la aceast solu ie societatea a sprijinit clasele paralele române activit ile cultural-na ionale ]i a preg`tit înfiin area ]colilor române]ti la sate dup 25 de ani de activitate a societ ii documentele men ioneaz multe rezultate de mare însemn`tate pentru popula ia româneasc`5 au fost formulate ]i r`spândite apeluri de îndemn pentru p`rin i preo i ]i înv tori de a sprijini ]colile iorgu g toma primare de la sate ]i s-au publicat în revista politic revist ap`rut la suceava între anii 1886 1890 articole în care }tefan }tefureac teodor }tefanelli simeon florea marian animpodist da]chevici constantin cosovici ]i laz`r vicol vorbeau despre nevoia ]colii primare pentru copiii de români În 1892 societatea a intervenit la autorit ile statului ca la ]colile din suceava ]i siret s fie primi i ]i copii de la sate ]i apoi s se înfiin eze ]coli primare la sate ]i confesionale la ora]e constantin cosovici cele mai active interven ii le-a f`cut societatea }coala rom@n pentru înfiin area unei ]coli primare române]ti în ora]ul suceava ]i care s-a realizat abia în anul 1906 ]coala primar român de 4 clase pentru b`ie i ]i cea de 3 clase pentru copile ]coli care au cuprins din primul an 225 b`ie i ]i l92 de fete aceast reu]it se datoreaz ]i faptului c în octombrie 1906 este numit primul inspector român pentru pu inele ]coli române]ti din bucovina în persoana lui dionisie simionovici6 acest eveniment a fost marcat de o frumoas serbare organizat la cern`u i la 13 octombrie 1906 de reuniunea ]colar român din bucovina ]i de societatea }coala român ]i la care au participat 300 înv tori profesori de la ]colile secundare ]i universitari reprezentan i ai societ ilor culturale societatea pentru cultura ]i literatura român în bucovina societatea doamnelor române societatea mazililor ]i r`ze]ilor bucovineni ]i reprezentan i ai societ ilor academice junimea dacia bucovina a lipsa înv torilor români era a]a de mare încât în satele române]ti nu se puteau deschide ]colile iar la cele în func iune înv mântul se desf ura pe serii cu schimbul fiecare schimb venind la ]coal de dou sau trei ori pe s`pt`mân societatea a sprijinit material copiii dota i s urmeze ]coala normal de la cern`u i a fost introdus ]i un premiu de 30 100 de coroane pentru înv torii de la ]colile poporale care aveau copii cu rezultate bune pag 5

[close]

p. 5

septentrion anul xvi nr 22 2005 5 din istoria bucovinei În cern`u i consiliul de patronaj avea un comitet pentru bucovina adic pentru filiala lui de aici condus de doamna vera cancel so ia fostului profesor universitar petre cancel din bucure]ti nimeni n-a cunoscut compozi ia comitetului din cern`u i activitatea consiliului de patronaj din cern`u i era zgomotoas foarte lucrativ ]i foarte neserioas În cern`u i consiliul de patronaj a ob inut tot timpul tot ce dorea subven ii de la guvern`mântul bucovinei tot felul de materiale din fabrici ]i depozite sub form de ajutor mijloace de transport ajutorul prefec ilor pentru a aduna din sate daruri lapte unt brânz cozonaci carne afumat fructe bani etc pentru spitalul consiliului de patronaj unde avea osta]i r`ni i avea monopol pentru cump`rarea laptelui ]i produselor lui în spitalele din suceava ]i câmpulung fire]te la un pre de binefacere nu mai vorbim c pentru consiliul de patronaj se puteau evacua cl`dirile de care aveau nevoie ]i [le erau date cu tot ce doreau mobil covoare instrumente medicale medicamente etc În cern`u i consiliul de patronaj avea un spital pentru osta]i r`ni i ]i bolnavi un fel de parodie de spital primeau numai cazuri foarte simple ]i u]oare alese din trenurile de r`ni i ce veneau de pe front Întâi spitalul acesta a fost o cl`dire a societ ii pentru cultur în bucovina de lâng palatul cultural din pia a vasile alecsandri nu mult dup a]ezarea lui aici s-a mutat în spitalul evreiesc la acest spital era loc ]i prilej de pompat diferite ajutoare de fâ âit de cucoane în uniforme de infirmiere totdeauna curate ]i bine c`lcate gata totdeauna pentru vizite ]i fotografii nu pentru munc mai avea consiliul de patronaj în cern`u i un c`min de copii orfani care erau bine îmbr`ca i în pijamale ]i cu mas bun ori de câte ori se anun a o vizit simandicoas avea de asemenea consiliul de patronaj la spitalul de boli nervoase ]i mintale un mare atelier de lenjerie pijamale plapome etc tot materialul inclusiv m`tasea ]i numai de calitate superioar venea gratuit sub form de ajutor de la diferite fabrici magazii zeci de evrei lucrau gratis ca speciali]ti bucuro]i s scape de deportare în transnistria mai avea sec ia din cern`u i a consiliului condus de vera cancel un bazar în pia a grigore ghica vod unde se vindeau tot felul de lucruri luate de la evreii deporta i în transnistria pl`pumi saltele perne lenjerie de pat p`turi etc urât aspect nu mai vorbim de acele m`runte interese personale împlinite ]i îndeplinite aici lucrurile acestea ne arat micimea ]i nimicnicia oamenilor toate au trecut dar undeva mai planeaz amintiri ce ne-au compromis personal n-am avut contact cu acea institu ie dar reprezentan ii ei au luat din întâmplare cuno]tin de neimportanta mea persoan prima dat au venit în spitalul ce-l conduceamspitalul central patru delegate al consiliului de patronaj au vizitat sec iile cu osta]i r`ni i ]i au început s i pun în aplicare puterea lor au dat permise la osta]i s ias în ora au dat voie unei so ii s stea lâng so ul ei r`nit au început s fac meniuri etc a venit o sor s m anun e despre tot ce fac aceste cucoane intrate în spital f`r s ]tie cineva m-am dus în acea sec ie ]i am g`sit patru cucoane epene ]i cu mare autoritate în ochi le-am spus calitatea în care le vorbesc au spus ]i ele scurt numele d-na vera cancel d-na general caralon d-na gavrilescu ]i d-na padsudek le-am întrebat cam scurt dac este exact c au dat permise osta]ilor s ias în ora c au permis sau promis mai exact unei so ii s stea zi ]i noapte lân so ul ei s l îngrijeasc au r`spuns repede ]i afirmativ le-am r`spuns ]i eu repede c nu e drept ceea ce au f`cut s nu mai intre în spital f`r aprobarea direc iunii ]i le rog s p`r`seasc spitalul fiindc anarhia nu o pot tolera au plecat glon f`r s zic nici bun ziua nici nu aveau pentru ce e drept c peste jum`tate de ceas comandantul diviziei din cern`u i m-a c`utat la telefon ]i m-a întrebat dac este adev`rat c le-am dat afar din spital pe delegatele consiliului de patronaj exact a fost r`spunsul nu mai lungim vorba c mi-a atras aten ia dac ]tiu eu ce e consiliul de patronaj r`spunsul a fost c anarhia nu poate fi admis ori de la cine ar veni din ziua aceea n-a mai c`lcat pe la mine nici o delega ie a consiliului ceva mai târziu primesc într-o bun zi o scrisoare adus de un c`pitan personal din bucure]ti scrisoarea era de la consiliul de patronaj ]i isc`lit de maria antonescu consiliul cerea sala festiv din palatul cultural pentru un cinematograf de lux care s sporeasc veniturile consiliului de patronaj doamna mare]al mul umea anticipat pentru sal s-a adresat mie în calitate de pre]edinte al societ ii pentru cultur din bucovina povestea e lung ]i nu ne vom întinde domnul c`pitan nu în elegea în ruptul capului c trebuie s se întoarc la bucure]ti f`r r`spuns comitetul societ ii era în m`sur s hot`rasc nu pre]edintele În sfâr]it la prima ]edin a comitetului în fiecare luni se ineau ]edin e am prezentat scrisoarea doamnei maria antonescu din discu iile purtate în comitet am v`zut c erau st`pâni i de panic ]i gata s cedeze se aruncase de c`tre unii p`rerea c în caz de refuz risc`m dizolvarea societ ii mai ales c era ]i memoriul mitropolitului tit simedrea adresat mare]alului antonescu contra societ ii pentru cultur de care am amintit mai sus am intervenit în discu ie ar`tând c nu e nici cazul nici bine ca tocmai membrii conducerii societ ii s arate atâta sl`biciune lips de curaj ]i con]tiin a dreptului meritului ]i valorii societ ii pentru cultur când e vorba s o ap`r`m m-am opus hot`rât curentului de a ceda sala festiv pentru cinematograf am luat asupra mea toat r`spunderea ]i le-am spus c r`spunsul îl voi isc`li numai eu comitetul a aprobat propunerea mea am r`spuns doamnei maria antonescu ]i am motivat acel r`spuns societatea pentru cultur din bucovina este o societate veche româneasc din 1862 e o societate cultural înfiin at crescut ]i sus inut de românii din bucovina are un frumos trecut de lupt ]i ap`rare româneasc sub st`pânire str`in palatul cultural ca ]i tot ce are azi aceast societate sa f`cut prin d`rnicia ]i jertfa românilor bucovineni f`r nici un ajutor de la stat prefecturi sau prim`rii sala festiv din palatul cultural e o sal reprezentativ a românilor din bucovina iar ca frumuse e ]i m`rime e a doua din ar al`turi de ateneul român din bucure]ti cern`u iul are opt cinematografe mari noi Înfiin ând un cinematograf de lux în sala festiv a palatului cultural cern`u iul ar avea un cinematograf în plus iar românii din bucovina ar r`mâne f`r sal reprezentativ aceast sal a costat în 1937 ]aptesprezece milioane lei ]i în doi ani aceast sal ar fi ruinat ru]ii în timpul ocupa iei în dispre ul lor pentru tot ce-i românesc aici au deschis un cinematograf în sala festiv nu pot s cred cu nici un pre c consiliul de patronaj ar dori continuarea faptei sovietice peste trei s`pt`mâni am primit o scrisoare din partea secretariatului consiliului de patronaj în care mi se comunica laconic c doamna mare]al maria antonescu a renun at la pag 6 la examenul de primire în clasa prim liceal au fost premia i mul i înv tori între care gh nicoar b`i]e]ti gh popovici suceava eugen siretean boian alexandru ran mitocul dragomirnei eugen botezat suceava gh br`teanu ili]e]ti nici donis stupca a Într-un raport al societ ii s-a scris premiile «}coala român`» s-au înfiin at spre a li se r`spl`ti acestora înv torilor munca lor cu instruirea tineretului iar munca înv torilor s`te]ti este grea c`ci ogorul instruc iunii publice la poporul român din bucovina este parte înc elin neatins de plugul culturii parte p`mânt p`r`ginit lucrat r`u de harga i str`ini 7 o nou ini iativ vine în sprijinul copiilor români În locul premiilor s-a organizat cursul preg`titor de 6 s`pt`mâni pentru înscrierea la clasele paralele române de la liceul din suceava v`zând în clasele paralele române un pericol pentru cultura german cursul a fost amânat sau interzis în a se desf ura în institu ii publice În 1881 dup o întrerupere î]i reiau activitatea clasele paralele române de la liceul din suceava dar cu frecven slab ]i f`r manuale în limba român a reînceput lupta pentru sprijinul elevilor de la aceste clase hran îmbr`c`minte burse premii etc societatea deschide în 1906 internatul pentru b`ie i români vasile cocârl a continuat aducerea c`r ilor necesare la biblioteca c`r ilor didactice iar mai târziu s-a înfiin at biblioteca de petrecere ]i înv tur pentru tineretul român la aceast din urm bibliotec se adunau c`r i de literatur român ac iune la care un deosebit ajutor l-a dat animpodist da]chevici lipsa manualelor române]ti forma o piedic nespus de mare la instruc ie ]i oferea motive guvernului s desfiin eze clasele paralele române atunci societatea }coala român ]i-a asumat ]i aceast r`spundere dup ce profesorii români de la suceava au redactat manuale au urmat tot felul de piedici la aprobarea ]i tip`rirea lor dar simeon florea marian ac iunea aceasta nu a putut fi oprit primele manuale pubicate au apar inut profesorului samuil v isopescu aritmetic geometrie istorie universal geografie apoi au ap`rut manualele profesorului }tefan }tefureac carte de cetire pentru cl i ii iii ]i cl a iv-a gimnazial au mai redactat manuale sau au f`cut traduceri din limba german animpodist da]chevici constantin cosovici constantin procopovici dimitrie v isopescu laz`r vicol eusebie popovici a societatea a sprijinit studen ii români la universitatea cern`u i pentru a deveni profesori samuil v isopescu ca ]i pe elevii de la ]colile profesionale iar la fr`t`u ii noi parohul iraclie porumbescu tat`l marelui nostru compozitor a înfiin at un curs de împletit ]i albin`rit unde s-au instruit înv tori preo i cantori biserice]ti elevi de liceu s`teni elevi de la ]coala poporal astfel de ]coli sau cursuri au mai fost organizate la storojine cern`u i câmpulung ]i au avut sprijinul societ ii culturale }coala român iat c ast`zi ini iativele ]i preocup`rile societ ii culturale }coala român vor trebui reluate acum pentru nordul bucovinei autorit ile române]ti asocia iile societ ile ]i funda iile culturale au datoria s înve e din ceea ce a f`cut societatea }coala român s cunoasc bine situa ia din comunit ile române]ti din regiunea cern`u i ]i s ini ieze demersuri pe m`sur în men inerea românismului grav amenin at iorgu g toma }coala român editura }coala român suceava 1909 p 29 2 mircea grigorovi din istoria coloniz`rii bucovinei editura didactic ]i pedagogic r.a bucure]ti 1996 p 46 3 gh giurc george tofan o via închinat ]colii editura |ara fagilor suceava 1995 4 raportul societ ii }coala român suceava l885 p 4 5 constantin loghin istoria literaturii române din bucovina 1775-1918 editura alexandru cel bun cern`u i 1996 p 206 6 petru rus]indilar george tofan tribun al românismului în bucovina editura hurmuzachi suceava 1998 p 171 7 revista politic anul iii nr 7 15 aprilie 1888 p 4 1

