Manuale româneşti de matematică pentru învăţământul elementar şi gimnazial în secolul al XIX-lea

 

Embed or link this publication

Description

studiu bibliografic

Popular Pages


p. 1

Maria Buturugă Manuale româneşti de matematică pentru învăţământul elementar şi gimnazial în secolul al XIX-lea comunicare la Sesiunea ştiinţifică omagială "Biblioteca Academiei Române 1867-1997", Bucureşti, 25-26 septembrie 1997

[close]

p. 2

Pentru învăţământul matematic românesc, secolul al XIX-lea a însemnat realizarea primilor paşi în întocmirea de manuale de şcoală primară, în paralel cu studii şi cercetări în domeniul matematicii. Momentele 1821 şi 1848 - importante pentru istoria poporului român au fost pentru învăţământ momente grele, de suspendare a activităţii pedagogice în şcoli. În aceste perioade, din motive politice, mulţi profesori au fost nevoiţi să plece departe de locurile unde activau, cei rămaşi traducând cursuri străine de matematici cu scopul de a le publica sau, cel puţin, de a le folosi ca manuscrise după reînceperea cursurilor. Cadrul legislativ în domeniul învăţământului este alcătuit în secolul al XIX-lea din: Regulamentul Organic de la 1831, pentru Ţara Românească, Aşezământul Moldovenesc de la 1831, mai apoi, Legea Învăţământului propusă de Spiru Haret la 1898 - reglementări care, la momentul respectiv, au însemnat organizări, reorganizări şi deschiderea unor reale posibilităţi de afirmare a spiritului românesc matematic şi tehnicist.

[close]

p. 3

Spre sfârşitul secolului al XVIII-lea apăruseră primele traduceri de matematici în limba română, tipărite la Viena, Blaj, Sibiu şi Iaşi. Trei dintre ele, o aritmetică în limbile română şi germană, de la Viena, din 1777, considerată prima carte de matematici tipărită în româneşte, precum şi aritmeticile: lui Gheorghe Şincai, tipărită la Blaj, şi a lui Amfilohie Hotinul, tipărită la Iaşi, sunt semnalate de Dimitrie Iarcu, în 1873, în Catalogul general al cărţilor româneşti. În Istoria matematicii, apărută în anul 1962, George Andonie completează această listă cu încă un titlu: Aritmetica lui Dimitrie Evstatievici, tipărită la Sibiu, în 1789. Aceste cărţi, importante pentru matematica românească, se află în fondurile de carte ale Bibliotecii Academiei Române.

[close]

p. 4

Matematica românească, la începutul secolului al XIX-lea, a fost promovată de Gheorghe Lazăr, preocupat de traducerea cuvântului străin prin cel mai potrivit din româneşte, pentru noţiunile de matematică, dar şi Samuil Micu Klein şi Gheorghe Şincai. Parte dintre cuvintele introduse de ei se folosesc şi astăzi. 'Adunare', 'scădere', 'înmulţire', 'împărţire', 'logaritm', 'triunghi', 'dreptunghi', 'linie', 'plan' sunt cuvinte care au intrat în vocabularul didactic încă de acum 200 de ani. Desigur, că manualele greceşti, franţuzeşti sau nemţeşti acopereau o arie largă a preocupărilor în domeniul matematicii, dar ele nu puteau fi la îndemâna oricui, cu atât mai puţin în învăţământul elementar.

[close]

p. 5

Până spre jumătatea secolului al XIX-lea, activitatea lui Gheorghe Lazăr este continuată de Petrache Poenaru, Ion Eliade Rădulescu şi slugerul Gheorghe Pop, care în domeniul matematic traduc după Francoeur, Lègendre, Appeltauer, Bézout, întocmind şi manuale pentru 'clasele începătoare'. Biblioteca Academiei Române deţine aproape toate titlurile cunoscute ca fiind acum traduse. Prescurtarea de aritmetică spre întrebuinţarea şcolilor începătoare a lui Gheorghe Pop este prezentă în bibliotecă în 18 ediţii, lucrare cu reeditări de-a lungul a 50 de ani. Dintre lipsurile bibliotecii, în ceea ce priveşte lucrările celor trei continuatori ai activităţii lui Gheorghe Lazăr, importantă este Geometria după Lègendre, în traducerea lui Petrache Poenaru, considerată a fi prima geometrie în limba română. Lucrarea este evident semnalată în Bibliografia Românească Modernă - bibliografie retrospectivă a cărţii româneşti editată de Biblioteca Academiei Române în patru volume între anii 1984 şi 1996. Tot pentru Ţara Românească, în prima parte a secolului al XIX-lea, mai publică ierodiaconul Dionisie Romano, la Buzău, o aritmetică aflată în mai multe ediţii în Biblioteca Academiei Române, şi Alexe Marin, din ale cărui lucrări, în bibliotecă nu sunt decât ediţii târzii, de după 1870.

