Pagini pentru o bibliografie tematică a cărţii creştine româneşti

 

Embed or link this publication

Description

studiu bibliografic

Popular Pages


p. 1

Maria Buturugă Pagini pentru o bibliografie tematică a cărţii creştine româneşti comunicare la Zilele academice clujene, Biblioteca Academiei Române, Filiala Cluj, 20-21 iunie 2002, publicată în revista: Biblioteca şi cercetarea, Cluj, vol. XXIV, 2004, p. 35-46

[close]

p. 2

Sunt multe întrebările pe care ni le pune societatea românească actuală. Un posibil răspuns îl oferă biblioteca - organism viu, care, dacă nu a învăţat încă să vorbească, ştie în schimb să scrie (de fapt, ştie să ne arate unde să citim). Biblioteca Academiei Române este deţinătoarea a mare parte din materialul tipărit sau doar multiplicat manuscris de către poporul român. Un studiu asupra acestui fond de carte, pentru anii 1831-1952, adică în perioadele modernă şi contemporană pentru literatura română, ne arată transformarea surprinzătoare care a avut loc la nivelul orientării (sau dezorientării) intelectualismului românesc.

[close]

p. 3

Am surprins acest fenomen în sistematizarea cărţii creştine tipărite (şi păstrate în bibliotecile noastre), având la bază Bibliografia românească modernă, realizată în Departamentul Bibliografie Naţională al Bibliotecii Academiei Române din Bucureşti, şi editată între anii 1984 şi 1996, şi Bibliografia românească contemporană, acum în lucru. Am restrâns studiul la două domenii: manualele şcolare şi tezele de licenţă, şi o literă: litera A. Se va reface astfel drumul parcurs de cartea românească în perioada “tinereţii ei tipografice”.

[close]

p. 4

Oportunitatea acestui demers se justifică în aceeaşi măsură în care omului îi este necesară o genealogie a propriei familii, pe lângă istoria poporului său. Ştim că această oportunitate a fost bine valorificată în alte spaţii literare şi religioase. Binecunoscute sunt studiile realizate de studenţii de la Cambridge. În The New Cambridge Bibliography of English Literature, vol. 3, din 1963, capitolul destinat religiei este amănunţit structurat, cuprinzând peste o sută cincizeci de autori principali. Fraţii noştri musulmani, tot sub egida Cambridge, au editat în 1958 Index Islamicus, 1906-1955, a catalogue of articles on Islamic subjects in periodicals and other collective publications, în care capitolul Religion cuprinde peste două mii de poziţii.

[close]

p. 5

* Demersul de faţă, iniţial de orientare statistică, s-a dovedit a fi un film documentar (dacă nu chiar artistic), cu personaj principal poporul român şi creştin, în cadrul ideal oferit de Biblioteca Academiei Române. Au colaborat, pe perioada literaturii moderne:  Florian Aaron1, propunător de texte pentru şcolari, micul lui catehism ajungând până la a XXVIII-a reprezentaţie;  George Aramă2, povestitor al istoriei universale ca istorie a societăţii creştine de la începuturile ei (sperăm să nu ne fi povestit şi sfârşitul);  un grup de figuranţi anonimi, alcătuitori de abecedare creştine cu decoruri chirilice sau de tranziţie, mai apoi cu alfabet latin. Supervizările acestor reprezentaţii au fost făcute de regizori cu teze de doctorat pe teme diverse:  atitudini în spaţiul religios: de la Încercările romano-catolicilor de a atrage pe români la biserica papistă, propusă de Ioan Andreiu3, la Predica clasică franceză, propusă de Constantin Antonescu4; personalităţi creştine marcante, precum: Varlaam al II-lea5, cel care a introdus limba română în bisericile din Moldova, la jumătatea secolului al XVII-lea;  din Vechiul Testament, Ioel6; din Noul Testament, Ioan Botezătorul7.  1 2 3 4 5 6 7 Miculu catechismu seu datoriile omului creştinu, moralu şi socialu . de A.F. Ediţia XXVIII, 1889; 32 p. (I.38) Manual de istorie Universală Ecclesiastică, de George Aramă. Partea I: Istoria Vechia. Iaşi, 1879 ; 90 p. Partea II: Istoria mezie, 1881; 80 p. Partea III: Evulu modernu, 1890; 123 p. (I.32) Încercările romano-catolicilor de a atrage pe români la biserica papistă, în special pe cei din Muntenia şi Moldova , de Ioan Andreiu. Bucureşti, 1893; 171 p. (II.3) Predica clasică franceză, de preotul Const. Antonescu. Bucureşti, 1899; 61 p. ( II.5) Varlaam al II-lea Mitropolitul Moldovei (1632 -1653), de Ioan Andreescu. Bucureşti, 1897; 83 p. (II.11) Priviri asupra profetului Ioil, de Anghelache Şt. Radu. Bucureşti, 1906; 57 p. (II.6) Sfântul Ioan Botezătorul, de Traian Andronescu. Bucureşti, 1907, 99 p. ( II.9)