[close]

p. 6

6 societatea pentru cultura {i literatura rom@n |n bucovina din istoria bucovinei patru ani financiar de ordin moral etc i-am r`spuns foarte repede ]i exact cum vedeam ]i cum mi se p`reau sala festiv fire]te raportul meu cu to i reprezentan ii ]i amicii mie acele realit i }i aceast vorb a durat destul consiliului de patronaj a devenit ]i mai încordat dar aceasta n-are de mult Înainte de plecare mi-a spus c vrea s importan vad buc`t`ria ]i magazia de alimente dup câteva luni de la întâmplarea aceasta doamna mare]al le-a v`zut În timpul când vizita buc`t`ria ]i maria antonescu a venit la cern`u i s viziteze realiz`rile filialei magazia de alimente l-am auzit adresându-se consiliului ce-l patrona }i cum spitalul central avea cel mai mare guvernatorului calotescu:a]a ceva de ce n-am g`sit pe unde am fost pân vin a doua oar s nu num`r de osta]i r`ni i a vizitat ]i acest spital am primit-o ]i am mai v`d ce-am v`zut condus-o s viziteze tot ce-a dorit dar ]i oaspetele ]i gazda au de la spitalul central a vizitat spitalul de p`strat tot timpul o inut corect protocolar dar rigid copii de al`turi spitalul de copii din cern`u i era a venit pe urm mai târziu ]i mare]alul ion antonescu unic în ar ca frumuse e împ`r ire cu cap a conduc`torul statului în cern`u i în vizit oficial am aflat c în interiorului ]i totul de o cur enie ]i ordine nu prea programul vizitelor la diferite institu ii spitalul central pe care îl obi]nuite la noi era f`cut cu chibzuial dup conduceam ]i spitalul de copii condus de d-na dr astra nandri clinica de copii a lui pirquet din viena pe timpul n-au fost puse au fost în schimb trecute în programul vizitelor austriei oficiale ale mare]alului spitalul militar spitalul de boli nervoase la sosire mare]alul ion antonescu era ro]u ]i spitalul consiliului de patronaj nimeni nu s-a sup`rat spitalele la fa ]i încruntat nu vorbea nici un cuvânt iar la vizate i-au f`cut arcuri de triumf eu am dat la timp dispozi ii s fie plecare era în voie bun ]i zâmbind mi-a spus tetotul pus la punct ]i întreg personalul s fie tot timpul prezent în a b`tut so ia matale domnule doctor adic e mai spital cuno]team bini]or felul cum lucreaz ]i se administreaz frumos spitalul de copii i-am r`spuns lini]tit acele spitale cuno]team oamenii de acolo ]i apuc`turile lor domnule mare]al noi b`rba ii ne l`s`m adeseori am v`zut din birou cum au trecut de dou ori pe lâng spitalul ]i cu pl`cere întrecu i de so ii meu zecile de ma]ini cu anturajul mare]alului pe la orele prânzului Înainte de a se urca în ma]in mi-a spus s apare o motociclet ]i un comisar de poli ie asudat ]i gâfâind s`trec pe la el când vin în bucure]ti n-am f`cut mi comunice pe ner`suflate c mare]alul antonescu vine în vizit lucrul acesta dup o s`pt`mân un ofi er trimis la spitalul central i-am r`spuns aproape indiferent c poate s de mare]al a adus zece kilograme de bomboane vin oricând Îmi pare doar r`u c nu m-a anun at nimeni la timp de la cap]a pentru spitalul de copii iar domnului nu ispr`vise bine vorba ]i intr al doilea comisar de poli ie ]i mai dr nandri de la spitalul central i-a adus cinci gr`bit cu aceea]i veste cutii de ig`ri în foi purtând chipul mare]alului În câteva minute totul a fost pus în mi]care poarta principal pe fiecare band ce învelea igara deschis corpul medical la intrare în pavilionul principal În câteva dup aceast întâmplare au amu it toate 20 februarie 1942 maria antonescu [n vizit minute a sosit mare]alul ion antonescu guvernatorul generali du]m`niile ]i bârfele din cern`u i autoritatea ]i la spitalul de zon interioar 345 din bucure]ti adjunc i civili s-a umplut curtea din fa a spitalului guvernatorul îndr`zneala mea pentru bine au crescut fire]te bucovinei generalul calotescu a f`cut prezent`rile mare]alul ce nu mi-am închipuit cine ]tie ce succes sau avantaje era ro]u de data asta era aprins la fa încruntat ]i nu scotea nici o vorb to i ceilal i s trag din acest caz am v`zut îns ce mic e lumea ]i am fost totu]i mul umit când puteam st`teau smirn ]i parc îi ap`sa ceva a vizitat cu de-am`nuntul spitalul sec iile cu osta]i ajuta puteam face un bine cuiva ]i uneori poate s opresc un r`u am f`cut mult bine r`ni i ]i am v`zut c ]tie s vad ]i s caute dup ce a v`zut dou pavilioane mare]alul ajutând ]i ap`rând oamenii nec`ji i ]i f`r sprijin eram a]a de fericit când veneau oameni antonescu s-a mai muiat s-a mai lini]tit la un moment dat m-am trezit cu el singur în necunoscu i nev`zu i ]i se plângeau de tot felul de nedrept i sau amân`ri f`r sfâr]it ]i le mijlocul unei cur i din spital cu anturajul la dou`zeci de metri dep`rtare n-am observat puteam fi de folos intervenind pentru ei cum a devenit cazul mi-a pus o serie de întreb`ri de ordin general local administrativ lumea |n care tr~im lumea |n care tr~im lumea |n care tr~im continuare din pag 2 de capitalism ]i impunerea unui model unic pia a dicteaz aceste evolu ii ea disciplineaz guvernele ]i nu invers dar a]a cum aten iona karl polanyi în marea transformare pia a nu poate func iona pe termen lung în afara unor rela ii sociale institu ionale ]i politice adecvate de aceea ]i apar proiectele globaliste ale unei federa ii mondiale ale unei monede unice banc central mondial sistem mondial de protec ie social oficiu mondial pentru migra ie ]i multe altele toate în numele a ceea ce jagdish bagwati numea o guvernan adecvat este deci posibil capitalismul global sau transform`rile în curs vor conduce c`tre un nou sistem economic ]i social exist un paradox demn de a fi sesizat în aceste desf ur`ri pe de o parte se dore]te liberalizarea tot mai accentuat a tuturor aspectelor vie ii socioumane pe de alt parte se dore]te controlul procesului ori cele dou sunt incompatibile dar aici antonny giddens vorbea despre globalizarea de jos în sus ]i globalizarea de sus în jos este vorba despre dou tendin e concomitente ce au surse diferite dar finalitate unic prima este tendin a pie ei cu toate for ele ei ce tinde c`tre unicitate a doua e o tendin ce se grefeaz pe prima ]i încearc s o controleze dar o deformeaz încerc@nd s impun un anume tip de globalizare o nou ordine interna ional sus inut mai înt@i de o nou arhitectur financiar interna ional colapsul comunismului nu garanteaz valabilitatea ]i viabilitatea democra iei occidentale faptul c nu pot apare tiranii mai subtile În acest sens alexis de tocqueville spunea c despotismul trebuie s trezeasc mai multe temeri într-o epoc democratic În s.u.a democra ia trece prin riscuri mai mari ca oricând ]i acestea vin în bun parte din surse înc obscure platon înc atr`gea aten ia c dup democra ie urmeaz tirania ]i nimic nu garanteaz c actualele regimuri democratice nu ar putea sem`na în curând cu oligarhia atenei sau spartei antice tocmai via a îndestulat a cet enilor atenieni sub pericle i-a orbit oprindu-i s vad pericolul ce se insinua din interior din l@ncezeala bur ilor pline pe care grecii o ]i considerau a fi adev`rata sclavie }i astfel s-a produs un puseu al for elor primare ajung@ndu-se la r`zboiul peloponesian care a ruinat totul nu vi se pare c situa ia seam`n bine cu cea de ast`zi robert kaplan asem`na evolu ia democra iei cu cea a cre]tinismului care s-a impus ca prima religie a lumii dar a cunoscut în acela]i timp numeroase fr`m@nt`ri ]i schisme unii anali]ti se întreab ast`zi cine va salva cre]tinismul cum cine george w bush realegerea sa arat ]i faptul c america profund conservatoare r`m@ne profund ata]at idealurilor iudeo-cre]tine în vreme ce europa se umfl în ap`rarea homosexualilor ]i a celorlalte a]a-zise drepturi civile dar idiomul politico-religios dominant la casa alb ne poate garanta o continuare ]i chiar o amplificare a conflictului cu lumea islamic ceea ce poate submina în continuare libert ile democratice propov`duind democra ia în exterior ea este uitat la ea acas }i atunci ne putem întreba cine va salva democra ia j madison spunea c dac fiecare cet ean atenian ar fi fost un socrate tot o mul ime ar fi r`mas iar ovidiu drîmba credea c masele nu au niciodat dreptate c istoria o fac personalit ile societatea e produsul nevoilor noastre iar guvernarea e produsul corup iei noastre de aceea spre pild p`rin ii fondatori ai americii au evitat modelul republicilor antice grece]ti bazate pe virtute opt@nd pentru un model utilitarist ce manipuleaz masele ]i le canalizeaz instinctele egoiste ]i materialiste spre scopuri considerate benigne cum este idealul bur ilor pline numai c am v`zut ce pericole se ascund în spatele unui astfel de nobil ideal a]adar ce se va întâmpla cu democra ia în condi iile în care securitatea oamenilor este atât de amenin at conflictele militare se înmul esc ]i se intensific c`p`t@nd tot mai mult caracterul unei confrunt`ri globale europa ]i japonia refuz s se americanizeze rusia se dezintegreaz fiind o democra ie în vreme ce china avanseaz spectaculos în condi ii de dictatur ar mai fi cunoscut china o astfel de ascensiune dac revolu ia tinerilor din pia a tien-an-men din 1989 ar fi reu]it v-a i întrebat vreodat ce s-ar întâmpla dac s-ar organiza alegeri libere în ri cheie din orientul mijlociu cum sunt egiptul arabia saudit sau iordania vezi cazul algeriei sau dac militarii din turcia ]i pakistan ar preda controlul puterii unor reprezentan i ale]i democratic oliver cromwel din cel mai stra]nic ap`r`tor al parlamentarismului împotriva monarhiei s-a transformat într-un tiran la rândul s`u revolu ia francez a adus la putere un dictator pe napoleon ]i exemplele pot continua mai mult cu câteva mici excep ii statele actuale nu sunt rezultatul unor procese democratice }i atunci înc o dat ce se va întâmpla cu democra ia occidental parafrazându-l pe nichita st`nescu nu cumva un guvern mondial a ]i ap`rut de vreme ce n-a ap`rut înc puterea nici nu mai apar ine preponderent statelor din primele 100 de puteri economice ale lumii 51 sunt corpora ii multina ionale primele 200 de astfel de corpora ii de in 28 din activitatea economic a lumii iar primele 500 realizeaz 70 din comer ul mondial ele sunt avangarda unei organiz`ri darwiniene a politicii în care toat lumea se lupt cu toat lumea ]i supravie uie]te cel mai apt la fel s-a întâmplat ]i când principatele feudale au devenit state acum puterea trece preponderent dinspre acestea dinspre politic spre economic spre finan e informa ii ]i medii de comunicare i-a na]tere un leviathan corporatist care ac ioneaz global sinergic cu mediile politice academice ]i comunica ionale bazat foarte mult pe performan ele noilor tehnologii cum profetiza saintsimon guvernarea oamenilor va fi înlocuit de administrarea bunurilor În aceste condi ii democra ia î]i pierde în elesul mai ales c guvernan ii ]i guverna ii nu mai apar in neap`rat unei comunit i sau unui teritoriu anume iar ceea ce ne pa]te este un regim hibrid care nu ]tim înc prea bine cum va ar`ta iar occidentul democratic va avea ]i el destinul at@tor civiliza ii remarcabile care au disp`rut în istoria omenirii.

