George Radu Melidon

 

Embed or link this publication

Description

Emilia Tutuianu

Popular Pages


p. 1

Publicistul George Radu Melidon şi întemeierea primei biblioteci publice la Roman - 130 de ani de la înfiinţare EMILIA ŢUŢUIANU DOSPINESCU eorge (Gheorghe) Radu Melidon s-a născut la 13 martie 1831, la Roman, în familia p r o f e s or u l u i G h eo rg h e ş i 1 Ecaterina Melidon . După terminarea ciclului primar de învățământ, urmează exemplul fratelui său mai mare Grigore, şi se înscrie la Academia Mihăileană din Iași2, pentru a studia literatura și istoria, până în anul 1855 când este trimis pentru a studia matematica la Paris3. Poliglot desăvârşit, cunoștea germana, franceza, latina și greaca, s-a familiarizat cu literaturile acelor popoare „cu scop ca apoi să producă resultatele acelora și în literatura năciunală rumână”4. Pedagog de vocație, militant al ideii naționale, ocupă funcții administrative importante în învățământul din a doua jumătate a secolului al XIX-lea din România, contribuind la reorganizarea și dezvoltarea acestuia. Dintre foștii dascăli de la Academie au avut legătură cu cariera sa viitoare profesorul de retorică Dimitrie Gusti și profesorul de istorie Theodor Codrescu. Lui Dimitrie Gusti i-a dedicat Melidon și prima lucrare apărută în 1858, iar debutul în presă la făcut la ziarul Zimbrul condus de Theodor Codrescu. În 1868, în calitatea lui de ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice din România și de președinte al comisiei însărcinate de domnitorul Carol I cu înființarea Școlii Normale de la București, Dimitrie Gusti îl numeşte pe George Radu Melidon primul director al acestei instituții. A fost un ager polemist, înzestrat cu vervă, umor și spontaneitate şi un om sincer înzestrat cu curajul opiniei, pe care și-o exprima fără ezitare. Printr-un Decret din 9 ianuarie 1862 domnitorul Alexandru Ioan Cuza mulțumește lui George Radu Melidon5, numit șef de secție în Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, pentru rezultatele obţinute. În 1871 a participat în fruntea unei delegații de cadre didactice din învățământul secundar la Marea Serbare de la Mănăstirea Putna (15-16 august), unde a avut ocazia să-i cunoască pe reprezentanții tinerei generații de studenți români din străinătate, între care Mihai Eminescu, Ioan Slavici și Ciprian Porumbescu. Alocuit şi la Bucureşti împreună cu soţia sa Elena şi fiul lor Dimitrie-Radu Melidon, iar din luna octombrie a anului 1881, din cauza problemelor de sănătate, s-a pensionat și s-a retras la Roman, unde a continuat să predea ca profesor suplinitor la Gimnaziul Roman Vodă. S-a stins din viață în 1897, la Roman, după o boală necruțătoare și a fost înmormântat în cimitirul orașului natal. În anul 1885, printr-o donație de carte către Primăria Roman, a pus bazele primei biblioteci publice din orașul natal, donaţie ce a constat din 228 de cărţi ce şi-au avut locul în holul primăriei din Roman. Profesorul Alexandru Epure, autor al unei scurte monografii despre George Radu Melidon, apărută în anul 1942, îl caracterizează astfel: ,,… acest fiu al Romanului a fost un distins membru al corpului didactic, un spirit ales, care a onorat școala românească prin activitatea desfășurată pe teren pedagogic și cultural, iar prin publicistică a contribuit la luminarea minții concetățenilor săi; a pus și bazele unei biblioteci publice în orașul său natal deși era un om sărac și avea un fiu de viitorul căruia trebuia să se îngrijească...” www.melidonium.ro 1

[close]

