Bibliografia militară a anului 1913

 

Embed or link this publication

Description

studiu bibliografic

Popular Pages


p. 1

Maria Buturugă Bibliografia militară a anului 1913 Războiul Româno-Bulgar 2013

[close]

p. 2

Rezumat: Acum o sută de ani, evoluţia evenimentelor istorico-militare din zona balcanică s-a reflectat pregnant în spaţiul editorial românesc. Au fost publicate numeroase monografii de istorie, politică, medicină sau literatură pe tema Războiului Româno-Bulgar din 1913, iar acest studiu bibliografic oferă imaginea de ansamblu a oportunităţilor de receptare a evenimentelor la momentul producerii lor. Peste 100 de titluri cuprinde bibliografia militară a anului 1913, structurată pe patru domenii: istoric, medical, politic şi literar. La acestea s-au adăugat titluri semnificative din bibliografiile ante şi post eveniment. Prezent ul studiu, care poate constitui fundamentul unor dezbateri pe subiecte diverse (militare, istorice, politice, literare), porneşte de la identificarea titlurilor cu tematică militară ale anului 1913 cuprinse în Bibliografia Românească Modernă, volumele I-IV (Bucureşti, 1984-1996). Cuvinte cheie : Războiul Româno-Bulgar, anul 1913, bibliografie militară

[close]

p. 3

* În urmă cu o sută de ani, spaţiul editorial românesc era marcat de evoluţia evenimentelor istorico-militare din zona balcanică. O dovedeşte mulţimea textelor de istorie, politică, medicină sau literatură publicate pe tema, sau cu trimitere la tema Războiului Româno-Bulgar din acest an, 1913. România trecuse prin Primul Război Balcanic, păstrându-şi neutralitatea, şi se îndrepta spre un al doilea război balcanic pentru care societatea românească făcea presiuni de implicare beligerantă. De aceea, în plan editorial predomină titlurile referitoare la pregătirile, desfăşurarea şi învăţămintele campaniei militare din Bulgaria. Cele şase bibliografii rezultate prin acest studiu se bazează pe informaţiile cuprinse în Bibliografia Românească Modernă, repertoriu bibliografic alcătuit de Biblioteca Academiei Române, cuprinzând totalitatea titlurilor publicate în limba română şi/sau de autori români, în perioada 18311918. Descrierile bibliografice pentru cele patru bibliografii ale anului 1913, pe domeniile istoric, medical, politic şi literar, şi pentru cele două bibliografii ante şi post eveniment, sunt preluate din acest repertoriu bibliografic care constituie sursa unică şi exhaustivă de informare. Cele şase bibliografii sunt precedate de prezentări generale pentru fiecare secţiune tematică. Contextul editorial anterior anului 1913 oferă informaţii interesante relativ la evenimentele ce se prefigurau, monografiile publicate pe acest subiect constituind bibliografia selectivă ante-eveniment, iar ecourile editoriale din perioada Primului Război Mondial, la evenimentele politico-istorico-militare ale anului 1913, constituie bibliografia selectivă post-eveniment, ambele fiind organizate în ordinea alfabetică a autorilor. Pentru anul 1913, bibliografia cu tematică militară cuprinde un mare număr de titluri structurate pe patru domenii: istoric, medical, politic şi literar. Pentru fiecare domeniu, bibliografia este organizată în ordinea alfabetică a titlurilor, însoţită de prezentarea succintă a monografiilor respective.

[close]