[close]

p. 7

septentrion anul xvi nr 22 2005 7 istoria mic onisim cuciurean istoria familiei mele fr@nturi urmare din nr 21 la liceul eudoxiu hurmuzachi a]a cum l-a luat tata de mân pe el atunci în 1918 m-a dus ]i b`di a pe mine far biciu]c bineîn eles la secretariatul liceului ne-a întâmpinat cu zâmbetu-i caracteristic prof aurel prelipceanu noi [l porecleam «socrate» glumea b`di a c`ci sem`na mult cu filozoful antic mai mult împins am intrat în clasa unde se f`cea vizita medical m-am nohodit [de r@s venit de la oi de figura încruntat a medicului vasiliu pe care-l stingheream aplecat cu urechea pe spatele unui elev candidat tresar ]i acuma b`trân când v`d filmul cu stan ]i bran cel rotofei cu musta a întocmai ca a domnului doftor cum ne înv a s i zicem n-am reu]it cu medie mare doar 6,66 mi s-au întip`rit cei trei de ]ase dar am ob inut burs a]a c am intrat la internat amândoi cu sora valeria mare bucurie a fost pe p`rin i c`ci pentru a ne între ine tata s-a angajat palimar ]i gropar muncind cele cincizeci de pr`jini cu mama ]i fratele filimon r`mas acas pentru ai ajuta pe p`rin i bietul filimon când îi vedea pe fra ii lui cu pleac cu c`ru a la ]coal mai departe r`mânea trist petrecându-i pân departe cu ochii doar noi cei mici ne bucuram c pleac sc`pând de nuiaua lui b`di a gheorghe acuma r`mânea acas petrecându-ne ]i pe noi cei mici despre ]coal profesori ]i colegi mi-a r`mas întip`rit vocea lui de bas ]i corul elevilor condus de profesorul aristide hodovanschi erau basi]ti platon corneleac aurel simionesi traian lungoci ad gäxthel leopold fritz ovidiu ichim ausländer a tenori]tii drago vicol constantin cazuc gheorghe ruscior râde când îi amintesc aici la constan a gheorghe andri]an a erau la mijloc În primele b`nci erau sopranii ]i alti]tii printre care m num`ram ]i eu cu be i]orul de dirijat în mân bunul profesor ne mai atingea când nu eram aten i fiind obligat s repete cu tot corul unde gre]eam acum în sala aceea înva elevii din clasa a vi-a atunci era pentru clasa i-a profesorul hodovanschi locuia în incinta internatului de b`ie i în casa în care inea orele de latin profesorul n bucaciuc dup cum ne spune prof victor jacot avea un b`ie el pe nume gheorghe dezmierdat zori era tare frumu]el a urmat agronomia la ia]i murind tân`r într-un sat din moldova Îmi amintesc ]i acum cântecele de la corul elevilor dirijat de prof aristide hodovanschi cucuruzul de gheorghe cucu omul când e sup`rat tra-la-la-la-la Îl cuno]ti dup umblat tra-la-la-la-la c p e]te ´ncetinel tra-la-la-la-la cu necazul dup el tra-la-la-la-la sau cucuruz cu fruntea-n sus fruza-n sus |ucui ochii ucui ochii cui te-a pus of of inima r`u m doare r`u m doare dup mândra mea bate vântul prin ov`z prin ov`z dorul mândrii dorul mândrii m d jos of of inima r`u m doare r`u m doare dup mândra mea bate vântul prin secar prin secar dorul mândrii dorul mândrii m doboar of of inima r`u m doare r`u m doare dup mândra mea bis despre p`rin i r`zboi ]i refugiu bis bis dar vremurile acelea lini]tite au început a se tulbura c`ci lungile concentr`ri militare începur p`rin ii r`ma]i singuri ]i bolnavi se topeau v`zând cu ochii astfel tata ne-a p`r`sit în iarna anului 1940 la vârsta de numai 59 de ani era bolnav de pl`mâni înc din tinere ea lui de argat când a r`cit trecând apa sucevii iarna cu un cal care nu putea scoate c`ru a înc`rcat cu lemne acela]i necaz l-a avut ]i fratele lui toader de pe lan la putna cu c`ru a r`mas în mijlocul pârâului iarna ud la picioare a r`cit ]i de aici i s-a tras moartea la câteva luni dup tata ne-a p`r`sit ]i mama la 58 de ani la 23 august 1940 suferea de ficat eram to i fra ii acas când a murit tata n-am fost nici unul acas l-am g`sit întins pe catafalc cu mâinile cr`pate ]i b`t`torite împreunate pe pieptul ce l-a durut toat via a singurul spijin pe care l-a avut în ultimul an al vie ii a fost din partea nurorii casandra cu care s-a c`s`torit filimon în iarna anului 1939 c`ci tata ]i-a fracturat ]i mâna stâng la p`dure la lucru a c`zut un brad prinzându-i mâna mai avea ]i unghia despicat la un deget de barda cu care prelucra drani a de mic ]i-a fracturat un picior alunecând în cas a]a c numai necazuri a avut la nunta lui filimon na]i au fost d-na smaranda iacovi so ia directorului ]colar ]i mai târziu ]i b`di a }tefan amândoi cu p`l`rie de]i era în luna februarie 6 ]i era ger mare umbla lumea atunci cu cojoace c`lduroase berneveci ]i c`ciuli precum str`mo]ii condu]i de }tefan voievod el însu]i cu pieptar pe trupu-i vânjos Înconjurat de vornicei ]i domni e tinere ]i frumoase casandra cu coroni pe p`rul auriu împletit în codi e strânse pe cap zâmbea fericit nici nu b`nuia c peste scurt vreme mirele cel înalt ]i voinic precum oplean din ceata lui darie va pleca în lungi concentr`ri ]i nesfâr]ite stepe drumuri drumuri/nesfâr]ite drumuri cum spunea novicov mar]uri mar]uri frig ]i iar frig prin viscol ]i fum pag 8 bis bis bis melodia cântecului se aseam`n leit cu aceea a imnului na ional al statului israel pe care am auzit-o la deschiderea meciului de fotbal românia-israel acum câ iva ani la bucure]ti când am ajuns ]i eu în cursul superior am luat locul ba]ilor pleca i pe front s v fie ru]ine ne certa profesorul dub`u lovind nervos podeaua cu proteza lui de invalid al ii mor pe front ]i voi nu înv a i era în sala clasei a v-a acum a xii-a spre amiaza cu soare cum îi scriam lui drago vicol de aici intram în clasa i-a acum a vi-a unde ne a]teapt profesorul la cor având glas de baritona cum zicea profesorul mi-a încredin at în 1943 rolul de solo la un cântec compus de profesor pe versurile lui d vicol codrii verzi ni-s nou scumpi prieteni ne-adun`m cu drag sub poala lor hoin`rim pe sub t`ceri de cetini printre stânci cutremur de izvor }i prin rai prin tainice poiene etc În 1944 am plecat la armat coala de ofi eri de rezerv nr 2 bac`u refugiat la ineu jud arad ]i nu l-am mai v`zut pe prof hodovanschi auzeam la radio frumosul cântec die gloke intrepretat de rodion hodovanschi de la ansamblul doina al armatei ]i-mi amintesc de bunul meu profesor care mi-a cump`rat o lucrare în acuarele cu suma de 10 lei erau bani atunci c`ci pâinea se vindea cu doi lei bucata mai târziu s-a scumpit nici pe profesorul dub`u nu l-am mai v`zut de atunci când ne preda în sala clasei a va mi-a r`mas în memoria auditiv cl`mp`nitul protezei sale ]i mustrarea sunte i genera ia fericit al ii mor pe front ]i voi mai târziu mi-am dat seama încercuit de unguri c numai fericit nu mai era genera ia mea nu mai vorbesc de anii din civilie ale celor aproape cinci decenii care au urmat ochii alba]tri ca ]i cerul ai d-lui pedagog gheorghe ruscior i-am rev`zut aici în tomis dup aproape ]apte decenii la asocia ia na ional a veteranilor de r`zboi când mi-a ar`tat fotografiile l-am l`udat era i cel mai bun nu ne-a i b`tut niciodat spre deosebire de colegii platon corneleac ]i aurel coroam care cazimir strusievici avea un frate mai mic bronislav broncu c`ruia i-am fost de ajutor la limba latin pe vremea metamorfozelor lui publius ovidiu naso deslu]ite la catedr de clasicul profesor cornel hahon dar s revin la oile mele pe prundul sucevii în dreptul hurjuienilor unde în 1939 m înv a b`di a }tefan s cânt o dolce napoli o sol beato c`ci în toamna anului 1936 am sc`pat de oi ne-a înscris la liceu în r`d`u i cazimir strusievici 1939 pe amândoi valeria la gimnaziul elisabeta doamna eu tata mama ]i b`di a }tefan f pag 8

[close]

p. 8

8 societatea pentru cultura {i literatura rom@n |n bucovina istoria familiei mirii filimon ]i casandra primul din st@nga na]ul prof }tefan cuciurean numeri zece pa]i fixezi imaginea ]i ape]i pe buton a]a am primit instruc iuni de la b`di a atunci în vara anului 1939 era prima fotografie ce o realizam se uitau to i trei la mine aten i s nu gre]esc ba mi-am prins ]i caseta mea de pe geamul din dreapta lucrat la traforaj c`ci directorul internatului dumitru }indilar preda ]i lucru manual pe lâng geografie ]i istorie antic de la el am înv at s leg`m c`r i meserie cu care m ocup ]i acuma leg c`r ile mele Îmi amintesc mereu de ochii lui severi negri închi]i pentru totdeauna în tragicul accident de lâng dealul crucii unde colegul octavian amari ei ]i-a frânt piciorul la schiuri sub ochii îngrijora i ai profesorului cine s-ar fi gândit c profesorul î]i va g`si sfâr]itul tot pe acolo pe lâng dealul botezat cu nume fatal strivit ]i el de o pas`re cu clon de fier precum tân`rul de la bellu t`cutul cimitir pe a c`rui cruce scrie frumos eu curg întreg în acest cântec sfânt eu nu mai sunt e-un cântec tot ce simt nicolae labi n red vara aceea frumoas a anului 1939 a fost pentru noi raiul pe p`mânt eram acas cu to ii lâng p`rin i apa limpede a sucevei nisipul cald aerul curat toate contribuiau la s`n`tatea noastr Îmi amintesc de duminica ars de soare de la bisericu a de lemn din hurjuieni când p`rintele viforeanu slujea iar corul de s`teni r`suna dirijat de ilarion ursachi directorul ]colar din când în când tata mai stingea câte o lumânare trecut îndreptând eava de trestie ]i suflând în ea s nu se întâmple precum focul de la coste]ti apoi lua sc`ri a dubl ]i a]eza alt lumânare ]i tot a]a pân la terminarea slujbei dup cuvântare p`rintele a dat citire ordenelor de chemare b`rba ii ascultau înm`rmuri i aplecându i ]i mai mult capetele la auzul numelui strigat parc l v`d ]i pe filimon înalt cum se tot apleca apoi a tres`rit când ]i-a auzit numele p`rintele viforeanu cu glasul lui blând se str`duia ca strig`tul lui s nu fie strident pentru a atenua durerea ce se întip`rea pe fa a lor ca un f`cut sus în podul bisericii a început cucuveaua obi]nuit s ipe la terminarea slujbei Într-o iarn f`când curat în podul bisericii tata a prins-o ]i a adus-o acas s-o vedem ]i noi copiii am r`mas impresionat de ochii ei foco]i ciocul covoiat ]i penajul auriu-pestri l-am chemat ]i pe nistor a cre ului vecinul de copil`rie s-o vad tata zâmbea când îl vedea speriat de ochii ciocul ]i ghearele ei cum o fi prins-o cu asemenea arme de ap`rare nu ]tiu nu îndr`zneam s-o mângâiem pe penajul auriu când îi vedeam ghearele acelea zicea el c i pas`re sfânt ]i nu face r`u dar noi tot frico]i eram Între timp el se gr`bea s fabrice lumân`ri c era sâmb`ta ]i trebuia s le duc la biseric amesteca ceara de la resturile de lumân`ri aduse de la biseric într-o tigaie punea ]i cear de albine de la badea silvestru corfus se topeau împreun dup care turna con inutul omegenizat într-o putin de lemn de un be i]or lega capete de sfoar pe care le cufunda alternativ ]i tot a]a pân prindeau forma lumân`rii când ardeau în biseric miroseau a vara anului1944 refugia i bucovineni în localitatea bata jud severin miere de albine dar m-am luat cu lumân`rile ]i uitam de-o întâmplare petrecut în vara anului 1945 dup o întrerupere de un an ]i jum`tate de la refugiul din 1944 m aflam în trenul ce pleca din bucure]ti spre suceava împreun cu gavril hrihor fost ]i el pedagog la internatul din r`d`u i trenul era a]a de aglomerat încât pân la ploie]ti am c`l`torit pe trepte ajun]i la suceava m-am urcat în trenul ce pleca spre dorne]ti vagoanele erau pentru marf dar lumea c`l`torea atunci cum putea ca în vreme de r`zboi cu noi s-a urcat ]i un subofi er din armata rus care s-a dat drept controlor de bilete vorbea stricat române]te cu o voce ridicat se cuno]tea c era în stare de ebrietate când a ajuns cu controlul în dreptul meu s-a uitat ]i la insigna de pe piept a f`cut ochii mari ]i s-a dat înd`r`t i-am ar`tat legitima ia mea de student dar nici nu s-a uitat la ea pe peronul g`rii din dorne]ti meditam la întâmplarea mea din trenul cu subofi erul care pleca spre cern`u i cred c insigna mea de student teolog i s-a p`rut stranie ori cucuveaua cu ochii ei mari ]i rotunzi l-a hipnotizat pe vremea aceea studen ii teologi purtau insigna cu biblia ]i cucuveaua simbol al în elepciunii a]a m-a salvat cucuveaua mea de cine ]tie ce necazuri poate ]i de deportarea for at peste grani dup cum au p it unii c`l`tori în vremurile acelea tulburi pentru fratele filimon anul 1939 era ultimul an de libertate ordinul de chemare anun at atunci cu cifrul bt1 cu trei stele însemna încorporare sigur dup cum înv aser ]i solda ii dac era verde cu trei stele însemna încorporare dac era cu dou stele însemna verificare militar dac era cu o stea însemna încorporare pe termen redus iar dac era de culoare alb însemna c era vorba de l`sare la vatr în câteva zile c`tre sfâr]itul r`zboiului nu mai contau stelele sau culoarea c`ci era mobilizare general nimeni nu inea cont c r`mâneau b`trâni bolnavi ]i neajutora i s munceasc p`mântul ]i s creasc animalele plecau tinerii în concentrare ]i nu se întorceau cu anii concentrare concentrare c-o mai fost o concentrare tare e]ti îngrozitoare dar n-o fost a]a de mare r`mâneau satele pustii de b`rba i fâne ele necosite ogoarele împârlogite lumea din ce în ce mai nec`jit cu greu g`seai pingele pentru repararea ghetelor iar pâinea se scumpea mereu ]i era amestecat cu f`in de orz ]i de porumb ori secar pustiu era toamna prin sate când lungi concentr`ri începeau o.c {n clasa a treia de liceu impresionat de valurile de concentra i ce treceau prin fa a internatului din r`d`u i am desenat ]i colorat în acuarele imaginea de mai sus înfati]ând un ]ir lung de b`rba i tineri condu]i de un jandarm c`lare spre centrul de încorporare plecat în 1939 fratele filimon nu s-a mai întors la lucru pân în 1945 {n acest timp casandra r`mas singur c`ci b`trânii s-au trecut în anul 1940 a adus-o greu cu muncile agricole b`di a }tefan spre deosebire de fratele filimon n-a fost nici o zi pe front dup ce a f`cut ]coala militar la ploie]ti a fost mobilizat la cenzura po]tei din bucure]ti unde i desf ura ]i activitatea didactic la liceul gheorghe }incai mai târziu a primit ordin s se deplaseze la roman pentru concentrare la regimentul auto-moto unde batalionul de infanterie u]oar din r`d`u i la care f`cuse armata de recrut era cu p.s partea sedentar a mai fost mobilizat pe loc la bucure]ti ]i apoi cu ordin de chemare la filia]i la regimentul auto-moto dislocat de la roman {n drumul meu spre regiment în noiembrie 1945 m-am oprit seara la filia]i obosit de drum nu l-am mai a]teptat s vin ]i m-am culcat în patul lui de la cazarm pe la o bucat de noapte m-am trezit gâdilat la picioarele mele jupuite de instruc ie ne-am îmbr i]at fr e]te nu-i venea s cread c fr iorul lui cel mic pe care-l trecea valea în cârc la hurjuieni este acum în fa a lui îmbr`cat militar asprit de instruc ia ]colii militare de la ineu jud arad ba am mai fost ]i încercuit de armata maghiar la pruni]or unde s-au dus lupte grele pân la sosirea primelor unit i ale armatei sovietice care ne-au g`sit în tran]eele s`pate în cimitirul or elului boteni a doua zi ne-am dus amândoi la fotograf la filia]i dar nefiind în localitate ne-am desp`r it eu plecând în regimentul 7 vân`tori pentru a preda echipamentul militar fiind l`sat la vatr dup 23 august 1944 b`di a a mai stat concentrat la regiment ]i apoi demobilizat a plecat la bucure]ti reluându i activitatea didactic la seminarul pedagogic universitar ]i la liceul petru rare pân în vara anului 1945 când a fost transferat la universitatea al i cuza din ia]i ca asistent la limba italian a]a am ajuns atunci în 1944 cu to ii în banat dup multe peripe ii cu c`ru ele am plecat pe un frig aspru de]i era sfâr]it de iarn din g`l`ne]ti încolona i cu c`ru ele seara am oprit la p`rintele vedean la horodnic unde am aprins câte o lumânare ]i am pornit la familia înv torului metincu la r`d`u i diminea a am pornit spre arbore la iazlov am primit binecuvântarea p`rintelui cernovschi fost ]i la fr`t`u ii noi l`cr`ma ]i cânta cu glasul de bas implorându-l pe dumnezeu s ne aib în paza sa la drum lung necunoscut pân la p`ltinoasa somnul a fost un chin c`ci trebuia s circul`m al`turi de tancurile germane ce se retr`geau caii speriindu-se de zgomotul ]enilelor ]i huruitul motoarelor de la s`b`uani jud neam se auzeau de acum tunurile tocmai dinspre ia]i unde ajunsese frontul ajun]i la one]ti am trecut carpa ii pe la hârja satul natal de mai târziu al nadiei com`neci ]i ne-a apucat noaptea sus pe platou lâng tg secuiesc lâng focuri înc`lzindune atunci m-am ales cu o sinuzit ce m-a chinuit mult vreme la prejmer lâng bra]ov ne-am îmbarcat în vagoane de marf ]i am dormit la picioarele cailor c era înghesuial mare pân la lugoj de aici am luat-o iar [n mar cu c`ru ele pân lâng valea mure]ului bata când am intrat în satul bata lumea se uita la noi ca la ni]te eschimo]i neb`rbieri i ]i aspri i de vânturi ne-a ajutat dumnezeu c`ci aveam în frunte doi preo i p`rintele andrei mucea ]i vladimir motrescu pe care l-am întâlnit la hârja ]i s-a aliniat cu noi aici la bata a venit spre var ]i sora mea valeria adus din tab`ra de refugia i de la dane de c`tre meliton galan care i c`uta familia n-a mai g`sit-o c`ci r`m`sese [n bucovina el fiind concentrat la jandarmi în ar pag 9