p. 2

Primul pas spre realizarea unei biblioteci publice la Roman este făcut odată cu intenţia omului de cultură George Radu Melidon de a face o donaţie de carte comunei sale natale, aşa cum reiese din cererea cu nr. de înregistrare 1662, purtând data de 2 aprilie 1885, adresată primarului comunei Roman; prezentăm mai jos transcrierea documentului: Roman, 2 aprilie 1885 Domnule Primar, Considerând că Romanul posedă de mai mulţi ani, mai multe şcoli primare şi secundare publice şi private, care au trebuit să producă măcar cetitori cu dorinţă de a-şi spori cunoştinţele şi a-şi satisface curiozitatea prin lectură. Am onoarea a oferi în dar Comunei mele natale Romanul două sute şasesprezece volume cărţi toate legate şi relativ la ştiinţă, litere şi istorie naţională dupre alăturatul inventar, ca un prinos cetăţenesc din singura avere ce am. Domniei Sale D. primar al Comunei Roman … putut realiza dupre învăţăturile părinţilor mei şi pe cele pe care am lucrat în toată viaţa mea de preste şesezeci ani, spre a forma onorabila comună cu aceste cărţi rari şi alese, un început de bibliotecă publică sub următoarele condiţiuni: 1. Această colecţiune va purta neschimbat numirea de Melidonium spre veşnica pomenire a numelui familiei mele arborigena Romanului şi va sta veşnic în un dulap deosebit cu inscripţiunea de mai sus, în salonul principal al primăriei comunale, împreună cu fotografia donatorului. 2. Onorabila primărie va pune cărţile la dispoziţiunea oricărui amator spre cetire şi cercetare după regulamentele ce va găsi de cuviinţă a face dupre timp şi împrejurări însă numai în cuprinsul localului primăriei, iar în afară cărţile nu se vor împrumuta nimănui, afară de persoane vrednice de credinţă şi cu depunere de garanţie a valoarei întregului opu, dupre cum se indică în special pentru fiecare, prin mai sus menţionatul catalog cu o valoare totală de patru mii patru sute 2 şesezeci lei. În dată ce Onor. primăria, va binevoi a'mi face cunoscut formal că primeşte această oferire în condiţiunile propuse, eu donatorul George Radu Melidon, voi depune de îndată cărţile şi dulapul în gestiune, însărcinându-mă a le aşeza numerotate şi cataloga în regula cerută pentru bibliotecile publice. Rugându-vă să primiţi, Domnule primar, asigurarea celor mai depline consideraţiuni, nu mă pot opri de a ne exprima şi fericirea ce simt de a putea face această oferire în timpul când comuna se găseşte reprezentată prin o persoană de meritele Domniei Voastre şi cu deosebită competenţie în aprecierea cea mai raţională a lucrurilor de felul acesta. George Radu Melidon Urmare a scrisorii prin care George Radu Melidon îşi manifestă dorinţa de a face donaţia de carte, primarul comunei Roman, dr. Pandele Grigorescu, propune „… a se admite înfiinţarea unei biblioteci publice în comuna Roman”, în şedinţa din 11 aprilie a Consiliului Comunal, conform înscrisului din arhivă: No 1255 Dlui George Radu Melidon 1855 April 22 Consiliul comunal în şedinţă de la 11 ale cuvenitei, având în vedere declaraţiunea dvos datată 2 April, cu deosebită plăcere a primit ofranda ce aţi făcut, consistând în 216 volume cărţi legate, relative la istorie, litere şi sciinţă, cu dulapul de care mencionaţi; în condiţiunile şi scopul propuse. Conform autorizaţiunei ce am, vin în numele Consiliului, a vă exprima vii mulţumiri pentru această ofrandă, recunoscând încă un act de mare importanţă săvârşit de dvostre, cel ce în toate ocaziunile aţi fost în fruntea faptelor frumoase. www.melidonium.ro

[close]