[close]

p. 6

* Se evidenţiază, în perioada literaturii moderne româneşti, o orientare clar creştină. Dar de ce dispare abecedarul-catehism, sau istoria ca istorie a creştinismului, imediat după primul sfert al veacului douăzeci? Observăm atitudinea propunătorilor de abecedare de a urma o evidentă linie creştină. Atitudinea nu surprinde, privind situaţia învăţământului european din momentul respectiv. Totuşi, acum, după o sută de ani, s-a uitat că poporul român a trecut printr-o astfel de perioadă, căci roadele acestei metode pedagogice par să se fi stins. La sfârşitul secolului al XIX-lea, se manifesta un interes constant pentru formarea pe principiile moralei creştine a tinerei generaţii - dincolo de aspectul firesc al acestei atitudini, ca ecou venit din Apus. Catehismele lui Aaron Florian, păstrate în biblioteci în număr mare, cele 28 de ediţii pe o perioadă de 50 ani, dovedesc amploarea pe care a avut-o fenomenul în şcoala românească. Ediţia a XXV-a, din 1884, are aprobarea şi binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, şi este carte didactică, autorizată de Ministerul Instrucţiunii Publice şi al Cultelor. Ultimul paragraf propune "datoriile fie-cărui omu către patria sa", îndemnând pe creştin "să respecte tóte aşedămintele patriei sale precum: şcóle, spitaluri, drumuri, şi altele, şi să ajute câtu va putea spre întreţinerea loru, căci printr' aceste se înfrumuseţeză patria şi se face lăudată şi într' alte părţi". Abecedarele sunt mai mult traduceri sau preluări din alte spaţii geografice, cu siguranţă adaptate la situaţia şcolii româneşti în momentul respectiv.

[close]