[close]

p. 9

septentrion anul xvi nr 22 2005 9 adesea mi-am propus s reconstitui drumul refugiului cu mosckwich-ul meu cel lene dar n-am reu]it decât pân la bra]ov ]i de acolo spre târgu secuiesc am p`strat un moment de reculegere la locul unde am tremurat de frig în noaptea aceea de chin din 1944 acum era frumos cald trecând carpa ii la hârja am p`strat alt moment de reculegere în dreptul casei parohiale unde m-am culcat [n podul grajdului pe fân dar n-am putut dormi de frig o adev`rat odisee la dus c`ci la întoarcerea din refugiu povestea valeria c n-au avut peripe ii venind cu trenul pân la dorohoi cu c`ru ele n-au f`cut calea decât dorohoig`l`ne]ti doar d-lui hurjui i s-a rupt c`ru a-n drum ]i înjura de mama focului da era cald vara nu ca atunci în ´44 a g`sit roat a înlocuit-o pe cea stricat ]i au plecat mai departe la g`l`ne]ti au g`sit b`trâna bolnav mama spânenilor toate c`r ile puse pe foc de b`trân printre care un studiu despre cre]terea cailor nonius a profesorului petru spânu medic veterinar a nu mai spun de gramatica mea nou nou de limba latin autor prof radu sbiera ori le petit larousse primit ca premiu de b`di a gheorghe cu scrisul ordonat al profesorului n bucaciuc dirigintele clasei pe coperta c`r ii avea b`trâna peste nou`zeci de ani când am plecat [n refugiu n-a vrut în ruptu-capului s vin cu noi vorba aceea dac l mu i pe b`trân din cas moare c doar în casa aceea înalt mare cât ]coala din hurjuieni î]i crescuse ]apte b`ie i ]i o fat to i ]coli i afar de teodora m`ritat ]i ea cu un înv tor petre hurjui familia sp@nu a fostului cantor bisericesc de la vicovu de jos ]i apoi la g`l`ne]ti locuia la g`l`ne]ti [ntr-o cas mare [n dou ape nem easc cum era moda atunci situat pe drumul g`rii din localitate din aceast familie s-au ridicat domi ian ]i petru profesori universitari nicolai ]i onofrei juri]ti ilie ]i victor [nv tori to i fra i i-am cunoscut pe unii dintre ei ]i pe mama lor care a murit [n anul 1946 pe domi ian nu l-am cunoscut spuneau c i pl`cea mult pescuitul cu undi a pe apa suceavei a r`cit ]i de aici i s-a tras sf@r]itul era o fire timid retras acum când am trecut cu trenul pe aici n-am mai z`rit decât fântâna din care au b`ut ap cei opt fra i lâng p`rul cu fructe dulci ca mierea a vândut mircea marcel cum îl dezmierda d-na hurjui ]i a plecat în ar murind în gar la zal`u ame it scârbit de via privind la cump`na fântânii ]i la vechiul loc al casei p`rin e]ti mi-am amintit de versurile lui anton pann de dor mare prididit am trecut am ocolit am fost pe-unde am iubit }am g`sit locul pârlit {nainte de a pleca la zal`u mircea mi-a f`cut o vizit în dobrogea {mb`trânit cu musta nu mai era b`ie elul ce-l cuno]team avea cu el un fer`str`u semn c i p`r`sise meseria de tehnician veterinar cum noi construiam ni]te arcuri pentru depozitat porumb i-am g`sit îndat de lucru noaptea se odihnea pe saltea ralaxa în biroul meu când veneam diminea a g`seam sticlele golite de con inut se înh`itase cu un oarecare alio]a a plecat cu bani frumo]i pe mine cu agronomia mea valurile vie ii m-au dus lâng valurile portului euxin condamnat s iau drumul exilului precum ovidiu el cu porunc de la împ`rat eu cu decretul 207 faimos pe vremea aceea veneau aici de la ia]i în fiecare var b`di a }tefan cu doamna georgeta so ia agigea era locul lor preferat dar cu timpul veneau la eforie nord unde erau caza i la familia izu izu pe limba turc înseamn câine ne l`murea profesorul g iv`nescu venit ]i el la mare în l971 când venea la constan a profesorul g iv`nescu tr`gea la familia dumitru lupu pe strada mircea cel b`trân prieten cu b`di a }tefan înc de la roma l-a convins s vin ]i el la eforie nord în vara anului 1971 când l-am v`zut era înro]it ca un rac de razele soarelui nemilos cu care înc nu se obi]nuise la plecare era bronzat ]i se sim ea bine l-am cunoscut la ia]i pe vremea foametei dup r`zboi ca to i profesorii de atunci lua masa la cantin împreun cu studen ii la cazan cum era o vorb odat v`zându-m sl`bit s-a speriat de mine atunci privindu-m cu ochii lui severi inteligen i m-a sf`tuit ca s beau în fiecare diminea un pahar cu lapte ]i un ou crud i-am mul umit frumos pentru sfat pe care nu l-am mai urmat c`ci era mare lips de toate în vremurile acelea de dup r`zboi luam masa la cantina politehnicii apoi fugeam la iepureal la cantina fetelor olga bancicfost regina maria ori la cantina medicini]tilor de pe s`r`rie câteodat mai prindeam o por ie la noroc ii spuneau iepureal c`ci trebuia s alergi ca un iepure ca s mai apuci o por ie de felu doi ori chiar de ciorb {n vara anului 1947 l-a invitat b`di a }tefan pe prietenul s`u prof g iv`nescu la hurjuieni {ncerca s l înve e s înoate profesorul fiind din vaslui unde nu a avut posibilitatea s înoate la bulboana de la vlas îl instruia cum s se arunce în ap cu mîinile înainte ca o pan de unde c profesorul nu putea s se arunce a]a cum îi cerea colegul s`u ]i râdeau amândoi ca ni]te copii eu cotrob`iam cu mâinile pe sub co]cova malului unde am dibuit un p`str`vior auriu o frumuse e când l-a v`zut profesorul îl mângâia pe aripioarele ro]ii admirându-l apoi mi-a spus s i dau drumul în ap s mai creasc ]i eu l-a ascultat ajun]i acas m-a pus b`di a }tefan s aduc un co cu pere v`ratice dulci când am sosit cu perele ei tocmai discutau de anun ul din ziar prin care se f`cea cunoscut moartea sculptorului ioan grigore popovici prietenul lor de la roma de la accademia di romania era un taciturn spuneau ei un mare talent în plin crea ie n-a putut suporta soarele arid al italiei tânjind dup ploaie ]i nori pe care nu-i mai v`zuse de mult vreme a plecat în ar s lucreze lini]tit în atelierul s`u n-a apucat îns mult ]i a fost asasinat chiar în fa a casei din bucure]ti dup anul 1947 cei doi prieteni s-au desp`r it întrucât g iv`nescu a fost transferat la universitatea din craiova proasp`t înfiin at de unde a revenit al ia]i la universitate ca profesor titular fire deosebit de sensibil n-a rezistat suferin elor fizice ]i se stinge un an mai târziu dup moartea prietenului s`u }tefan cuciurean în decembrie 1986 la a c`rui înmormântare n-a putut participa fiind bolnav {n scurt timp a decedat în spital în urma unei boli necru toare opri]eni vatr de istorie rom@neasc opri]eni este unul dintre frumoasele sate din regiunea cern`u i ucraina acest sat din fostul jude r`d`u i are o popula ie rom@neasc majoritar a]ezat pe malurile a dou r@uri cotov ]i opri]anca care i vars apele [n siret satul se afl la 8 km de centrul raional ad@ncatahliboca ]i este traversat de ]oseaua interna ional suceava-cern`u i descoperirile arheologice atest urme ale activit ii umane [n zona satului ]i pe malurile cotov ului cu aproximativ cu 8-10 mii de ani [n urm [n paleolitic tot cercet`rile arheologice au scos la lumin o a]ezare omeneasc pe teritoriul opri]enilor [n mileniile iv-iii hr perioada culturii cucutenitripolie cu numeroase unelte din piatr topoare din bronz fragmente de ceramic {n prim`vara anului 2002 membrii cercului de arheologie de la ]coala medie din opri]eni au f`cut o [nsemnat descoperire [n sudul satului urme ale unei a]ez`ri din perioada culturii hallstatt cercet`rile asupra acestei a]ez`ri continu ]i [n prezent timp de trei ani membrii cercului de arheologie au cercetat ]i studiat cultura gorganelor carpatice dup cum numesc arheologii ucraineni cultura local datat sec i-v d.hr aceast cultur a fost documentat printr-o mul ime de cioburi de vase din lut de uz casnic care relev faptul c ceramica era [n cea mai mare parte de culoare cenu]ie ]i ro]ie era realizat la roat ornamentat cu linii ondulate pe orizontal ]i era ars [n cuptor urmele acestei culturi arat locuirea [ndelungat a unei comunit i apar in@nd tribului dacic al carpilor care [n aceast perioad popula teritoriul ce avea s primeasc numele de bucovina materiale arheologice au fost descoperite ]i pentru sec.viii-xiii dar ele sunt [nc supuse unei analize atente ]i sper`m c rezultatele vor fi comunicate [n cur@nd {n timpul cercet`rilor supraterane [n diferite p`r i ale satului opri]eni au fost cartografiate o mul ime de situri cu numeroase urme de locuire [ndeosebi fragmente de vase din lut din secolele xiv-xvii secolului xiv [i apar ine ceramica de culoare cenu]ie cu ornamente fine [ncrustate precum ]i un v@rf de plug confec ionat din metal dar cea mai bogat [n materiale arheologice este perioada secolelor xv-xvii epoca de [nt`rire ]i [nflorire a statului moldovenesc se remarc astfel fragmentele de ceramic de diferite dimensiuni de culoare cenu]ie deschis ]i ro]ie ce atest o foarte bun modelare la roat a vaselor ]i decorarea lor cu ornamente fine din secolul xvi dateaz ]i un v@rf de suli moldoveneasc din fier cea mai important pies arheologic descoperit este moneda emis [n timpul domniei lui bogdan al iii-lea cel orb 1504-1517 un gro din argint pe avers cu stema moldovei ]i inscrip ia bogdan gospodar pe revers cu un scut cu cruce ]i inscrip ia zemli moldavskoi secolelor xviii-xix le apar in o mul ime de obiecte confec ionate din lut metal ]i lemn foarte importante pentru studierea ]i descrierea vie ii cotidiene a oamenilor ce au tr`it [n zona satului opri]eni {n toamna anului 2002 membrii cercului de arheologie au descoperit ]i dou inelepecete din secolele xvii-xix inele ce erau purtate ]i folosite de un boier al locului una dintre aceste pecete are [ncrustate pe ea ]i ini ialele st`p@nului perioada evului mediu ne ofer nu numai izvoare materiale dar ]i izvoare scrise despre existen a ]i evolu ia satului opri]eni astfel prima atestare documentar a acestuia o afl`m [ntr-un uric datat 17 martie 1418 emis de alexandru cel bun domnul moldovei 1400-1432 la t@rgul de jos roman documentul cu pecete redactat [n slavon atest dania f`cut de s@n b@rlici m`n`stirii moldovi a anume satele provoratie ]i opri]in i originalul acestui document nu s-a p`strat dar a fost v`zut de istoricul german wickenhauzer care l-a ]i publicat [n limba german [n anul 1862 din fericire se p`streaz originalul unui uric pentru acelea]i sate din 26 august 1503 [n care este vorba ]i de dania lui s@n b@rlici {n alt uric este cel emis de }tefan cel mare datat 1490 unde se prezint bisericile ]i preo ii din sate documentul atest faptul c vreme de mai bine de 70 de ani au fiin at paralel numele de opri]in i ]i opri]e pentru actualul sat opri]eni toponimul opri]e ilustreaz foarte bine provenien a denumirii satuluide-a lungul istoriei sale a avut ]i alte nume pan ri ]i dubovica de la numele de familie opri p@n a se ajunge ca satul s intre [n posesia lui b@rlici el apar inea unui mare boier din familia opri care f`cea parte din sfatul domnesc aceast familie este una dintre cele mai vechi familii moldovene]ti amintit deseori [n documentele cancelariei domne]ti ]i care avea [n proprietate mai multe sate se poate spune cu o mare probabilitate c numele actualei localit i opri]eni care pe parcursul secolelor ]i-a schimbat forma ]i [n elesurile provine de la numele familiei opri mult vreme st`p@n a satului nicolae botnariuc

