Notă introductivă la Publicaţiile Periodice Româneşti tomul V, partea a 2-a

 

Embed or link this publication

Description

Publicaţiile Periodice Româneşti, introducere

Popular Pages


p. 1

Ileana Stanca Desa Notă introductivă la Publicaţiile Periodice Româneşti tomul V, partea a 2-a

[close]

p. 2

Volumul de faţă este partea a doua din tomul al V-lea din repertoriul bibliografic al periodicelor pe care Biblioteca Academiei Române s-a obligat să îl pună la dispoziţie celor care se folosesc din ce în ce mai intens de “presa de altădată”. Categoriile descrise în această monumentală lucrare, concepută la sfârşitul secolului al XIX-lea prin “Planul Bianu”, sunt ziarele, gazetele şi revistele scrise în limba română, indiferent de locul lor de apariţie, sau în orice limbă, dacă au fost editate pe teritoriul administrativ al României. Nu au fost omise nici cele care au fost patronate de instituţiile Statului şi tipărite peste hotare, chiar dacă apăreau în limbile ţărilor respective.

[close]

p. 3

În anul 2013 bibliografia descriptivă Publicaţiile Periodice Româneşti împlineşte un secol de la prima apariţie. Volumul apărut în 1913 se datora muncii de ani buni ai cunoscuţilor bibliografi şi oameni de cultură Nerva Hodoş şi Al. Sadi Ionescu. Ei au stabilit criteriile de lucru, care au fost urmate cu sfinţenie şi în volumele următoare, izbutind să elaboreze o lucrare omogenă, unitară şi familiară azi cercetătorilor Precizarea este necesară deoarece tomul al doilea a apărut după o întrerupere de peste jumătate de secol, în 1969.

[close]

p. 4

Munca bibliografică, migăloasă, epuizantă şi pretenţioasă cerea o bună cunoaştere a presei dar şi a culturii, limbi străine şi alfabete diverse (chirilic, grec, armean, ebraic, etc.). Lipsa unui personal pregătit în acest scop, sau folosirea lui la alte treburi ale Bibliotecii s-a datorat, în mare parte, şi situaţiei istorice. Al doilea război balcanic, Primul şi al Doilea Război Mondial, crizele economice, dictatura regală, schimbarea de regim din 1944, s-au dovedit a fi piedici insurmontabile.

[close]

p. 5

Părea că această imporantă lucrare, pe care toate ţările civilizate o înfăptuiseră de ani buni, era sortită uitării. Totuşi intelectuli de seamă şi bibliografi de înaltă clasă (Georgeta Răduică, George Baiculescu şi Neonila Onofrei) au determinat, în 1956, Prezidiul Academiei să accepte reluarea importantei bibliografii naţionale. Tot atunci s-a stabilit şi criteriul cantitativ al unui volum. Dorind să fie de proporţii asemănatoare cu primul, numărul de periodice descrise s-a hotărât să fie în jur de 3.000 de titluri. Automat perioada calendaristică s-a redus. Astfel dacă volumul I îngloba periodicele dintre anii 1820 – 1906, volumul al II-lea, tipărit în 1969, avea ca perioadă anii 1907 – 1918. La acestea se adaugă şi anexa, suplimentul în care se găseşte Courrier de Moldavie, Iasi, 1790, descoperit ulterior aparitiei primului tom.

[close]

p. 6

Pentru volumele III şi IV perioada calendaristică a fost fixată la cinci ani, considerând că acesta ar fi intervalul în care un ziar sau o gazetă îşi putea dezvălui caracteristicile. O nouă problemă s-a ivit la începerea redactării periodicelor apărute între 1931 – 1935. Perioada aceasta de libertate şi democraţie, de relativă bunăstare după depăşirea crizei din 1929 – 1933 precum şi expansiunea fără precedent a tiparului a dus la o supra-abundenţă de periodice. Dintre toate perioadele, istoria presei trebuie să o considere pe aceasta drept cea mai prolifică.