p. 4

* ante-eveniment * Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, românii priveau cu interes către vecinii lor bulgari. Interesele aveau accente dintre cele mai diverse, de la simple curiozităţi, până la interese politicoteritoriale. Îndeosebi după Războiul Independenţei României, 1877-1878, ideile încep să prindă contur politic beligerant la nivel editorial. Colonelul în retragere Petre Niculescu povesteşte despre luptele de la Griviţa, Etropol şi Belograjek, în lucrarea Războiul din 1877-1878 în Bulgaria (a.13). Scriitorul şi traducătorul Alexandru Pelimon compune o amplă povestire a aventurilor a Trei segenţi (a.14) din campania românilor în Bulgaria, trecând prin Griviţa, Plevna, până spre Constantinopol. Căpitanul Ion I. Petrescu din Mehedinţi îşi pune în scris impresiile prilejuite de participarea la luptele de la Vidin şi Smârdan, publicând la Craiova, şi anul următor la Turnu-Severin, broşura Opt ore în Bulgaria (a.15). Un fost voluntar din Corpul Flotilei în Războiul Ruso-Turc, ataşat la Bateria de Artilerie de Coastă "Elisabeta" din Calafat, inginerul Dimitrie I. Zamfirescu, susţine două conferinţe pe teme militare, la Bârlad, în octombrie 1900 şi în aprilie anul următor, publicate cu titlul comun Românism şi Bulgarism (a.19), în care schiţează fazele contactului de atunci cu vecinii bulgari, vorbind despre recunoştinţa bulgărească şi patriotismul bulgăresc. În 1886, urmare a războiului dintre Serbia şi Bulgaria, se tipăreau la Bucureşti, în limba franceză - precum toate documentele internaţionale ale vremii în zona balcanică -, cele nouă procese verbale ale şedinţelor delegaţilor pentru negocierea păcii între Serbia şi Bulgaria (a.16), însoţite de textul în articol unic al Tratatului de pace de la Bucureşti. Vasile G. Makarovitsch din Regimentul 4 al Artileriei Regale Române va scrie ulterior un studiu bine documentat despre cauzele diplomatice şi operaţiunile strategice ale Războiului Sârbo-Bulgar (a.09), război care a generat negocierile păcii din 1886 de la Bucureşti. Faptul că Bulgaria era privită şi din perspectivă militară o dovedeşte, de exemplu, traducerea din franceză, în cadrul Cercului Publicaţiunilor Militare de la Bucureşti, a unui text semnat „Gallus”, despre Organizarea armatei bulgare după legea militară promulgată în 1891 (a.04). Textul beneficiază de o prefaţă semnată de maiorul Gheorghe Iannescu, viitorul general de brigadă în Primul Război Mondial. Maiorul Constantin A. Tănăsescu traduce un studiu semnat de Léon Lamuche, căpitan în armata franceză, traducere intitulată Bulgaria în trecut şi în prezent (a.08). Un text cu autor necunoscut, probabil o instituţie militară, vorbeşte pe larg, în 1898, despre Armata bulgară (a.01), organizarea armatei, efectivele de pace, efectivele de război, armamentul şi muniţiile, mobilizarea în caz de conflict. Căpitanii Marin Ionescu şi Ion Răşcan traduc şi adnotează Noile Regulamente ale Infanteriei şi Artileriei Bulgare din 1906 (a.06). Ca profesor la Şcoala Superioară de Război, Emil Grigorovitza publică, în 1896, un Lexicon de campanie român-rus-bulgar-german alcătuit pentru trebuinţele armatei române (a.05). Dicţionarul va fi tipărit şi în anul următor, sub auspiciile Ministerului de Război, cu aprobarea Marelui Stat Major. Este vorba de Călăuza militarului român dincolo de hotarele ţării (1.08), publicată în ediţie îmbunătăţită în chiar anul 1913. La începutul secolului al XIX-lea, lucrurile începeau să fie luate în serios. Căpitanul Emil Manolescu-Mladian scrie din punct de vedere istoric, geografic şi militar despre Bulgaria militară în 1900 (a.10). În 1906, sub puternica impresie că evenimentele ar sta să izbucnească, un oficiant poştal, Gheorghe I. Mocanu din Constanţa, îndeamnă cu patos pe români să iniţieze o Confederaţie balcanică româno-sârbo-bulgaro-albaneză (a.11). Tot pe ideea unei uniuni balcano-dunărene, ofiţerul în retragere Constantin Theodorescu publică în anul 1909, la Câmpulung, o lucrare despre Conflagraţiunea balcanică (a.18), un rezumat al complicaţiilor politice de la sud de Dunăre. Chiar şi textele literare par să aibă o trimitere clar beligerantă sau măcar teritorial revizionistă. Academicianul Ilie Bărbulescu, profesor de slavistică la Universitatea din Iaşi, publică, în 1912, un amplu studiu asupra relaţiilor românilor cu popoarele vecine: Relations des Roumains avec les Serbes, les Bulgares, les Grecs et la Croatie en liaison avec la question macédo-roumaine (a.02), o reeditare