[close]

p. 10

10 societatea pentru cultura {i literatura rom@n |n bucovina istoria mic din istoria unui monument eduard fischer [n marea monografie comemorativ [ntocmit cu prilejul a 50 de ani de domnie a [mp`ratului franz joseph i die bukowina cernowitz 1899 comisionverlag der k.u.k universitat buchlandbung p 214 scrie der sage nach soll der name voivodiasa vom fürsten stefan den grossen stammen da er im hiesigen revier gern weilte und der jagd oblag n traducere liber conform tradi iei numele de voivodeasa i s-a dat acestui sat [n amintirea trecerii voievodului }tefan cel mare prin p`durile acestor locuri la o partid de v@n`toare [n drum spre putna ad`ug`m noi mai departe e fischer completeaz auf dem territorium dieser gemeinde befindet sich ein schöner gedenkstein zur eninnerung an die anwesenheit weiland seiner kaiserlichen hoheit des erzherzogs rudolf in jahre 1888 pe teritoriul acestui sat se afl o frumoas piatr comemorativ ridicat [n amintirea prezen ei pe aceste locuri a prin ului mo]tenitor rudolf de habsburg [n anul 1888 este vorba [n acest al doilea citat despre c`l`toria prin imperiu a arhiducelui rudolf care a avut o moarte tragic la mayerling la v@rsta de 21 ani1868-1889 unicul fiu al lui franz joseph i [mparatul austriei ]i regele ungariei cinstind evenimentul primirii arhiducelui rudolf locuitorii satului furstenthal voievodeasa coloni]ti germani cu participarea arenda]ului acestui sat evreul fischer coinciden de nume cu autorul monografiei au ini iat ]i contribuit la [n`l area unui monument obelisc omagial ce se afl ]i ast`zi pe partea dreapt a drumului modernizat ce intr [n satul sucevi a dinspre r`d`u i la circa 100 m de la bifurcarea spre dreapta a drumului comunal ce intr [n satul voievodeasa tot cu acest prilej sticlarii din acest sat-colonie [i [nm@neaz arhiducelui drept cadou o jagdflasche sticl de v@n`toare n.n obiect cu o construc ie special artistic lucrat folosit pentru b`uturi la o partid de v@n`toare se mai poveste]te c tot cu acel prilej sticlarii au construit un portal din sticl prin care a trecut [naltul oaspete autorul monografiei die bukowina d gre]it anul 1888 ca dat a vizitei a arhiducelui rudolf [n sucevi a realitatea este c [n aceast localitate prin ul a ajuns [n 9 iunie 1887 dat confirmat de urm`toarele documente 1 de aicir`d`u i n.n porni la m`n`stirea sucevi a unde i s-a f`cut iar i o primire impozant portalul antic al m`n`stirii a fost decorat festiv ]i aici [l primi cu sare ]i p@ine igumenul filipovici ]i c`lug`rii alte a sa vizit biserica m`n`stirii cum ]i chiliile c`lug`rilor ]i se interes foarte mult de antichit ile romane p`strate [n m`n`stire dup o petrecere de trei ore se [ntoarce alte a sa la r`d`u i dionisie o olivescu mo]tenitorul de tron rudolf [n bucovina 7-10 iulie 1887 [n familia an xiii 12/24 iulie 1887 oradea-mare p 333 2 prin ul rudolf mo]tenitorul tronului unicul fiu al lui franz joseph i [mp`ratul austriei viziteaz m`n`stirea sucevi a [n ziua de 9 iulie 1887 d i nussbaum der kronprinz in der bukowina czernowitz 1887 3 pe fragmentele metalice ale pl`cii comemorative care au fost recuperate se poate descifra f`r t`gad c data vizitei prin ului în bucovina a fost 9 iulie 1887 monumentul este ast`zi în gr`dina locuitoarei iustina senegeac din comuna sucevi a acesta este compus din soclu obeliscul propriu-zis încheindu-se cu o coroan care este ast`zi reprezentat doar prin câteva fragmente fiind sf`râmat de c`tre c`ut`torii de comori dup cum se poveste]te prin partea locului soclul este format din patru postamente p`trate suprapuse în form piramidal cu laturi ]i grosimi diferite ca dimensiuni astfel primul postament are grosimea de 0,35 m ]i laturile de 3 m fiecare al doilea are grosimea de 0,35 m ]i laturile de 1,70 m al treilea are [n`l imea de 0,90 m ]i laturile de 1,50 m al patrulea are în`l imea de 0,50 m ]i laturile de 1,30 m {n total deci soclul are 2,10 m [n`l ime pe a treia component a soclului pe toate laturile sale sunt s`pate câte o ram cu dimensiunile de 1,10 m l ime 0,60 m în`l ime ]i 0,05 m adâncime În loca]ul rama de pe latura sudic a existat ini ial încadrat o plac din plumb pe care a fost scris în relief un text omagial închinat sosirii arhiducelui rudolf de habsburg pe celelalte laturi loca]urile sunt oarbe fiind s`pate doar pentru a i se da monumentului o form decorativ uniform din literele r`mase pe fragmentele recuperate nu se poate recompune textul integral ini ial cu toate investiga iile întreprinse pe plan local extinse ]i în ar nu s-a descoperit vreun document prin care s se poat stabili acest text este posibil ca în arhivele de la viena privitoare la bucovina acelor ani s existe ]i r`spunsul la acest semn de întrebare cu privire la distrugerea par ial a pl`cii comemorative se d vina pe unii vân`tori din sat care ]i-au confec ionat artizanal obiecte necesare vân`torii pe a doua component a soclului pe latura sa nordic este s`pat un mic loca unde fusese montat o plac lat de 0,32 m ]i [nalt de 0,16 m se crede c pe acea plac au fost înscri]i arhitec ii monumentului placa este iremediabil pierdut pe ultima component a soclului este plantat obeliscul propriu-zis de form tronconic ]i care ar fi avut cu tot cu coroan [n`l imea de 6,40 m iar [mpreun cu soclul 8,50 m coloana obeliscului la în`l imea de 1m de la soclu este ornamentat cu frumoase arabescuri la [n`l imea de 1,50 m circumferin a coloanei are 1,88 m semn c acest monument omagial a fost închinat arhiducelui rudolf pe coloan la în`l imea de un metru este [ncrustat pe cele patru laturi cu scriere cursiv ini iala numelui acestuia litera r fragmentele metalice ale pl`cii comemorative în starea lor fizic din iulie 1993 data recuper`rii lor sunt predate în vederea punerii în valoare documentar-istoric a întregului monument centrului pentru studierea problemelor bucovinei r`d`u i al academiei române filiala ia]i cu procesverbal valerian procopciuc carmen andronachi colegiul redac ional tufa de bujori un mormânt modest pe care cre]te o tuf de bujori florile bogate de un roz dulce fac parte dintr-o veche imagine imprimat în anii copil`riei s`race se asociaz involuntar cu plânsul mamei cu un sentiment acut de nedreptate încol it de la sine o s`mân adus de dincolo de la cern`u i o poveste despre casa bunicilor despre bucuria întemeierii unei familii cu patru b`ie i ca brazii nu i cel frumos tat`l meu tavi cel vesel aurel cel de]tept nely cel cuminte iar bunicul ioan iancu nenati aprig ap`r`tor al rânduielilor vechi al valorilor morale f`când cu b`ie ii instruc ie de diminea a dup ce-i cobora cu voce tun`toare din casa de sus ]i pân seara când o ajutau pe mamu a la treburi nu sunt amintirile mele nici ale surioarei mai mari lucia c`ci am r`mas f`r tat ]i f`r nici o rud din partea lui de la vârste fragete eu de la doi ani ]i ea de la opt ani sunt reconstituiri dureroase ale unui trecut furat Îmi vine atât de greu s accept ideea c bunicul a murit în drum spre siberia unde n-a mai ajuns cum ni se scrie într-o adres oficial pe care am solicitat-o mili iei din cern`u i pot s în eleg jalea infinit a bunicii zenovia ]i revolta neputincioas a puternicului meu tat s-au stins amândoi de atâta durere ]i a r`mas doar mormântul modest cu o tuf de bujori }i noi am r`mas s ducem mai departe via a lor frânt carmen andronachi petru bejinariu alexandrina cernov membru de onoare al academiei rom@ne mircea irimescu gheorghe nandri lucia olaru-nenati marian olaru vasile precop ion puha prezentare grafic ]i tehnoredactare mircea m cociu adresa redac iei pia a unirii nr 67 cam 35-38 r`d`u i jud suceava cod 725400

[close]

p. 11

septentrion anul xvi nr 22 2005 din coresponden a membrilor societ ii mabel nandri c`tre vladimir trebici 31 marlowe road cambridge england cb39jw stimate d-le dr trebici m-am bucurat mult s primesc scrisoarea dvs cu revista plin de [tiri interesante pân acum am avut timp numai s o r`sfoiesc dar îmi dau seama c voi petrece mult timp cu ea Înaintea ochilor mei s-a pornit o bog ie de amintiri frumoase despre timpul meu petrecut în ]ar de oameni [i de locuri În aproape [ase ani acolo am tr`it cele mai fericite zile din via]a mea de la nepotul gheorghi din sibiu am primit o scrisoare lung despre zilele memoriale despre so]ul meu grigore în mehala cern`u]i [i r`d`u]i [i de la cumnata aurica din r`d`u]i tare mult a fi vrut s fiu prezent fiul meu ionic din nefericire n-a fost liber s mearg [i el pentru c a avut un sabatical yen în care a fost obligat s petreac trei luni în atena cu cursuri în arheologie la british school in athens apoi a avut o întâlnire cu ni[te c`lug`ri români la muntele athos [i pe urm iar trei luni de cursuri în vene]ia Înaintea ochilor mei dup ce m-am uitat la fotografiile în revist am v`zut parc spiritul multor profesori prieteni [i cunoscu]i ai so]ului meu au trecut prin fa]a ochilor mei ca ni[te stafii dintr-o epoc mai fericit rii noastre înainte de a fi distrus fizice[te dar nu în mod spiritual de regimul f`r d-zeu de comunism spiritul român a r`mas cu d-zeu În ce prive[te ani]a [i cartea ei despre cei 20 de ani în siberia am petrecut exact un an traducând-o în engleze[te m-am apropiat de to]i editorii la londra [i numai unul a ales s-o citeasc a ]inut-o trei luni [i apoi a spus c din cauza situa]iei economice acum nu a putut s o tip`reasc am a[a o ru[ine de anglia care prin churchill [i roosevelt a transferat 250 de milioane de cet eni din estul europei în tab`ra comunist s fie folosi]i cum ar vrea noii st`pâni la yalta acum plin de ru[ine am dat cartea tradus doinei fiica d-nei héra-bucur s-o aduc în ]ar în luna mai cum a cerut dl dr liiceanu prin nepotul meu gheorghe nu [tiu dac va fi de folos la el stimate d-le dr v mul]umesc foarte mult pentru scrisoarea dvs [i pentru revist [i de acum am s m întorc în trecutul meu fericit din românia mândr c am cunoscut un popor cu spirit neatins de comunism În anul 1968 am avut ocazia s o v`d pe ani]a la r`d`u]i când ea a putut trece la frontiera din mehala pentru înmormântarea so]ului meu unde am adus cenu[ele lui la cimitirul familiei mi-a spus c numai credin]a ei în d-zeu a putut s o ajute s treac prin anii aceia îngrozitori v trimit multe ur`ri de bine mabel nandri p.s v rog scuza]i scrisul meu ochii mei s-au sl`bit mult recent mabel nandri so ia prof univ grigore nandri la cern`u i bucure]ti ]i londra fost pre]edinte al societ ii pentru cultur ]i literatur rom@n [n bucovina1929 1942 fiica preotului protestant w j farley profesor de teologie la londonderyirlanda prin c`s`torie a trecut la ortodoxie ad`ugându i numele de maria licen iat în litere ]i filozofie la trinity college dublin university public în anglia în traducere1952 pove]ti din ion creang în volumul intitulat folk tales from romania cu ilustra ii ale pictori ei cern`u ene iza constantinovici a tradus f`r s publice în limba englez pove]tile lui petre ispirescu 11 poezie poezie george onica doin b`nu singur b`tut pe nicovala b`trân cade capul domnului t`iat în fântân orbite de ap cercuri întunecate fiorul mor ii azi v str`bate pâlpâie un ochi uria ]i rotund tu cobori mereu pe fir c`tre fund b`nu singur b`tut pe nicovala str`veche neagr bolborose]te apa-n ureche pâlpâie o lamp acolo hu hu o hârc frumoas ai devenit tu b`nu singur b`tut pe nicovala de fier scuip soarta în ochi apoi pier umbra r`sboiului str`ina o comet cu coada ginga ]i alb fugind peste codri departe n`scând o mie de siberii unde secunda e moarte un stol de lebede negre ip un cântec din alte ere ora ro]ie septembrie îmi bubuie în artere tu îmi atingi carnea ucis por i pe buze suav numele meu î i tragi coada prin bezn pe câmpia alb ]i neagr a lui dumnezeu o pasiune cu nume romantic traversând cerul în ultima sa noapte dezintegrându-se gândul de materie se desparte roman aur de frunze aur vechi un b`rbat în manta lung coboar în zori cade din codrii neperechi dealul el botul calului pag î1 ine în mân str`luminând de ]apte ori brusc înal sabia o toamn veche cu culori îl ucide sub luna hunilor foarte b`trân ginga]ele monade cad pot s uit asta dragostea mea pe ochii t`i imen]i ce ard lumina moale ]i ro]ie învelind coastele lui ce frumoas e]ti când dormi trec mor ii tineri c`tre cer v`d umbra mor ii pe fa a soldatului tremuri ca unda în eter o alt toamn pâlpâie în ochiuri de ap voi plânge când va înceta p`durea româneasc e susur ]i leg`nare frumoas suferin a ta un f`t doarme în placenta lui sute ochiul zeului c`lare albul ucide culorile frig verde era o umbroas ]i senin zi din evul latin doisprezece mesteceni albi vegheau apa eram pui fraged rupeam aerul moale cu pleoapa miez de iunie frig verde tremura o picatur pe clavicula ta stâng na]te-m iar mam scoate-mi ochiul din orbita lui s nu plâng cade z`pada alb peste or elul vechi de morminte alb pustiu durere a ochilor în moarte voi fi atât de cuminte focuri ro]ii devor z`pada gura ta e o ran puritate ]i alb peste mahalaua mor ilor cea s`rman bucur i ochii vino s ne cunune în simplitatea cea alb cu schelete sub iri ele purtau nume c`su a noastr din cern`u i str munteniei nr 4 [n 1935