p. 7

Pentru spaţiul transilvănean, predominând tema greco-catolică, se tipăreşte la Blaj, Braşov, Sibiu8, dar şi la Viena9. Un Abecedar "pentru folosul şcolarilor de legea greco-răsăriteană" se tipăreşte la Sibiu, în patru ediţii, între anii 1851 şi 1863. La Viena, apare un abecedar "pentru şcoalele elementare româneşti de legea greco-unită din Ungaria şi Banatu", în 1857. Iosif Aron publică istorii bisericeşti la Braşov, două ediţii în 1893 şi 1900, şi la Sibiu, şapte ediţii, între anii 1893 şi 1911. La Craiova, se traduce din franceză10. În Bucureşti şi Cetatea Neamţului11, preponderent, Biserica Ortodoxă îşi exprimă punctul de vedere în educaţia tinerei generaţii, dovedind orientarea clar creştină a învăţământului românesc. La Iaşi, se tipăreşte şi pentru romano-catolici. În 1925, ţinându-se la Vatican o expoziţie a tuturor misiunilor catolice, Almanahul revistei populare catolice Viaţa prezintă cititorilor săi lista cu "ce s-a scris sau tipărit româneşte de către părinţii franciscani din Moldova, din timpurile cele mai vechi şi până în zilele noastre". La poziţia a patra găsim Abecedarul12pentru învăţătura pruncilor catolici din Principatul Moldavia. Tipărit la Iaşi, în 1841, cu litere chirilice, el este destinat "pentru şcoalele noastre creştine, înfiinţate şi întreţinute de misionarii franciscani", misionari care au adus din Italia primele tipărituri cu litere latine în Moldova, chiar dacă într-o limbă românească nu tocmai literară. Alături de abecedare şi catehisme, sunt manuale de istorie sfântă sau bisericească, de exemplu, Manualul de istorie Universală Ecclesiastică al lui George Aramă13, profesor la Seminarul din Huşi. 8 9 10 11 12 13 Abţdar pentru folosul şcolarilor de legea greco-răsăriteană. Sibiu, 1851; 92 p. [probabil, abecedarul publicat sub îngrijirea mitropolitului Şaguna]. Ediţia II, 1852; 89 p. Ediţia IV, 1863; 89 p. (I.8) Abecedariu pentru şcoalele elementare româneşti de legea gr. unită din Ungaria şi Banatu. Viena, 1857; 110 p. (I.2) Abeţedar moral. Urmat de câteva istorii folositoare pentru deprinde rea copiilor la citire. Traduse din franţuzeşte de Gr. Mihăescu, prof. lancasterian în Şcoala Centrală din Craiova. Ediţia I. Craiova, 1839; 70 p. ( I.6) Azbucoavnă pentru învăţătura pruncilor... deprinde atât la cunoaşterea slovelor, la slovenire şi la cetire, cât şi la rânduiala vecerniei, utreniei şi a Sfintei Liturghii. Care s-au tipărit la S.M. Neamţului, 1847; 72 f. (I.9) Abecedar pentru învăţătura pruncilor catolici din Principatul Moldaviei. Iaşi, 1841; 16 p. (I.1) Manual de istorie Universală Ecclesiastică, de George Aramă, Profesor la Seminarul din Huşi. Partea I: Istoria Vechia. Iaşi, 1879; 90 p. Partea II: Istoria mezie, 1881; 80 p. Partea III: Evulu modernu, 1890; 123 p. (I.32)

[close]

p. 8

* Toate tezele de licenţă în teologie sunt susţinute la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Teologie, pe o perioadă de douăzeci de ani, la cumpăna dintre secolele al XIX-lea şi al XX-lea. Preotul C.N. Adam, în teza sa de doctorat Pictura creştină în Biserica Ortodoxă, are în vedere că "autorul unei lucrări trebue să examineze dacă comunică publicului cunoscinţe de orecare folos şi dacă măresc cu câte-va drahme tesaurul sciinţei umane". În ultimul capitol, ne prezintă pictura în biserica română. Se pare că, de dinainte de secolul al XIV-lea, nu s-au păstrat monumente sau exprimări artistice în spaţiul sud-carpatic. Dar, de atunci, "s-au fundat treptat biserici în tóte localităţile unde era un grup óre-care de locuitori, s-au fundat monastiri cu biserici măreţe, mitropolii şi episcopii - precum se vede şi astădi". Autorul reţine că "pictura religioasă dominantă în biserica română, penă la finele sec. XVIII - cu rari excepţiuni - este cea bizantină (atomită) ... Pe timpul lui Brâncoveanu, avem de notat un fapt capital. Câţi-va tineri sunt trimişi pe cheltuiala sa să studieze pictura la Veneţia, de unde pare a se fi întors la zidirea monastirei Hurezul (1694)".

[close]

p. 9

Impresionează interesul manifestat pentru recunoaşterea personalităţilor marcante ale Bisericii Ortodoxe Române, importantă fiind evidenţierea în străinătate a spiritului creştin ortodox pe aceste meleaguri. Ioan Andreescu notează că "timpurile şi împrejurările sub cari ilustrul mitropolit Varlaam al II-lea a păstorit Biserica Moldovei, au fost de tot vitrege şi nefericite, şi în posiţiune de a descuraja pe ori-cine, nu însă şi pe Varlaam, de a mai face óre-care progres în turma ce i-a fost încredinţată", Mitropolitul Varlaam fiind primul care a introdus cuvântul românesc în bisericile Moldovei, la jumătatea secolului al XVII-lea. Tezele bazate pe studiul textelor evanghelice, ca şi a textelor biblice vechi, demonstreză deschiderea teologiei româneşti spre orizonturi cât mai largi.