[close]

p. 5

îmbogăţită a unui studiu anterior, lucrat pe vremea când era director adjunct la Arhivele Statului: Românii faţă de sârbi şi bulgari, mai ales cu privire la Chestia macedo-română (a.03). Manuale de geografie militară au apărut cu regularitate în această perioadă. Locotenentul Athanasie Napoleon din Geniu publică, în 1897, chestiuni de geografie militară cerute căpitanilor de toate armele candidaţi la gradul de maior, de folos şi şcolilor militare şi ofiţerilor în general, sub titlul: Curs de geografie militară a României (a.12). Sunt vizate ţinuturile vecine locuite de români: Basarabia, Bucovina, Transilvania, Maramureş, Crişana şi Banatul, dar şi statele/zonele vecine României, anume: Peninsula Balcanică, Bulgaria, Rusia şi Austro-Ungaria. Un curs predat la şcoala militară din Sofia, alcătuit de colonelul Kantargiev din Statul Major al Armatei Bulgare, este tradus cu autorizaţia autorului, în 1905, la Bucureşti, cu titlul: Geografia militară a Bulgariei cu Rezumat asupra ţărilor vecine (a.07). Colonelul Constantin Teodorescu publică în 1912 un Curs de geografie militară a României şi ţărilor vecine (a.17), cuprinzând: generalităţi asupra Europei, Rusiei, Austro-Ungariei şi Peninsulei Balcanice, şi amănunte despre teatrele de operaţiuni ale Basarabiei, Galiţiei, Bucovinei, Transilvanie i, Bulgariei şi Serbiei. Toate aceste titluri anunţă evenimentele politico-militare ce stau să izbucnească. BIBLIOGRAFIA ANTE-EVENIMENT a.01. Armata bulgară. Bucureşti, 1898. 54 p. a.02. BĂRBULESCU, I. Relations des Roumains avec les Serbes, les Bulgares, les Grecs et la Croatie en liaison avec la question macédo-roumaine. Iaşi, 1912. 369 p. a.03. ~. Românii faţă de Sârbi şi Bulgari, mai ales cu privire la Chestia macedo-română. Bucureşti, 1905. 216 p. a.04. GALLUS. Organisarea armatei bulgare după noua lege militară promulgată la 15 decembrie 1891. Bucureşti, 1892. 19 p. a.05. GRIGOROVITZA, E. Lexicon de campanie român-rus-bulgar-german alcătuit pentru trebuinţele armatei române. Bucureşti, 1896. 104 p. Retipărit: 1897. a.06. IONESCU, E. M. şi I. RĂŞCAN. Noile Regulamente ale Infanteriei şi Artileriei Bulgare din 1906. Bucureşti, 1907. 197 p. a.07. KANTARGIEV. Geografia militară a Bulgariei. Bucureşti, 1905. 218 p. a.08. LAMUCHE, L. Bulgaria în trecut şi în prezent. Bucureşti, 1893. 102 p. a.09. MAKAROVITSCH, V. Les causes diplomatiques et les opérations stratégiques de la Guerre serbo-bulgare 1885-1886 d'après les documents les plus exactes. Roman, 1900. 140 p. a.10. MANOLESCU-MLADIAN, Em. Bulgaria militară în 1900. S.l., 1901. 92 p a.11. MOCANU, Gh. I. Confederaţia balcanică româno-sârbo-bulgaro-albaneză. Constanţa, 1906. 66 p. a.12. NAPOLEON, Ath. Curs de geografie militară a României. Bucureşti, 1897. 232 p. a.13. NICULESCU, P. Războiul din 1877-78 în Bulgaria. Bucureşti, 1911. 46 p. a.14. PELIMON, Al. Trei sergenţi. Bucureşti, 1879. 378 p. a.15. PETRESCU, I. Ion. Opt ore în Bulgaria. Craiova, 1905. 21 p. Retipărit: Turnu-Severin, 1906. 26 p. a.16. Procès-verbaux des séances tenues à Bucarest par MM les déléqués pour les négociations de la paix entre la Serbe et la Bulgarie. Bucarest, 1886. 21 p. a.17. TEODORESCU, C. Curs de geografie militară a României şi ţărilor vecine. Bucureşti, 1912. 291, 309 p. Retipărit: 1914, 640 p. a.18. THEODORESCU, C. Conflagraţiunea Balcanică. Câmpulung, 1909. 91 p. a.19. ZAMFIRESCU, D. I. Românism şi Bulgarism. Bârlad, 1901. 30 p.