[close]

p. 6

Cât despre prima jumătate a secolului al XIX-lea în Moldova, Gheorghe Asachi este cel care, în 1841, a îndrăznit să predea, pentru prima dată, un curs complet de matematici în limba română, la Academia Domnească din Iaşi. Primele lui lucrări nu se află în Bibliteca Academiei Române, ci doar lucrările de după 1830, manuale care arată totuşi că nivelul învăţământului în Academia Mihăileană îl depăşea pe cel de la Bucureşti, unde cursurile erau încă la nivel de şcoală medie.

[close]

p. 7

Iar dacă în Transilvania, anul 1850 înseamnă recunoaşterea limbii române ca limbă de predare în învăţământul primar şi gimnazial, pentru Bucovina nici la 1900 nu se preda complet în româneşte la vreun liceu, şcoală reală sau normală - ceea ce explică lipsa tipăririi unor manuale româneşti în zonă. Totuşi, în 1848, românii obţin aprobarea pentru înfiinţarea unei şcoli populare şi a unei catedre de limba română la Institutul din Cernăuţi, profesor fiind Aaron Pumnul. Este anul în care părintele paroh Samoil Andrievici pregăteşte tipărirea, la Viena, a unei aritmetici în două volume, pentru clasa I şi clasele a II-a şi a III-a, pentru întrebuinţarea şcolilor din Bucovina.

[close]

p. 8

Manuale folosite la predarea matematicii în şcoli, la nivel elementar, la jumătatea secolului al XIX-lea, se află în Biblioteca Academiei Române în peste cincizeci de titluri, parte dintre ele având numeroase reeditări până spre sfârşitul secolului (manualele lui Barbu Ştăfănescu sau Eustaţiu Ciocanelli). Printre cei douăzeci de autori care au lucrări în Biblioteca Academiei Române, jumătate au publicat la Bucureşti, o parte la Iaşi, dar şi la Viena, Blaj, Sibiu ori Craiova. Există şi mai mult de zece titluri fără autori menţionaţi.

[close]

p. 9

În Muntenia, pentru învăţământul primar, în 1859, erau 1788 de şcoli (pe hârtie, însă), iar în Moldova, doar 44. Învăţătorii nu erau special pregătiţi, şcolile elementare funcţionând mai ales pe lângă biserici. Dar în învăţământul secundar încep să se predea cunoştinţe enciclopedice, pentru a se deschide calea cât mai multora spre învăţământul superior. După înfiinţarea primelor universităţi româneşti la Iaşi (1860) şi Bucureşti (1864), pentru învăţământul elementar, cărţile de matematică sunt de ordinul sutelor. În catalogul Bibliotecii Academiei Române sunt peste 50 de autori şi peste 200 de lucrări, tipărite la Bucureşti, Iaşi, Ploieşti, Piteşti, Craiova, Târgu-Jiu, Galaţi, Focşani, Botoşani, Blaj, Gherla, Arad... Pentru învăţământul gimnazial, găsim aici peste 40 de autori, la care se pot adăuga alte câteva nume semnalate în Istoria matematicii, alcătuită de George Andonie.

[close]

p. 10

Învăţământul primar era obligatoriu încă de la legea din 1864, dar, în practică, învăţământul obligatoriu nu s-a aplicat decât după legea lui Spiru Haret, în 1898, care prevedea construirea a cel puţin o şcoală primară în fiecare sat. În învăţământul secundar, crearea secţiei reale, în care se preda cu detalii matematica, a determinat progresul învăţământul matematicii la noi. Toate acestea au făcut ca, la sfârşitul secolului al XIX-lea, să existe numeroase manuale de şcoală, chiar şi alternative pentru acelaşi nivel de studiu, unele controversate (manualele lui Vasile Borgovan), mai mult sau mai puţin inspirate din manualele străine ale epocii, tinzând clar la o aliniere a stilului pedagogic cu cel european (francez, în special).

[close]

p. 11

Preluarea unor tehnici, metode şi noţiuni, nu s-a făcut întotdeauna fără accidente, care au străbătut, ca şi bănuielile de plagiatură, presa de specialitate: Recreaţii ştiinţifice, la Iaşi, Convorbiri didactice, la Bucureşti. După o lungă perioadă de pregătire şi organizare a învăţământului, începe, la 1898, glorioasa perioadă de creaţie a şcolii matematice româneşti, datorată în mare parte legii lui Spiru Haret şi dezvoltării gustului pentru matematică prin revista Gazeta matematică de la Bucureşti.

[close]

Comments

no comments yet