[close]

p. 10

* Pe perioada literaturii contemporane, într-o cifră totalizatoare creştineşte, dar periculos de insuficientă bibliografic, avem doar trei titluri. Tezele de licenţă nu se mai publicau de îndată ce erau susţinute. În prefaţa la Traduceri în româneşte din literatura veche creştină, preotul Spiru Apostol recunoaşte o stare de fapt: "cheltuielile mari ce le-am făcut cu tipărirea tezei de doctorat «Cauzele victoriei lui Constantin cel Mare în lupta cu Maxenţiu»14, mă împiedică în realizarea intenţiilor dela început". Nădăjduia să poată completa această lucrare de seminar pentru doctorat, cu alte opere, "în special cele în manuscris la biblioteca Seminarului Veniamin din Iaşi, sau la biblioteca Mănăstirii Neamţ". În aceeaşi prefaţă, preotul Spiru Apostol surprinde fără echivoc atitudinea societăţii laice pentru literatura interbelică: "socotesc că lucrarea de faţă... va fi primită cu bunăvoinţă măcar în cercurile înalte teologice, încredinţat fiind că, în lumea creştină obişnuită, nu poate pătrunde, deoarece aceasta e prea puţin dornică de asemenea lucrări" (Huşi, 1935). Şi totuşi, se citeşte mult în această perioadă, teza de licenţă propusă de Longinus Aldea15, impresionând prin bibliografia de peste 400 de titluri. 14 15 Cauzele victoriei lui Constantin cel Mare în lupta cu Maxenţiu. Teză de doctorat de pr. Spiru I. Apostol, consilier referent, Sf. Episcopie a Huşilor. Huşi, 1934; 200 p. (Universitatea din Iaşi. Facultatea de Teologie) (III.1) Căsătoria de Levirat după Vechiul Testament. (Litografiat) Teză de licenţă în teologie, prezentată şi susţinută de Aldea L.V. Bucureşti, 1942; 280 p. (Universitatea din Bucureşti. Facultatea de Teologie) (III.2)

[close]

p. 11

După anul 1920, abecedarele sunt preponderent laice, pentru copii apărând cărţi cu colinde, povestiri după Biblie, piese de teatru cu conţinut religios, dar nu cărţi direct legate de procesul de învăţământ la nivel elementar. În prefaţa la Cursul de omiletică16, pentru clasa a VI-a, întocmit de George Aramă, fost profesor la Seminarul Veniamin, Ioan Mihălcescu, "însărcinat de onorata Administraţie a Casei Şcoalelor cu facerea corecturilor şi tipărirea ediţiei de faţă", observă că "Aramă s-a stins, dar opera lui trăeşte şi va trăi şi alimenta multă vreme sufletele dornice de cunoştiinţă ale tinerilor seminarişti, pentru că are temeinic şi larg fond teologic şi e scrisă cu căldura izvorâtă dintr-un înalt şi curat idealism". Acest manual, prin faptul că a fost editat de Casa Şcoalelor, dovedeşte interesul pentru păstrarea învăţământului religios în România; însă nu putem fi siguri care este motorul acestui interes, din moment ce învăţământul de masă este preponderent laic. 16 Curs de omiletică întocmit pentru clasa a VI-a a seminarelor de răposatul George Aramă, fost profesor la Seminarul Veniamin. Revăzut de I o a n Mi hă lce sc u , profesor la Facultatea de Teologie din Bucureşti. Ed. II. Bucureşti (Imprimeriile Independenţa), 1922, 225 p. (Din publicaţiile Casei şcoalelor) (III.3)

[close]

p. 12

* Ce a făcut, oare, ca doar douăzeci de ani mai târziu, societatea românească să primească cu prea slabă opoziţie secularizarea comunistă, renunţând la ceea ce păstrase cu curaj, dacă nu pentru un mileniu şi jumătate, cu siguranţă şi cu dovezi, pentru o jumătate de mileniu? O bibliografie a scrierilor religioase poate readuce spiritului românesc încrederea în propriile credinţe strămoşeşti, acum, într-o perioadă de derută spirituală, în care non-valoarea ia o amploare de-a dreptul periculoasă. Existenţa unei înrădăcinări profunde în spiritualitatea creştină primeşte astfel o dovadă capabilă să înfrunte şi cele mai răuvoitoare interpretări ale fenomenului ateismului impus de coloratura politică din a doua jumătate a secolului al XX-lea.