[close]

p. 12

12 societatea pentru cultura {i literatura rom@n |n bucovina personalit i ale bucovinei recviem pentru un spirit al echilibrului bucovinean lucia olaru-nenati cu grigore bostan m-am tot [nt@lnit parc de c@nd m ]tiu asta pentru c de c@nd m ]tiu m [nt@lnesc la tot felul de manifest`ri culturale ]i de suflet cu confra ii bucovineni de peste s@rma ghimpat cu oameni anima i de aceea]i tragere de inim spre diminuarea prin unire spiritual a efectelor acelei nenorociri ce s-a [nt@mplat acestei provincii mai mult ca oric`rei alteia s fie t`iat [n dou exact prin inima ei mereu serios atent ]i discret u]or z@mbitor dar ]i mereu activ ]i eficient [n toate [mprejur`rile aduc@nd de fiecare dat c@te o contribu ie precis adecvat manifest`rii [n cauz cu o pronun ie bonom ce-i denun a apartenen a geografic dar cu care rostea idei coerente informa ii pre ioase contribu ii ]tiin ifice de neignorat acesta mi s-a dezv`luit [n timp a fi grigore bostan cel ce nu cu cu mult vreme [n urm a fost felicitat de toat suflarea intelectualit ii bucovinene pentru [mplinirea v@rstei rotunde de 60 de ani abia prag de maturitate pentru un om de ]tiin ce are a i perfecta [nc dup aceast v@rst concluziile definitorii ale lucrurilor studiate aprofundat o via [ntreag desigur c l-am felicitat ]i eu cu c`ldur [nt@lnindu-l iar la vreo [ntrunire a c`uza]ilor bucovineni cum mi-a pl`cut mereu s spun despre tipul acesta de oameni ce i las treburile ca s militeze precum don quijote pentru un ideal pe care unii [l consider utopic [n vremurile acestea de pragmatism feroce ai c`ror activi]ti abia se opresc pu in din robotire doar pentru a ne [ntreba mira i de ce face i voi asta dar nimic nici o voce misterioas nu mi-a spus s l privesc mai [ndelung pe profesorul bostan s l [ntreb mai multe s l [ncadrez [n rama amintirii pentru un viitor nu prea [ndep`rtat c@nd avea s vie o veste neprevestit de nimic ]i cu totul uimitoare c bonomul ]i echilibratul profesor nu va mai participa vreodat la nici o [ntrunire de-a noastr c`ci a fost chemat la ni]te [ntruniri din alt lume prima impresie pe care am avut-o atunci c@nd am aflat de sf@r]itul s`u a fost aceea c prin plecarea sa a fost tulburat [ntr-o m`sur echilibrul acestei mici lumi a intectualit ii bucovinene actuale }i nu m p`r`se]te acest g@nd c`ci prima intui ie s-a dovedit ca de obicei cea adev`rat el a fost [ntr-adev`r un om al echilibrului ce i aducea o contribu ie [nsemnat la soliditatea axiologic a acestei lumi c@te n-a f`cut [n via a sa cu o vrednicie de gospodar bucovinean ce se treze]te diminea a [n zori ]i nu termin de robotit cu folos p@n seara t@rziu de parc ar avea de [ndeplinit o anume misie de la cineva o norm anume f`r de [ndeplinirea c`reia nu se poate l`sa seara [n albea a a]ternutului s ne amintim c@teva dintre aceste lucruri care azi [i in locul [l reprezint ]i-i asigur neuitarea nu numai din motive sentimentale ci chiar strict pragmatice c`ci din lucr`rile lui multe sunt instrumente de lucru care u]ureaz cercetarea ]i pentru care cei ce le consult au a-i mul umi [n g@nd pentru ajutor a fost profesor doctor [n filologie doctor abilitat [n folcloristic conferen iar de literatur român ]i universal profesor la universitatea din cern`u i ]i apoi ]ef al catedrei de romanistic pre]edinte fondator al societ ii mihai eminescu membru de onoare al academiei române ]i a [nc unor academii din str`in`tate lucr`rile lui car i ]i articole se num`r cu sutele cred c peste 500 referindu-se la literatura zonei bucovinene de nord la folcloristic scriind chiar ]i poezie ]i proz de parc ar fi vrut cu precipitare s nu plece p@n nu i [ncearc puterile [n c@t mai multe domenii iat c@teva titluri ale c`r ilor sale corela ii tipografice ]i contacte folclorice literatura român [n bucovina poezia popular româneasc [n spa iul carpato-nistrean folclor [n |ara fagilor crea ia popular curs despre folclorul din bucovina basarabia ]i transnistria pagini de literatur român bucovina regiunea cern`u i 1775-2000 al`turi de lora bostan iar [n poezie c@ntece de drum revenire vitrina manechinelor cetatea de sus dincolo de v@rst poem bucovinean criptograme [n piatr ba chiar ]i o carte de proz de tip science fiction o evadare din eterna 1 ce dovede]te tinere ea ]i neast@mp`rul s`u spiritual de-a [ncerca tot mai multe ]i insolite experien e toate sunt c`r i cu miez ]i cu valore dar mi se pare c cel mai mult a binemeritat de la semenii bucovineni prin opul despre literatura bucovinei care este o solid antologie dar ]i o istorie literar a scrisului nord-bucovinean ce continu eforturile similare de alt dat ale lui constantin loghin pe care doar a.d rachieru le-a mai prelungit [n zilele noastre }i pentru c dincolo de aceste lucruri de notorietate public vreau s mai nuan ez ]i c@teva ce in de rela iile noastre particulare voi releva acribia ]i felul lui de-a se ine mereu la curent cu activitatea celorlal i drept care [n aceast din urm carte domnia sa a binevoit s sublinieze la capitolul dedicat lui george voevidca ]i contribu ia subsemnatei la iluminarea acestei personalit i pe nedrept ignorate de altfel am primit de la domnia sa aceast carte ca ]i multe altele iar azi autograful s`u deopotriv sobru dar ]i sincer ]i colegial apreciativ distinsei scriitoare ]i cercet`tor literar lucia olaru nenati cu deosebit considera ie cern`u i 5xi 2001 [mi aduce o und de c`ldur [n inim ]i m face s apreciez ]i mai mult discreta sa elegan comportamental de-a lungul timpului m-am aflat adesea [n vecin`tatea lui [n diferite ipostaze culturale bun`oar [n paginile revistei literare septentrion literar editat cu mult os@rdie de }tefan hostiuc ]i ilie zegrea ]i volen-nolens c@nd cercetam propriile mele texte eram curioas s le citesc ]i pe cele din jur }i atunci d`deam mereu de articole semnate de grigore bostan serioase ]i aplicate [nsemn[nd mereu contribu ii culturale reale iat c@teva astfel de titluri ]i teme pe care s-a exersat [n aceast citat revist dar c@te vor mai fi fost [n acela]i timp pentru care a g`sit [ntotdeauna r`gazul s se preocupe s r`spund solicit`rii lor [ntotdeuna neretribuite intelectualul român la cern`u i un studiu de folclor bucovinean scrisoare confra ilor de pretutindeni poezii cer cu lacrimi proz fragment din discursul la reuniunea de la neptun despre discu ii ]i critic bun diminea a ap curg`toare despre desc@ntece a ultima dat c@nd l-am [nt@lnit a fost la zilele revistei convorbiri literare de la ia]i unde am stat al`turi la pupitrul simpozionului despre }tefan cel mare mai fiind l@ng noi academicianul alexandru zub multilateralul ]i imprevizibilul ion filipciuc ]i dumitru v`cariu de la ia]i eu am cuv@ntat desigur despre acest erou [n viziunea lui eminescu iar grigore bostan a produs un expozeu foarte interesant ]i apreciat de toat lumea despre chipul domnitorului reflectat [n folclorul bucovinean text care a ]i fost mai apoi publicat [n românia literar dar [n pauza acelui simpozion am v`zut c mi [ntinde o c`r ulie pe care abia am avut o clip s-o privesc dar nu s-o deschid abia acas am deschis-o ]i am v`zut cu perpetu uimire c a]ezatul ]i aparent at@t de echilibratul savant persevereaz [n a scrie ]i a publica poezie mi-am amintit apoi privirea lui u]or timid pu in jenat parc [ntreb`toare c@nd mi-a oferit cartea pe care nu am v`zut c@nd a scris cuvinte de pre pentru mine era criptograme [n piatr un fel de antologie a poemelor sale mai vechi dar av@nd ad`ugate ]i multe poeme noi din toate degaj@ndu-se la lectur impresia unei poezii deliberat ra ionale dar str`puns din loc [n loc de o bine strunit altminteri sensibilitate ce parc scap uneori ca un copil [nchis [n cas aveam s m [ntorc la acea carte mult mai t@rziu c@nd el nu mai era [ntr-o [mprejurare c@nd parc cineva mi-a dictat s nu-l omit dintr-o anume reuniune bucovinean este vorba despre spectacolul pe care l-am sus inut la cern`u i pe scena palatului or enesc de cultur la 15 ianuarie 2005 intitulat {n dar de ziua lui eminescu ]i organizat din ini iativa dlui consul general al româniei romeo s`ndulescu av[ndu-l ca sprijin pe poetul vasile t`râ eanu {n acest spectacol am vorbit am recitat am c@ntat desigur despre de ]i pentru eminescu dar [ntr-un anume moment m-am g@ndit s rostesc c@teva fraze ]i despre pre uirea pe care i-au adus-o lui ]i [n general culturii bucovinene prin faptele ]i scrisul lor oamenii de spirit ai nordului cern`u ean }i atunci i-am numit pe to i iar dac am uitat pe vreunul [i pomenesc [nc o dat aici fire]te nereu]ind s cuprind toate numele ci ideea de [ntreg cultural doamna alexandrina cernov ]i ilie luceac ilie zegrea vasile t`râ eanu arcadie opai mircea lutic dumitru covalciuc simion gociu maria toac elena mari a dimitru gor]covshi ba chiar mai tinerii bâcu ]i dumitru mintencu pe c@nd m g@ndeam acas la acest lucru s-a petrecut deodat ceva ce mi-a produs o mare tulburare c`ut@nd precipitat printre ni]te c`r i deodat a c`zut dintre ele cartea de poezii a lui grigore bostan criptograme [n piatr pe care ridic@nd-o ea s-a deschis la poemul intitulat scrisoare confra ilor de pretutindeni ]i datat 15 ianuarie 2000 atunci am ]tiut ce lipsea din programul pe care [l preg`team spre a fi prezentat pe scena cern`u ean exact imaginea celui ce a fost at@t de prezent [n ultimii zeci de ani pe aceast scen generic at@t de harnic de modest ]i discret dar at@t de eficient ]i gr`bit s fac c@t mai mult pentru semenii s`i pentru ideea de literatur ]i de cultur dar [n umbra coper ilor academice ascunz@ndu-se parc sfios sufletul poetului sensibil ]i iubitor de armonie grigore bostan }i atunci [n rostirea mea scenic dup ce m-am adresat tuturor celor mai sus enumera i marc@ndu-le meritele ]i f`c@nd un subtil apel la concordie l-a adus acolo printre ei ]i pe cel ce lipsea de pu in vreme plecat fiind [n alt lume pe grigore bostan recit@ndu-i acel poem scris exact de ziua lui eminescu dar cu 5 ani in urm atunci s-a putut auzi ]i [n elege ce premonitoriu suna acel poem [n care autorul spunea [nc [n via fiind v salutde sub mal de prut voi [ncheia aceast evocare a acestui confrate nord-bucovinean chiar cu versurile sale prin care l-am adus s fie prezent al`turi de toat compania cultural bucovinen de ziua lui eminescu la 15 ianuarie este cred ]i am spuso ]i atunci cel mai potrivit ]i mai meritat moment de reculegere a unui om care ]i-a lasat sufletul viu ]i prezent [n scrisul s`u salut confra ilor salut dintr-un h@rb de cer de pe mal de prut de ziua poetului nostru al tuturor fra ilor de dincolo ]i de dincoace am vrut s v comunic de urgen {nainte de m pr`bu]i [ntr-un hohot {nainte de t`cerea c`zut sub ghe uri am vrut s v comunic doar at@t c zilele acestea ca ]i altele mi-s legate str@ns de picioare nici vorb s pot arunca al`turi de voi n`vodul tocmai [n amurgul curg`tor al d@mbovi ei unde se zice c [n loc de pe]te au ie]it la suprafa numai stele sau poate doar iluzii {n form de medalii argintii cu efigia poetului nostru al tuturor at@t confra ilor deocamdat v salut dintr-un h@rb de cer de sub mal de prut.