p. 3

Această hotărâre a Consiliul comunal a fost publicată în presa locală de către primarul Pandele Grigorescu. No 1379 -1855 ,April 29 -Publicaţiune pentru diar Domnul George Radu Melidon, vechiu profesor, cetăţean din această urbe, a bine-voit a oferi pentru înfiinţarea unei biblioteci în Comună No de 216 volume cărţi legate, destul de valorose, relative la ştiinţe, litere şi istorie naţională, cuprinse într-un frumos dulap, care va purta ad-memoriam numele de donaţiunea „Meledonium” însoţit de fotografia sa. Subscrisul primar primind foarte bucuros aseminea ofrand ă, am pus'o în cunoscin ţ a Consiliului comunal în şedinţa de la 11 ale curentei şi cu toţii au admis'o luînd decisiune: să se înfiinţeze o bibliotecă publică la comuna Roman, autorisindume a lua demersele cuvenite întru acesta. Tot odată m'a însărcinat a exprima în numele consiliului, vii mulţumiri pline de recunoştinţă onor, Dlui Melidon, care în tote ocasiunele a fost în fruntea faptelor frumoase. Doresc ca ofranda făcută de D-l Melidon să serve de exemplu, găsind mulţi imitatori, ca astfeliu să putem ajunge la realizarea unei frumoase colecţiuni, înavuţind biblioteca noastră publică din urbea Roman. Primar Dr. Grigorescu Profesorul Doru Mihăescu aprecia: ,,Titlurile conţinute în listele respective ne oferă de asemenea posibilitatea de a remarca atât valoarea deosebită a fondului de carte şi periodice care urma a fi donat, cât şi orizontul larg şi divers al preocupărilor eruditului intelectual romaşcan, mergând de la lucrări literare româneşti, mai vechi sau mai noi, precum Satirele lui Antioh Cantemir ori Poeziile lui Gheorghe Asachi, la lucrări lingvistice, precum Limba după documentele vechi (în Cuvinte din bătrâni, III, Bucureşti, 1878-1879, a lui B.P. Hasdeu) sau Academia Română, Dicţionar (A.T. Laurian, I.C. Massim, Dicţionarul limbei române …, I-III, Bucureşti, 1873-1877), la lucrări de filologie clasic ă , precum G. Bernhardy, Griechische Litteratur (Grundriss der Griechischen Litteratur …, III, Halle, 1852-1856) (ediţia a II-a; ed. a III-a, Halle, 1856-1861 = 3 vol.) ori texte din Iulius Caesar, Tacitus, Titus Livius, la lucrări juridice, de la Pravila lui Matei Basarab (Îndreptarea legii, Târgovişte, 1652) la Dreptul public al românilor, de Simion Bărnuţiu, Iaşi, 1867, la lucrări privitoare la educaţie şi învăţământ (Educaţiunea copiilor, a lui Ioan Popp, Bucureşti, 1869, Lepturariul românesc, a lui Aron Pumnul, Viena, 1865, Şcoalele săteşti în România. Istoricul lor, de la 1830-1867, a lui V. A. Urechia, Bucureşti, 1868), la lucrări de istorie naţională, europeană şi universală (Istoria pentru începutul românilor în Dacia, a lui Petru Maior, Buda, 1834, Hronica românilor şi a mai multor neamuri, a lui Gheorghe Şincai, IIII, Iaşi, 18531854, Letopiseţele Ţării Moldovei, editate de Mihail Kogălniceanu, I-III, Iaşi, 1845-1852, Eteria sau jalnicele scene prilejite în Moldova de răzvrătirile grecilor, a lui Alecu Beldiman, Iaşi, 1861, Creştinismul în Dacia şi creştinarea românilor, a lui Ghenadie Enăceanu, Bucureşti, 1878, Istoria bisericească a românilor, a lui Filaret Scriban, Iaşi, 1877, Istoria critică a românilor, a lui B.P. Hasdeu, Bucureşti, 1873, Cronica Huşilor şi a Episcopiei cu asemenea nume, Cronica Romanului şi a Episcopiei de Roman, III, ale episcopului Melchisedec Ştefănescu, Bucureşti, 1869, respectiv 1874-1875, Histoire de la Campagne de France, a lui Ferdinand Delannay, Paris, 1871, Origine de ľAlemagne et de ľEmpire germanique, a lui Jules Zeller, Paris, 1872, Aus Metternich's nachgelassenen Papieren Herausgegeben von dem Sohn des Staatskanzlers Fürsten Richard Metternich Winneburg, III, V-VII, Viena, 1880-1883, Histoire universelle …, a lui Victor Duruy, Paris, 1878), la lucrări de biologie (Charles Darwin, Ľorigine des espèces …, Paris, 1873 şi Voyages ďun naturaliste autour du monde …, Paris, 1875), la lucrări de agronomie (Ion Ionescu (de la Brad), Agricultura română din judeţul 3 www.melidonium.ro

[close]