[close]

p. 6

* militar-istoric * Multe sunt monografiile cu tematică militară publicate în anul 1913, lucrări care acoperă patru domenii, prezentate în continuarea studiului: militar-istoric, militar-medical, militar-politic şi militarliterar. Cea dintâi bibliografie vizează domeniul militar-istoric. Generalul Alexandru Iarca publică Poveţe şi Contrapoveţe soldatului (1.41) şi Câteva poveţe tactice (1.13), şi semnează prefaţa unei ample lucrări cuprinzând traduceri din diferiţi autori realizate de maiorul Mihail Florescu, căpitanul Constantin Iacob şi căpitanul Lazăr Rădulescu, pe teme de tactică şi filosofie militară (1.12). Generalul Petre Vasiliu Năsturel publică o broşură despre Fortificaţiunea cuirasată (1.26). Maiorul Nicolae Alevra, viitor general de divizie, publică, în calitate de profesor la Şcoala Superioară de Război, prima sa lucrare importantă: Armata de rezervă (1.04). Pe tematica instrucţiei militare, maiorul Eugeniu Linde consemnează constatarea personală făcută la un exerciţiu de semnalizare executat pe câmpul de instrucţie, relativ la Plutoane de semnalizatori (1.42). Colonelul Teodor Georgescu scrie despre serviciul în campanie pentru artileria de câmp (1.35), note alcătuite pe baza ideilor culese din autori militari francezi, precum colonelul Gaston Aubrat sau generalul Edmond Buat. Şi anul acesta se publică o serie de acte oficiale cu specific militar. Ministerul de Război publică Legea şi regulamentul pentru recrutarea armatei (1.31). Marele Stat Major publică un Regulament asupra îndatoririlor autorităţilor civile la mobilizare (1.45), cu menţiunea "Confidenţial". Comandantul Regimentului I Roşiori, colonelul Traian Străinescu, publică, la Turnu-Severin, Directive pentru instrucţia trupei pe 1913-1914 (1.23). Regimentul 8 Artilerie de la Roman publică o Dare de seamă (1.22) asupra operaţiunilor militare în campania din Bulgaria, pe perioada: 3 iulie - 30 august. Dintre titlurile cu caracter strict istoric, atrag atenţia: Istoria Războiului Româno-Bulgar (1.28), semnat de Nicolae Constantinescu, la Ploieşti; Atrocităţile Aliaţilor contra populaţiunilor nearmate din Peninsula Balcanică (1.05), de N. S. din Dacia; România şi aliaţii săi (1.46), de Andrei Popovici. Istoricul Nicolae Iorga a publicat sub titlul Acţiunea militară a României - În Bulgaria cu ostaşii noştri (1.03), o sinteză a articolelor şi textelor luărilor sale de cuvânt în Parlament, începând cu iarna anului 1912, până la sfârşitul conflictului cu bulgarii, împreună cu jurnalul de drum alături de armata română. Avocatul Eugen Ionescu, tatăl scriitorului Eugène Ionesco, publică: Războiul din Balcani şi diferendul româno-bulgar (1.43). Maiorul în rezervă Constantin G. Pietraru extrage Învăţăminte din campania actuală (1.30). Observaţii referitoare la tratatele de pace de la Bucureşti (1.51) din perioada: mai 1912 - august 1913, publică Virgil V. Pleşoianu. Cu diferite ocazii, în cadrul unor conferinţe sau cuvântări, se abordează cu avânt patriotic tematica militară. Generalul Alexandru Hiottu vorbeşte despre evenimentele din 1912-1913 (1.16) şi despre necesitatea unei puternice marine militare (1.17). Profesorul Ion Găvănescul conferenţiază pentru elevii şcolilor militare de infanterie (1.47). Căpitanul Emanoil Părăeanu vorbeşte din partea Ligii Culturale din Târgu-Jiu, învăţătorilor şi preoţilor din Gorj, iar broşura (1.20) se vinde în folosul Ligii Culturale. Constantin G. Dissescu ţine la Atheneul Român o conferinţă cu titul Aviaţia şi aviatorii, în folosul Ligii Aeriene (1.06). Rabinul Jacob Margulies se adresează soldaţilor israeliţi din Garnizoana Galaţi (1.21), care erau gata de plecare la război împotriva Bulgariei. Multe sunt lucrările publicate în anul 1913, dar elaborate anterior, deci care nu fac referire la cel de al doilea război balcanic, ci doar îl prefigurează. În acest sens, atrage atenţia Tactica de luptă a infanteriei, cavaleriei şi artileriei bulgare (1.50), traducere a unui studiu alcătuit de o comisie de ofiţeri din Marele Stat Major al Armatei Bulgare, pentru a fi distribuit ofiţerilor în anul 1912, înainte de începerea primului război balcanic. Traducerea este realizată de locotenentul George Păunescu, aprobată şi recomandată de Marele Stat Major al Armatei Române. O altă traducere, de această dată vizând spaţiul militar francez, este ABC Tactică (1.02), a generalului Henri Crémer, comandantul Corpului I Armată. Traducerea este realizată cu autorizaţia autorului, de sublocotenentul Nicolae Marinescu din Regimentul "Mihai-Viteazul".