[close]

p. 13

septentrion anul xvi nr 22 2005 13 personalit i ale bucovinei samson bodn`rescu inedit liviu papuc pre uit de titu maiorescu ]i de mihai eminescu ]i luat peste picior de restul lumii samson bodn`rescu nu se poate plânge totu]i de o posteritate chiar vitreg În perioada interbelic asocia ia fo]tilor elevi ai liceului a ba]ot din pomârla i-a repus numele în circula ie prin bro]ura-evocare clipe de amintire închinate lui samson bodn`rescu cu ocazia comemor`rii a 25 ani de la moartea sa ia]i 1927 72 p în adev`rul literar ]i artistic din 29 mai 1938 maria simionescu semneaz un amplu articol samson bodn`rescu schi biografic iar în anul 1968 apare un volum de scrieri antologie prefa note bibliografie de aurel petrescu text stabilit ]i glosar de paul l`z`rescu bucure]ti 572 p în care pe lâng aproape toat crea ia tip`rit au figurat ]i inedite extrase dintr-un bogat fond existent la biblioteca academiei din bucure]ti gra ie achizi ion`rii de la fiul radu miron bodn`rescu În urma str`baterii lectur`rii textelor ascunse aurel petrescu afirm ultimele sale scrieri în manuscris pân acum fiind superioare crea iilor anterioare suscit dac nu o radical schimbare a opticii asupra acestui poet în orice caz o reevaluare a contribu iei lui la tezaurul crea iei literare române]ti din secolul trecut nu putem cu încântare decât s l credem pân la scoaterea la lumin a valorosului fond documentar de la biblioteca academiei care bucovinean de bucure]ti se va învrednici de o astfel de fapt probabil tot societatea pentru cultur ]i literatur român în bucovina prin inimosul ei lider din capital col r george m galan aducem de la ia]i doar o inedit misiv înso it de o poezie a]a cum obi]nuia s fac scriitorul din g`l`ne]ti în ultimii ani ai vie ii atunci când î]i c`uta de s`n`tate prin cele sta iuni balneare scrisoarea de patru pagini scris cu cerneal neagr îi este adresat iubitei sale so ii eugenia n`scut frangolea bun prieten a veronic`i micle la pomârla-dorohoi având antetul tip`rit cu salutare din sl`nic mul umiri se cuvin prietenilor slujitori vrednici ai culturii de la muzeul literaturii române din ia]i unde se afl actualmente inedita sub nr de inventar 5105 pentru permisiunea reproducerii acesteia 1893 20/7 draga mea eugenie ieri am fost mai toat ziua indispus cum i-am scris am mai c`zut în feredeu lunecând ]i m-am contuzionat bini]or la coasta dreapt f`r vreo urmare ast`zi sunt bine period neînsemnat acum 10 oare înc nimic a plouat de diminea p@n pe la 8 acum frumos aice hram de sf ilie cu cuza am proiectat o excursiune peste hotar la un protopop cunoscut al s`u vom merge zilele acestea c`l`ri pastia ast`zi mi-a schimbat cada f`ceam 24° acum ½ timp 24° apoi r`cit încet la 23° tu]ul acela]i cu raza rece la linguric dea st@ng curios c provoac dureri momentane nu se poate s nu m îndrept cu hidroterapia am început o poezie Î i scriu aice s ]tii ]i tu drago vitencu poetul c`rturarul polemistul }tefan hostiuc despre poetul ]i c`rturarul drago 1909 cern`u i 1981 bucure]ti avocat de forma ie s-a scris pu in e adev`r`t c nici el nu a l`sat o bogat mo]tenire literar deosebit de activ în perioada interbelic la cern`u i vitencu se retrage dup refugiu ca ]i to i ceilal i cern`u eni împr tia i prin diferite col uri ale rii într-un dureros anonimat cu numai un an înainte de refugiu public un voluma de versuri caiet de duminic cern`u i 1943 colec ia societ ii scriitorilor bucovineni cu trei gravuri de ion cârdei abia în 1974 va mai publica o carte via a pasionat a lui ciprian porumbescu restul lucr`rilor au r`mas în manuscris ]i nu se ]tie dac cineva mai are de gând s le publice vreodat titlul volumului de debut este definitoriu pentru arta scrisului cu adev`rat de duminic odihnitor încântat de frumuse i cu metafore parfumate a poetului poeziile nasc dintr-o u]oar romantic uimire a autorului fa de natura plin de tain a meleagului natal chenar de-argint tive]te luna fereastra marginea ]iaprinde miroas crinii dintre straturi mirosul lor întreg te prinde zefiru-adie mângâiere t`cerea i scutur poleiul e lini]te ]i-atâta bine si-a]a de blând umbre]te teiul cântec de sear natura este locul în care sufletul se relaxeaz se tonific uit de grijile vie ii absorbit de ea poetul caut lini]tea originar a fiin ei cu imagini simple reu]e]te s creeze decoruri care nu sunt numai decorative sau dac sunt astfel nu în m`sura în care s estompeze fondul ingenuu al contempl`rii altfel spus caracterul lor decorativ nu sup`r nu sup`r pentru c prin sim uri ]i prin afecte poetul se las cucerit de peisajele pe care le descrie senza iile se topesc singure în cuvântul inspirat care vine s surprind tainele nop ii sau ale zilei atâta spune noaptea asta dar cine poate s-o-n eleag se minuneaz poetul c spune mult nu e de mirare pentru un spirit contemplativ-romantic dar cum de nu se poate în elege nimic din aceast spunere cum de aceast spunere nu se dezv`luie bunului sim cum de bunul sim se las covâr]it de opusul s`u admira ia e de vin ea întunec În elegerea ea intr în complicitate cu noaptea cu noaptea care spune mult dar în alt limbaj decât acela al gândirii carteziene raza de lun vorbe]te prea pu in pe în elesul razei de soare dar ]i prea mult pentru incapacitatea acesteia de a fi p`rta la tainele nop ii noaptea nu ar fi niciodat romantic dac nu ar fi un spa iu al admira iei sau al angoasei admira ia apanajul romanticilor minori alterneaz deseori cu angoasa motorul romantismului grav vitencu nu a scris niciodat poeme grave versul s`u spuneam mai sus e produsul unei con]tiin e admirative sim urile se de]teapt prin admira ie În dialog intim cu natura ochiul vede mai mult decât poate s vad în mod obi]nuit auzul aude mai mult decât poate s aud de obicei olfactivul deschide larg por ile parfumului de crin tactilul percepe mai puternic mângâierea dulce a zefirului natura din afara poemului comunic în contrapunct cu natura din l`untrul acestuia autorul tive]te din cuvinte chenar de argint poemului precum luna v`zut adineauri într-un moment de visare cu ochii deschi]i tivea din raze de argint ancadramentul ferestrei t`cerea î]i scutur poleiul în poem peste crinii dintre rânduri precum ]i-l scutura adineaori în gr`din peste crinii dintre straturi crinii în]i]i trec prin for a olfactiv a imaginii dintr-o lume în alta efectuând ca ]i celelalte elemente ale serii un fel de du-te-vino între gr`dina de dincolo de geamul cu chenar poleit de lun ]i cea de dincoace de geam unde poetul cu lavalier î]i urze]te poemul vesperal vitencu este un cânt`re al peisajului un poet îndr`gostit de frumuse ile satului bucovinean dar ata]amentul s`u fa de poezia naturii nu este identic cu acela al omului de la ar sub pana sa domneasc poezia pare a fi mai curând admira ie de or ean stilat fa de spa iul rustic decât tr`ire mistic a acestui spa iu prin aceasta vitencu se deosebe]te de iconari pe care-i învinuie]te de a fi atentat la pudoarea lirismului numindu-i asasini ai poeziei moderne este cunoscut polemica sa de la începutul anului 1935 cu confra ii n`r`r`vi i la vis din gruparea iconar despre aceast polemic scrie mircea a diaconu în monografia sa consacrat grup`rii ]i mai nou dl pavel |ugui într-un studiu consacrat muzicologului liviu rusu ]i modernismului artistic bucovinean aceast polemic are un sens mult mai adânc decât acela al unei simple confrunt`ri de idei ea marcheaz ruptura produs în cercul oamenilor de crea ie români din cern`u i de fapt aceasta nici nu e o ruptur foarte simpl e o dubl ruptur mai întâi pentru c intervine între dou tabere între tradi ionali]ti ]i moderni]ti între vechea ]i noua genera ie apoi pentru c împarte în dou tân`ra genera ia dup prima ruptur produs între seniorii de la cele dou importante periodice române]ti din cern`u i glasul bucovinei ]i junimea literar ambele conduse în spirit liberal de ion nistor ]i juniorii aduna i la începutul anilor 30 în jurul acestora intervine a doua ruptur între moderni]tii tempera i ]i cei cu vederi radicale din genera ia t[n`r ca vârst vitencu apar inea genera iei noi iar ca mentalitate ]i atitudine genera iei vechi or fiindc ]i cei vechi ]i cei noi îmbr i]au calificativul de moderni pag 14 la bulboan la bulboana de sub stânc numai bun de ad@nc }i de falnici brazi p`zit de a dragostei ispit vine z@na cea cu dor Îmbr`cat`n nimitez ce se mi]c`nceti]or de frumosu-i trup str`vezi apa limpede îi fur dr`g`la]a ei figur nare c@nd s i-o dezmierde valul vine de i-o pierde ea sarunc sacufund }i se joac`n clara und valul l@ng ea sentinde }i-o alint ]i-o cuprinde cu pl`cuta lui r`coare ea tot bate din picioare joc de visuri brazii nal i din deal în dealuri Î]i fac semne de iubire dar lan uri la picioare le opresc a lor pornire stau ]intind deschise bra e În v`zduhul plin de tain c@te-o pasere g`tit În s`rb`toreasca hain prin tufi]ul de la poale cînt vers de duio]ie s le fac serenade e trimeas în solie }i cînd lumea-i cufundat În adînc de meaz noapte drag izvorul îi alin cu dr`gu ele lui ]oapte cu pl`cere nesfîr]it s tot stai ]i s tot stai cînd ascul i a]a cîntare ui i de chinul ce îl ai focul patimei se stînge }i în loc de-al ei j`ratic gîndurile i le fur joc de visuri nebunatic e oara 12 sunt bine am m@ncat bine te s`rut cu dor s bodn`rescu

[close]