[close]

p. 13

Acesta a fost momentul în care unda de şoc a Revoluţiei franceze atingea graniţele româneşti. Părea doar o leziune imobilizatoare, dar oare, să fi fost o epidemie atât de gravă încât să fie amputată zona creştină a poporului român? Rana va fi izolată, pe la jumătatea secolului al XX-lea, cu o bandă solidă: comunismul. La sfârşitul acestui secol aproape ateu, rupte fiind legăturile care nu îl lăsau să respire, observăm că refacerea organismului creştin este mult mai anevoiasă decât părea că va fi. Ilustrările momentului de ruptură semnalat de prezentul studiu, oferă răspuns întrebării: cum de a fost posibil ateismul pentru poporul român? Dar care va fi răspunsul la întrebarea: ce putem face acum? Acum, însemnând momentul acesta în care copiii încep să ajungă, prin intermediul sistemului de învăţământ, la informaţii creştine pe care părinţii lor nu le-au avut niciodată, iar bunicii le-au uitat demult. Mai poate fi reînnodat creştinismul la o a patra generaţie? - întrebare la care Biblioteca Academiei Române va răspunde documentat abia peste încă un sfert de secol de acumulări ale viitoarelor lucrări literare şi ştiinţifice.

[close]

p. 14

I. Manuale şcolare (1831-1918) I.1. Abecedar pentru învăţătura pruncilor catolici din Principatul Moldaviei. Iaşi, 1841; 16 p. (BRM 128) I.2. Abecedariu pentru şcoalele elementare româneşti de legea gr. unită din Ungaria şi Banatu. Viena, 1857; 110 p. (BRM 129) I.3. Abecedariu religios pentru şcoalele Principatelor Unite moldo-române. Ediţia VI. Iaşi, 1859; 110 p. (BRM 131) I.4. Abecedariu romanu cu litere strabune si chirilice în doue parti pentru deprinderea prunciloru la cetire, impreuna cu rogatiuni si invetiatura crestineasca. Blasiu, 1869; 32 p. (BRM 132) I.5. Abecedaru şi Dialoguri greco-romane, coprindend Alfabetul, regulele citirei, accentele şi semnele..., rugăciuni etc. Bucureşti, 1878; 62 p. (BRM 137) I.6. Abeţedar moral. Urmat de câteva istorii folositoare pentru deprinderea copiilor la citire. Traduse din franţuzeşte de Gr. Mihăescu, Prof. Lancasterian în Şcoala centrală din Craiova. Ediţia I. Craiova, 1839; 70 p. (BRM 120) I.7. Abeţedar sau Bucovnă. În care s’a alăturat şi Istoria sfântă cu scurte întrebări şi răspunsuri, tălmăcită din ruseşte şi dată la lumină pentru învăţătura copiilor mici. Bucureşti, 1849; 44 p. (BRM 136) I.8. Abţdar pentru folosul şcolarilor de legea greco-răsăriteană. Sibiu, 1851; 92 p. (BRM 123) [probabil, abecedarul publicat sub îngrijirea mitropolitului Şaguna]. Ediţia II, 1852; 89 p. (BRM 124). Ediţia IV, 1863; 89 p. (BRM 125) I.9. Azbucoavnă pentru învăţătura pruncilor... deprinde atât la cunoaşterea slovelor, la slovenire