p. 4

Dorohoi, Agricultura română din judeţul Mehedinţi, Agricultura română din judeţul Putna, Bucureşti,1866, 1868, 1869), la lucrări privitoare la studiul şi răspândirea Bibliei (I. H. Rădulescu, Biblicele sau notiţii istorice, philosophice, religioase şi politice asupra Bibliei, Paris, 1858; Louis Jacolliot, La Bible dans ľInde. Vie de Iezeus Christna, Paris, 1869), la studii de statistică (Analele statistice ale României, apărute începând din anul 1860, sub conducerea lui Dionisie Pop Marţian), la lucrări de geografie românească şi universală (de la Descrierea Moldovei, a lui Dimitrie Cantemir (ed. Iaşi, 1851) la Tour de Monde, de Paris à Bucarest) etc.” O scrisoare din luna noiembrie a anului 1885 a D-lui. George Radu Melidon către Primăria Romanului, consemnată în arhive, precizează: Domniei Sale D. primar al comunei Romanul Prin adresa Dstră No. 1255 din 22 aprilie anul curent şi văzând din ea că Onor Consiliu Comunal, au bine voit a primi ofranda de cărţi ce am avut fericirea a pute face comunei mele natale, pentru crearea unei biblioteci publice; în condiţia sub propuse de mine prin declaraţia de la 2 aprilie, am onoarea a depune, o dată cu aceasta în primăria Domniei Voastre: 1.Două sute douăzeci şi opt volume legate relative la diferite scrieri istorice, ştiinţifice şi literare, dupre specificarea indicată prin anume catalog 2.Un tablou imprimat cu rame şi sticlă, purtând inscrip ţ iunea Meledonium şi cuprinzând fotografia donatorului şi catalogul cărţilor oferite esplicate şi numerotate în ordinea lor de bibliotecă 3.Un dulap mare de lemn…în şuruburi de desfacere şi refacere dupre trebuinţă, lustruit mahon şi cu trei uşi…. Închei, Domnule primar prin a vă ruga să bine voiţi a regula adeverirea cuvenită pentru primirea celor de mai sus şi prin a ..în modul cel mai deplin pentru consensul cu care aţi bine voit a face să se primească de concetăţenii mei această donaţiune mică, dar care este de natură a provoca cu timpul sporirea şi a Romanului nostru precum odinioară a Romei din urbe în orbe, dacă este adevărată acsioma strămoşească mers agitat molcom, că, adeca, numai mintea sporeşte lumea cu asia credenţă am făcut oferta mea… meu dar am dat tergului meu natal pentru a ne pute retrage cu cuvintele marelui nostru Asachi: Lucrul şi al meu repaus Primiţi vă rog Domnule primar şi cu această ocaziune, consideraţiunea cea mai deplină 4 Georgiu Radu Melidon 17...(noembrie) se va adeveri primirea donaţiunei D.lui Melidon...adresantul mulţumeşte Comunei pentru acest Act Donaţia de carte este realizată probabil în data de 17 noiembrie anul 1885, după cum rezultă din textul scrisorii adresate domnului primar al comunei Roman de către George Radu Melidon, când pe lângă cele 228 volume de cărţi (faţă de 216 iniţiale, enumerate iniţial în scrisoarea din 2 aprilie) donează primăriei şi un tablou imprimat cu rame şi sticlă, purtând inscrip ţ ia Meledonium , cuprinzând fotografia autorului împreună cu catalogul cărţilor oferite şi un dulap de lemn pentru păstrarea acestora. În data de 2 decembrie a anului 1885, primăria comunei Roman mul ţ ume ş te donatorului, profesorul George Radu Melidon. No.4542 Domnului Georgiu Radu Melidon Biblioteca ce aţi oferit comunei, compusă din cărţile specificate în tabloul imprimat, cu fotografia domniei voastre aşezate şi depuse întrun dulap special, primindu-se cu petiţiunea ce miaţi adresat la 17 noiembrie, am onoare a vă adresa cele mai vii mulţumiri pentru acest gest, care va transporta posterităţii spre laudă, inscripţiunea ,,Meledonium” www.melidonium.ro

[close]

p. 5

În anul 2008, la Roman a fost înfiinţată Societatea Culturală George Radu Melidon, la iniţiativa poetei Emilia Ţuţuianu, ce reuneşte intelectuali ca: prof. univ. dr. Tudor Ghideanu, dr. Vasile Ursachi, publicistul Gh. A.M. Ciobanu, pictorul Iosif Haidu, ca un prinos de recunoştinţă faţă de omul de cultură George Radu Melidon, care prin generozitate şi dragoste de semeni şi cultură a oferit Romanului fondul de carte al primei biblioteci publice, care aniversează anul acesta 130 de ani de la constituire. Societatea Culturală George Radu Melidon are ca obiectiv promovarea valorilor culturale locale romaşcane . Din anul 2011, Societatea Culturală George Radu Melidon editeză Revista Melidonium online. Lumea cultural-artistică românească din ţară şi diaspora ia altfel cunoştinţă de existenţa vieţii cultural-artistice din oraşul Roman. Valori culturale moştenite şi prezente sunt promovate în spaţiul virtual. Colaboratori din ţară şi diaspora (Statele Unite, Moldova, Germania, Italia, Franţa, Canada etc.) sunt prezenţi în paginile Revistei Melidonium, convinşi fiind că o societate nu poate fiinţa decât prin cultură. Note: 1 Epure, 1942, p.5 2 Dicționarul Literaturii Române, de la origini pînă la 1900 3 Istoria literaturii române. Vol. 2, p. 758 4 Aron Pumnul, Lepturariu românesc, vol. IV, partea a II-a, Viena, 1864, p. 255. 5 Epure 1942, p. 11 5 www.melidonium.ro

[close]

Comments

no comments yet