p. 14

14 societatea pentru cultura {i literatura rom@n |n bucovina bucovineni despre ardeleni bucovina {i lucian blaga d vatamaniuc lucian blaga una din marile personalit i ale culturii noastre na ionale î]i face intrarea [n literatura rom@n ]i [n literatura universal prin bucovina ]i ne place s reamintim acest lucru la fiecare început de mai când se ine la sebe alba [n 6-8 mai festivalul interna ional lucian blaga]i la cluj-napoca la aceea]i dat sesiunea de comunic`ri consacrat vie ii ]i operei poetului ]i filozofului transilv`nean poeziile care intr [n volumul poemele luminii cea dintâi culegere a sa de versuri vede lumina tiparului mai întâi [n glasul bucovinei [n 1919 cotidianul cern`u ean sub conducerea lui sextil pu]cariu care publica [n coloanele acestui ziar ]i cea dintâi prezentare a poeziei lui blaga prin care se marcheaz ]i [nceputul recunoa]terii sale ca mare poet al literaturii rom@ne lucian blaga i face ]i intrarea [n literatura universal tot prin bucovina dou din poeziile sale eu nu strivesc corola de minuni a lumii ]i eco am@ndou incluse [n volumul poemele luminii ]i ap`rute mai [nt@i [n glasul bucovinei se tip`resc [n traducere [n limba german [n revista die brücke care ap`rea la cern`u i [n 1922 intelectualii din lancr`m locul de na]tere a lui lucian blaga unde poetul a inut s fie ]i înmormântat organizeaz [mpreun cu intelectualii din sebe alba [n fiecare an la [nceputul lui mai s`rb`torirea poetului [ntr-o reuniune restr@ns [nc [nainte de 1980 lucian blaga era proscris de autorit ile politice de atunci care nu au admis ca bustul poetului s fie ridicat [n curtea bisericii ]i a fost amplasat la intrarea [n lancr`m {nt@mpinam ]i eu pe atunci mari dificult i [n tip`rirea biobibliografiei lucian blaga care a ap`rut [n sf@r]it [n 1977 modest la începuturile sale cum impuneau condi iile nefavorabile reuniunea de la lancr`m ]i sebe se transforma dup 1989 [n festivalul interna ional lucian blaga anul acesta festivalul interna ional care poart numele poetului a ajuns la a xxv-a edi ie mai târziu se constituie la cluj-napoca unde lucian blaga a fost profesor la universitatea din capitala transilvaniei societatea lucian blaga care organizeaz concomitent cu festivalul interna ional sesiunea de comunic`ri consacrat vie ii ]i operei poetului cu cercet`tori de asemenea din ar ]i de peste hotare participant de mai mul i ani la festivalul interna ional de la sebe]alba ]i la sesiunea de comunic`ri de la cluj-napoca am preg`tit anul acesta pentru sebe alba lucrarea [n care m ocup de primele traduceri [n german din poezia lui blaga amintite mai sus importan a lor const [n primul r@nd [n faptul c sunt cele dint@i traduceri din lirica lui blaga [ntr-o limb de circula ie universal ]i cele dint@i traduceri [ntr-o asemenea limb din întreg scrisul s`u mai este de relevat ]i nivelul artistic nici el de neglijat la care sunt realizate aceste traduceri [n german pentru sesiunea ]tiin ific de la cluj-napoca am preg`tit o lucrare [n care pledez pentru continuarea biobibliografiei lucian blaga elaborat de mine ]i care se opre]te la anul 1977 de atunci s-au [nt@mplat multe lucruri lucian blaga ]i-a reprimit locul la academia rom@n ]i opera sa se bucur prin tip`riri ]i retip`riri de recunoa]terea de care a fost privat timp de o jum`tate de secol biobibliografia lucian blaga va înregistra la locul pe care [l merit lucr`rile de la festivalul interna ional de la sebe alba ]i de la sesiunea ]tiin ific de la cluj-napoca altfel aceste lucr`ri r`m@n [ngropate [n programele de la aceste sesiuni excep ie fac organizatorii festivalului interna ional de la sebe alba care scot [n fiecare an cu prilejul acestei manifest`ri revista pa]ii profetului cu lucr`rile care se in ]i cu alte informa ii foarte importante pentru viitoarele cercet`ri de istorie literar lucian blaga i face intrarea [n literatur prin bucovina ]i bucovina [l [nso e]te ]i [n posteritate dup trecerea sa dincolo de hotarele acestei lumi sucevi a 25 aprilie 2005 urmare din pag 13 disputa se face între modernii modera i ]i hipermoderni]ti ace]tia din urm în persoana lui mircea streinul ]i iulian vesper capi ai mi]c`rii iconarilor grupa i în jurul editurii cu acela]i nume sunt ataca i al`turi de arghezi ]i barbu într-o conferin a ]aptea la num`r organizat la 26 ianuarie 1935 de universitatea liber sub auspiciile societ ii pentru cultura ]i literatura român în bucovina expozeul lui vitencu se nume]teasasinii poeziei moderne urmeaz replicile la 29 ianuarie în glasul bucovinei traian chelariu nume]te interven ia lui vitencu o regretabil c`dere în pamflet la 1 februarie liviu rusu r`spunde prin articolul polemic pe marginea unei conferin e l`muriri f`r inten ii de convingere romantismul unitar ]i modernismul haotic despre care vorbe]te vitencu sunt în opinia lui liviu rusu calificative nereale la 2 februarie riposteaz ]i iulian vesper apare articolul s`u pe marginea unei conferin e ciocoism liric ]i asasini de talent la 3 februarie ]i apoi la 14 februarie drago vitencu atac din nou în paginile glasului bucovinei noua genera ie disculpându-l doar pe traian chelariu pentru a clarifica tema polemicii iulian vesper intervine la 19 februarie prin eseul tradi ie ]i modernism marginalii la o conferin publicat în acela]i ziar patronat de nistor interesant este dihotomia avansat de vitencu poezie r`neasc poezie burghez prin r`neasc în elegându-se na ional iar prin burghez cosmopolit vitencu ap`r în teorie o pozi ie pe care în practic nu o aplic or el nu este cum spuneam mai sus un poet ran ci un citadin tânjind dup puritatea lumii rustice autorul caietului de duminic practic o poezie domneasc marcat de un puternic sentiment rousseauist amestecat cu patriotism ardent patriotismul e liantul care-i ine la un loc pe poe ii ambelor genera ii numai c iconarii mizeaz pe ethosul mistic plutonian de profunzime iar vitencu pe ethosul de suprafa În aceast privin teza sa teoretic coincide cu crezul s`u poetic a doua ruptur pe care o marcheaz polemica stârnit de conferin a lui vitencu din 1935 este cea din sânul mi]c`rii iconar dac pân atunci ion nistor era amfitrionul ambelor genera ii dup aceast polemic o parte din iconari se grupeaz în jurul lui tr`ian br`ileanu mi]carea iconar se scindeaz din momentul acela iulian vesper nu se mai consider iconar timpul îi va apropia afectiv pe rivalii literari din tinere ea cern`u ean apartenen a la o alt grupare literar în interbelic nu-l împiedic pe fostul editorialist al glasului bucovinei s aib cuvinte de pre uire la adresa colegului s`u din tinere e înzestrat spune el cu o deosebit disponibilitate spiritual iulian vesper memorii bucure]ti editura saeculum i.o bucure]ti 1999 p.54 dup r`zboi drago vitencu ca ]i to i ceilal i poe i cern`u eni din perioada interbelic refugia i în ara ciuntit aproape c nu mai public poezie În 1974 dup trei decenii de la debutul s`u literar îi apare cum aminteam mai sus monografia roman at despre pionierul muzicii române]ti autorul faimoasei balade ]i al primei operete române ciprian porumbescu dovad c ]i în refugiu poetul ]i c`rturarul din neam de r`ze]i din fosta ar a }epeni ului nu s-a desp`r it în gând în suflet ]i în fapt de bucovina sa drag ]i de oamenii ei.

[close]

p. 15

septentrion anul xvi nr 22 2005 15 o scrisoare c~tre jan urban jarnik r`sfoind mai zilele trecute colec ia cântece poporale din bucovina culese al voievidca aflat la biblioteca na ional a româniei serviciul colec ii speciale bucure]ti am dat în mapa 22232 peste cîteva foi îng`lbenite format a 4 scrise cu cerneal neagr pe o singur fa ]apte pagini numerotate în dreapta sus avînd titlul Închinare versuri scrise din prilejul împlinirii a ]aptezeci de ani a dlui profesor ioan urban jarnik rostite în numele solda ilor români din lazaretul strahov din praga de horia petra-petrescu 1918 29 vi ]i urm`torul text prea cinstit prea cinstit adunare nu fie cu sup`rare de-mi încerc ]i eu norocu dup ce mi-a crescut ciocu }i rostesc aste cuvinte spre aducere aminte eu ]i gruia lui novac repede-un alt ortac ne-am b`tut capul întruna mai c se-mpline]te luna ca s d`m ]i noi de ]tire despre-a noastr alipire azi când ziua i-o petreci Împlinind ani ]aptezeci unul zis-a «s l cinstim ca pe-un crai s l omenim!» altul zis-a «a]adar s i cinstim un cap de ar » altul zis-a «frate drag eu i-a da o ar ntreag » to i trei spus-am «scump da face!» c ]tieam c n graiu i zace drag b`trân atâta miere de e]ti vrednic ce ne-ai cere dar pe când croiam la visuri }i la cinstiri cu dichisuri mo]ul nostru ]tiu prea bine mul umit e cu ce-i vine eu socot s i d`m drept dar nu palate de cle]tar câte-n lun câte-n stele c s ]o]eli c sunt momele nu un col întreg de ar ci în via a-ne amar s i privim în ochii-i drept s i d`m inima din piept mo]ul care ne-a-n eles el ce doina ne-a cules el ce hora ne-a jucat-o ]i-n streini ne-a ar`tat-o el e vrednic s primeasc inima-ne româneasc }tefureac |ugui h`tnean trei de neam bucovinean rusu torac macsine unu-n stran fu cete dar când d s i scoa banii vede c i-au ros guzganii tii dr`cie-ncornurat ce te faci acu m`i tat iese p`rul prin c`ciul cere bl`st`mata gur haine vechi ]i sl`b`noage Î i lipsesc vreo dou doage dac vrei s iai p`mântul }i prin pung i sufl vântul sta i pe loc le-am spus atunci desrobindu-i eu din munci a i ajuns ca ]i iganul ce-a pierdut sub el divanul când din perne de m`tas a sim it c n gol se las sta i s facem noi socoat din n`caz ce-o s ne scoat a i sburat prin nori cu nasu }i-a i pierdut nebeznici pasu unul talpa ]i-a sim it c l ardea ho i cumplit gheata biata era rupt a fost ]i ea doar la lupt }i-a oftat t`rtarul greu «hei de unde s iau eu suti]oara dou`zeci ca s n-am picioare reci » planul cinstei disp`ruse craiul de pe tron c`zuze altul zice «un cap de ar bine n-oiu fi de ocar da se rupe haina-n spate ce te faci în zdren e frate » }i-a c`zut ]i ara balt ca visarea cealalt În sfâr]it cel ce voise cel mai mândru dintre vise «|ara-ntreag`» cel ce-i dete se-ncordeaz se sumete toma gherman iliu }i iftode ieremiu plai tudor din valea sac }otropa p`lma de clac to i din mândra bucovin cu smerenie se închin vine-apoi de pe timi un novac toma de cri unul mândru b`n ean altul pui de bihorean creciu ion lâng sibii cu nevast ]i copii tama ion lâng arad cu p`rin i ce-n jale-i cad maisoni popa iosif vin ]i ei la catastif amândoi din huniedoar cari cu ochii se m`soar }i cu repede acum sunt tovar i buni de drum ghiorghi gavril neam de mo iat ne în p`r pe to i ne a]ez`m smeri i-n rând cei de un cuget ]i de-un gând }i i dorim zile de miere În veleatul nost de fiere s colinzi vesel de-acum Înc-o postat de drum peste valea plângerilor pân n ara îngerilor inima-ne s nso easc calea ta ]i s rodeasc ca ]i din ii de b`laur sentimentele i de aur când vei pune capu-n perne }i când lini]tea s-a a]terne peste mâna i lucr`toare s te-nal i m`re spre soare neamul te binecuvânt c-ai tr`it o via sfânt praga 1918 filologie romanic doctor în filologie al universit ii din viena 1875 î]i dobînde]te apoi la aceea]i universitatea abilitarea de docent cu teza importan a limbii române pentru studiul limbilor romanice 1879 pentru care s-a documentat în dou c`l`torii 1876 1879 prin românia i va conduce 1882-1919 catedra de romanistic de la universitatea din praga unde a deschis ]i un seminar pentru limba ]i literatura român În anul 1885 editeaz împreun cu andrei bârseanu colec ia doine ]i strig`turi din ardeal întocmit de ion micu moldovan la blaj tip`rit de academia român în dou volume 1885 aproape 1000 de pagini unde adaug un studiu în limba francez ceea ce face cunoscut literatura noastr folcloric peste hotare intelectualii români din ar ]i din provinciile aflate sub st`pînire str`in i-au urm`rit ac iunile înc dou c`l`torii prin românia în 1911 ]i scrierile publicate prin albumul macedoromân calendarul revistei ion creang doina c`lindarul nostru familia foaia oravi ii gazeta poporului gazeta transilvaniei ghilu]ul luceaf`rul românia jun etc c`ci pîn la sfîr]itul r`zboiului jan urban jarnik avea tip`rite cîteva contribu ii importante sprachliches aus rumänischen volksmärchen [limba basmelor populare române]ti jahresbericht der k u unterschule in wien leopoldstadt wien 1877 despre poeziile populare ]i culegerea lor în tribuna sibiu an ix nr 278 din 11 24 dec 1892 ]i nr 279 din 13/25 dec 1892 noima variantelor în poezia popular în }ez`toarea f`lticeni an xiv 1914 p 1-3 precum ]i o dest`inuire a interesului s`u pentru cultura poporului român drumul pe care am mers în convorbiri literare bucure]ti an xliii nr 1-10 din 1909 iordan datcu dic ionarul etnologilor români ed saeculum i.o bucure]ti 1998 a]adar nu-i de mirare c aflînd din presa vremii despre împlinirea celor 70 de ani ai c`rurarului jan urban jarnik în 25 mai 1918 scriitorul horia petrapetrescu de loc din bra]ov n`scut în 1884 fost student al universit ii din budapesta ]i al celei din viena doctor în litere cu o tez intitulat i l caragiales leben und werke via a ]i opera lui i l caragiale sus inut la universitatea din lipsca 1911 director la revista teatral din bra]ov 1913-1914 domeniul teatral fiindu-i o preocupare de c`p`tîi precum se vede din scrierile probleme teatrale bra]ov 1908 publicul nostru ]i teatrul arad 1911 teatrul de var bra]ov 1911 este mi]carea noastr teatral un lux 1912 teatrul la ar 1914 ca ]i o serie de traduceri din m gorki byörnson schiller courteline turgheniev lucian predescu enciclopedia româniei cugetarea material românesc oameni ]i înf`ptuiri edi ie anastatic ed saeculum i o ed vestala bucure]ti 1999 la care adaug mul umiri domnului emil satco directorul bibliotecii jude ene i g sbiera din suceava care mi-a oferite aceste date împreun cu camarazii de suferin pune la cale acest omagiu c`tre jan urban jarnik scrisoarea lui horia petra-petrescu este ]i un document inedit din care se poate reconstitui o list aproximativ a românilor din armata austro-ungar interna i în spitalul militar din praga la data de 29 iunie 1918 nu ]tim care a fost r`spunsul savantului praghez dar important r`mîne faptul c la un prilej de mare bucurie cum a fost perspectiva unirii tuturor românilor într-un singur stat cei cî iva ofi eri ]i solda i români r`ni i din spitalul militar din praga se gîndesc s l omagieze întrun mod sincer ]i nonprotocolar pe c`rturarul care le-a sus inut idealul na ional ion filipciuc ion maftei miercurisculptur [n lemn din ciclul s`pt`m@na din expozi ie r`d`u i iulie 2005 mai mul i români din bucovina banat transilvania mobiliza i în armata austro-ungar ]i r`ni i în luptele din cel dintîi r`zboi mondial se reîntîlnesc într-un spital militar din praga unde se in la curent cu evenimentele de pe front ]i cu cele ce se întîmpl în inuturile lor de ba]tin Între ve]tile bune se num`r declara ia basarabenilor de unire cu ara mum ]i persepectiva unirii tuturor românilor întrun singur stat bucuria lor pot s ]i-o exprime ]i printr-o scrisoare versificat trimis înv atului ceh jan urban jarnik un mare prieten al românilor care prin cursurile ]i lucr`rile sale literare a sprijinit idealurile na ionale române]ti jan urban jarnik s-a n`scut la 25 mai 1848 la potstýn cehia ]coala secundar a f`cut-o la hradec králové iar la viena ]i paris a urmat 1870-1875 cursurile de

[close]

Comments

no comments yet