şi la cetire, cât şi la rânduiala vecerniei, utreniei şi a Sfintei Liturghii, Care s -au tipărit la S. M. Neamţului, 1847; 72 f. (BRM 4008) I.10. Carte de rugăciune pentru copii catolici, de P.C. Auner. Ediţia II. Bucureşti, 1908. (BRM 3881) I.11. Catihismul omului creştin, moral şi soţial. Pentru trebuinţa tinerilor din şcoa-lele începătoare. De F. Aron, profesor de Istoria Generală, la Colegiul naţional din Bucureşti. Bucureşti, 1834; 99 p. (BRM 2) I.12. Catihismul omului creştin, moral şi soţial. Compus şi dat la lumină mai întâi de F. Aaron, iar acum adoa oară spre folosul şi luminarea tinerimii, iarăşi se retipăreşte în zilele Prea Înălţatului nostru Domn atoată Ţara Românească, Barbu Dimitrie Ştirbei. Cu Binecuvântarea Iubitorului de Dumnezeu Episcop al Sfintei Episcopii Buzăul D.D. Filothei. Buzău, 1853; 84 p. (BRM 3) I.13. Elemente din Biblie şi Istoria bisericească pentru şcolele poporale. De Iosif Aron, învăţător. Braşov, 1893; 98 p. (BRM 3258) I.14. Elemente din Biblie şi Istoria bisericească. Aprobată de Vener. Consistorii diecesane din Arad şi Caransebeş. De Iosif Aron, învăţător. Ediţia II. Braşov, 1900; 92 p. (BRM 3259) I.15. Elemente de catechismu pentru scolarii clasei II primară de ambe sexe, prelucrată de I. Alexie, Institutoare. Partea I. Bucureşti, 1872; 12 p. (BRM 1366) I.16. Elemente de catechismu pentru scolarii clasei III primară de ambe sexe, prelucrată de I. Alexie, Institutoare. Partea II. Bucureşti, 1872; 30 p. (BRM 1366) I.17. Elemente de istoria sacră seu biblică a Vechiului şi Noului Testamentu. Pentru şcolele primari, urbane şi rurali de ambe sexe, [de F. Aaron, identificat după Iarcu]. Bucureşti, 1867; 38 p. (BRM 11). Ediţia II, 1869; 37 p. (BRM 12). Ediţia III, 1870; 37 p. (BRM 13). Ediţia III [prelungire de tiraj], 1871; 43 p. (BRM 14). Ediţia IV, 1872; 41 p. (BRM 15) I.18. Elemente de istoria sacră seu biblică a Vechiului şi Noului Testamentu pentru şcoalele primare de ambe sexe. [De F. Aaron - identificat după Iarcu]. Ediţia X [ediţiile anterioare au apărut cu titlul: Istoria sacră seu biblică a Vechiului şi Noului Testamentu]. Bucureşti, 1879; 40 p. (BRM 23) I.19. Elemente de istoria sacră seu biblică a Vechiului şi Noului Testamentu pentru şcoalele primare de ambe sexe. [De F. Aaron - identificat după Iarcu]. Ediţia XI. Bucureşti, 1881; 40 p. (BRM 24). Ediţia XII, 1883; 40 p. (BRM 25). Ediţia XIII, 1883; 40 p. (BRM 26) I.20. Elementuri de Istoria Sfântă a legi vechi şi a celii nouă, trasă din Biblie şi Evanghelie. Pentru trebuinţa tinerilor începători. De F. Aaron, Profesor de Istoria Generală, la Colegiul naţional Sf. Sava din Bucureşti. Bucureşti, 1835; 84 p. (BRM 9)