[close]

p. 7

Depăşind sferele clasice ale interesului: politic, economic, literar, sau de strictă specialitate, presa începe să “cucerească” toate categoriile sociale. Apar periodice în marile şi micile oraşe, chiar şi în sate. Peste 6.000 de titluri au fost depistate la o primă numerotare. Colectivul de bibliografie al periodicelor este restrâns. El trebuie să formeze o echipă sudată, cu experienţă şi cunoştinţe de cultură pe cât posibil similare. Numai aşa se poate redacta acest repertoriu. Cei patru bibliografi au corespuns cerinţelor şi acest volum a fost realizat într-un timp record. Aceasta deoarece s-a luat hotărârea de a fragmenta noianul de titluri în patru părţi folosind criteriul alfabetic. În prima parte au fost descrise titlurile literelor A–C; în volumul de faţă cele de la literele D–L.

[close]

p. 8

Schimbările de titlu des folosite de publiciştii interbelici în timpul apariţiei unui periodic şi care pot deruta, precum şi existenţa numeroaselor ediţii paralele în diverse limbi, sau a unor suplimente independente cu titluri proprii se reflectă în structura volumului. De aceea în partea finală se află capitolul de completări cu celelalte litere. Este alcătuit fie din descrieri complete, fie din fişe de trimitere, după cum a fost cazul (de exemplu: Die Arbeitende Frau. Organ des Verbandes der Arbeitenden Frauen Rumäniens. Bucureşti: noiembrie 1931 – decembrie 1932; mai – decembrie 1933. Este ediţia în limba germană a publicaţiei Femeia muncitoare. Organul Uniunii femeilor muncitoare din România. Bucureşti: mai 1931 – decembrie 1932; mai – decembrie 1933).

[close]

p. 9

Volumul pune la dispoziţia cercetătorilor şi nu numai, 1.511 titluri cu descrierea adecvată. Caracteristic este faptul că 952 de periodice apărute în această perioadă, sunt titluri noi, în timp ce continuările şi reapariţiile sunt numai 559. Dintre titlurile noi, multe au avut o apariţie efemeră. Nu au fost editate de profesionişti. Toate categoriile sociale au încercat să se folosească de această parte a mass-mediei pentru a-şi face cunoscute doleanţele, nemulţumirile sau aspiraţiile (preoţi, învăţători, meseriaşi, negustori, chiriaşi, elevi ş.a). Era un mozaic, dar acesta reproducea tabloul societăţii care o crease, o societate în plină dezvoltare. Frământările ei se simt şi în structura presei. Periodicele apăreau şi dispăreau rapid. Unele ca să reziste fuzionau cu altele mai puternice sau, în cazuri mai rare, cereau spaţiu în paginile altuia. Îşi schimbau profilul sau erau parte a unei grupări politice, de partid, fiind controlate de acesta. Grafica evolueaza şi revistele illustrate sunt tot mai frumoase.

[close]

p. 10

Barierele etnice erau depăşite de multe ori. În Transilvania, gazetele şi revistele meseriaşilor apăreau în ediţii bilingve sau adesea trilingve. Toate naţionalităţile conlocuitoare tipăreau periodice. Avem 187 publicaţii maghiare, 100 germane, 33 evreeşti, 29 slave, 5 armeneşti, 4 greceşti, 3 în limba turcă, 2 în albaneză. Este cazul să mulţumim d-nei Hripsime Ceamurian şi d-lui Mustafa Mehmet care ne-au ajutat la descrierea publicaţiilor în armeană şi în turcă, celelalte fiind bibliografiate de colectivul de autori.

[close]

p. 11

Din păcate nu toate publicaţiile au respectat Depozitul Legal, deşi obligatoriu. Asfel, bibliografii au fost nevoiţi să explice de ce colecţiile nu merg cursiv. În subsolul fişei se găsesc, de altfel, explicaţii pentru toate anomaliile constatate. În speranţa că venim şi cu acest volum în întâmpinarea cerinţelor celor interesaţi, ţinem să îi asigurăm că eforturile de bibliografiere vor continua şi vor avea în viitor întregul repertoriu la dispoziţie.

[close]

Comments

no comments yet