[close]

p. 15

I.21. Elementuri de Istoria Sfântă sau Prescurtare de Testamentul cel vechiu şi cel nou, trasă din Biblie şi Evanghelie. Pentru trebuinţa tinerilor începători. De F. Aaron, Profesor de Istoria Generală, la Colegiul Naţional Sf. Sava din Bucureşti. Ediţia III. Bucureşti, 1841; 84 p. (BRM10) I.22. Istoria bisericească pentru şcolele poporale, de Iosif Aron. Sibiu, 1893; 88 p. (BRM 3261). Ediţia II, 1896; 86 p. (BRM 3262). Ediţia III, 1900; 87 p. (BRM 3263). Ediţia V, 1908; 55 p. (BRM 3264). Ediţia VII, 1911; 55 p. (BRM 3265). I.23. Istoria sacră seu biblică a Vechiului şi Noului Testamentu. [De F. Aaron]. Ediţia IV [primele ediţii au apărut cu titlul: Elemente de istoria sacră seu biblică a Vechiului şi Noului Testamentu]. Bucureşti, 1873; 38 p. (BRM 18) I.24. Istoria sacră seu biblică a Vechiului şi Noului Testamentu. [De F. Aaron]. Ediţia V, Bucureşti, 1876; 36 p. (BRM 19). Ediţia VI, 1877; 31 p. (BRM 20). Ediţia VII, 1878; 32 p. (BRM 21). Ediţia VIII, 1879; 32 p. (BRM 22) I.25. Istoria Sfântă elementară sau Prescurtare de Testamentul Vechiu şi Nuou. [De F. Aaron, identificat după titlul de mai sus]. Bucureşti, 1851; 72 p. (BRM 27). 1852; 70 p. (BRM 28) I.26. Istoria Sfântă elementară sau Prescurtare de Testamentul Vechiu şi Nuou pentru trebuinţa tinerilor începători de amândouă sexele din aşezămintele de învăţătură şi creştere, publice şi private. [De F. Aaron]. Bucureşti, 1854; 70 p. (BRM 29) I.27. Istoria Sfântă elementară sau Prescurtare de Testamentul Vechiu şi Nuou. [De F. Aaron]. Bucureşti, 1855; 70 p. (BRM 30). 1856; 70 p. (BRM 31). Ediţia II, 1858; 70 p. (BRM 32). Ediţia III, 1859; 70 p. (BRM 33) I.28. Manual de catehismul cel mic al omului creştin, moral şi soţial pentru tinerimea din şcoalele începătoare. De F. Aaron, profesor de Istoria generală în Colegiul Naţional Sf. Sava din Bucureşti. Bucureşti, 1839; 37 p. (BRM 34) I.29. Manual de catehismul cel mic al omului creştin, moral şi soţial. De F. Aaron. Bucureşti, 1841; 46 p. (BRM 35). 1842; 40 p. (BRM 36). 1844; 39 p. (BRM 37). 1846; 48 p. (BRM 38). 1848; 48 p. (BRM 39), 1850; 48 p. (BRM 40). 1852; 48 p. (BRM 41) I.30. Manual de catehismul cel mic al omului creştin, moral şi soţial. Ediţia II. De F. Aaron. Bucureşti, 1858; 48 p. (BRM 42) I.31. Manual de catehismul cel mic al omului creştin, moral şi soţial. De F. Aaron. Iaşi, 1857; 54 p. (BRM 43). 1859. (BRM 44). 1860; 50 p. (BRM 45) I.32. Manual de istorie Universală Ecclesiastică, de George Aramă, Profesor la Seminarul din Huşi. Partea I: Istoria Vechia. Iaşi, 1879; 90 p. (BRM 2928). Partea II: Istoria mezie, 1881; 80 p. (BRM 2928a). Partea III: Evulu modernu, 1890; 123 p. (BRM 2928b) I.33. Miculu catechismu seu datoriile omului creştinu, moralu şi socialu pentru şcolele primari, urbane şi rurali, de A.F. [autor identificat după Adamescu, I.] Ediţia XIII. Bucureşti, 1869; 47 p. [primele ediţii au apărut sub titlul: Manual de catehismul cel mic al omului creştin, moral şi soţial.] (BRM 49) I.34. Miculu catechismu seu datoriile omului creştinu, moralu şi socialu, de A.F. Ediţia XIV. Bucureşti, 1870; 47 p. (BRM 50). Ediţia XV, 1871; 51 p. (BRM 51). Ediţia XVI, 1872; 58 p. (BRM 52) I.35. Miculu catechismu seu datoriile omului creştinu, moralu şi socialu carte didactică autorisată de Ministerul Instrucţiunii Publice şi introdusă în şcolele primare de ambe sexe în modu obligatoriu; de A.F. Ediţia XVII. Bucureşti, 1873; 32 p. (BRM 53) I.36. Miculu catechismu seu datoriile omului creştinu, moralu şi socialu, de A.F. Ediţia XVIII. Bucureşti, 1875; 31 p. (BRM 54). Ediţia XIX, 1876; 31 p. (BRM 55). Ediţia XX, 1877; 31 p. (BRM 56). Ediţia XXI, 1878; 31 p. (BRM 57). Ediţia XXIII, 1880; 32 p. (BRM 58) I.37. Miculu catechismu seu datoriile omului creştinu, moralu şi socialu carte didactică autorisată de Ministerul Instrucţiunii Publice şi al Culteloru. Cu aprobarea şi binecuvântarea Sfântului Sinodu alu bisericei ortodoxe din România. De A.F. Ediţia XXV. Bucureşti, 1884; 32 p. (BRM 59) I.38. Miculu catechismu seu datoriile omului creştinu, moralu şi socialu, de A.F. Ediţia XXVI. Bucureşti, 1886; 32 p. (BRM 60). Ediţia XXVIII, 1889; 32 p. (BRM 61)

[close]

Comments

no comments yet