[close]

p. 7

Un abecedar militar, A-Z al ofiţerului în campanie (1.01), este publicat în colecţia "Biblioteca ofiţerului activ şi de rezervă", de căpitan Nicolae Uică, viitor general şi ministru de război, şi căpitanul Ion Sîmboteanu, viitor colonel. În aceeaşi colecţie, Generalul Constantin Iliescu semnează prefaţa unei lucrări aprobate de Marele Stat Major în 1913, lucrare cu titlul: Cum se făcea la Noi la 4 de Artilerie (1.18), semnată de căpitanul Teodor Voinescu din Artilerie. Profesorul Emanoil Grigorovitza reeditează o lucrare mai veche, acum de mare actualitate: Călăuza militarului român dincolo de hotarele ţării (1.09), cuprinzând un text comparativ român-maghiar-sârb-bulgar-rus-german, adaptat trebuinţelor de campanie şi aprobat iniţial de Marele Stat Major, în 1896. O Călăuză technico-tactică a ofiţerului de orice armă (1.11) este publicată de căpitanul Ioan Trăilescu din Artilerie, absolvent al Şcolii Politehnice din Paris, al Şcolii de Aplicaţie din Fontainebleau şi al Şcolii Superioare de Război de la Bucureşti. Şi la Focşani se publică o Călăuză a ofiţerului de rezervă a[!] Artileriei de Câmp (1.10), alcătuită de locotenentul Alexandru N. Gheorghieş, adjutantul Brigăzii 6 Artilerie. Locotenentul I. N. Iarca din Batalionul de Specialităţi publică o Călăuză a ciclistului (1.08). Chestiuni de educaţie şi învăţământ militar (1.15) a publicat căpitanul Gheorghe Stănculescu de la Direcţia Şcolilor Militare din Ministerul de Război. Locotenent-colonelul Nicolae Rujinschi publică acum într-o a doua ediţie lucrarea sa Elemente de topografie de campanie şi citirea hărţilor (1.24). Căpitanul Constantin Ionescu-Munte din Artilerie tipăreşte instrucţiuni de utilizare pentru Mitraliera Md. 1910 sistem Maxim (1.34). Căpitanul Alexandru Bădulescu de la Şcoala de subofiţeri de Infanterie traduce un text despre Serviciul de patrulare (1.48), semnat de ofiţerul din armata germană Friedrich Immanuel, iar împreună cu căpitanul Ioan Sîmboteanu, traduce şi un text al maiorului von Byern: Instrucţia de trageri şi de luptă a infanteristului şi cavaleristului (1.27). Maiorul Ion Manolescu ţine o conferinţă la şcolile militare de infanterie, despre: Metodele vechi, metodele noi şi armata (1.33). Locotenent-colonelul Ion Macri scrie despre importanţa aviaţiei în armată (1.07), propunând un proiect de organizare a aviaţiei militare. Locotenentul aviator Eugen Adamovici, important om politic basarabean după anul 1918, se întreabă dacă poate fi pilotul în acelaşi timp şi observator (1.39). Locotenentul Gheorghe Iordăchescu organizează Îndrumarea şi organizarea serviciului de cercetare (1.29). La Iaşi, maiorul Dimitrie Gherculescu alcătuieşte un studiu despre luptele de noapte (1.13). La Constanţa, locotenentul din Batalionul 9 Vânători Radu Damian scrie Trageri de luptă (1.52). La Brăila, căpitanul Paul Iacobescu din Batalionul de Pontonieri scrie despre Poduri militare, Şcoala de Navigaţie şi trecerea râurilor (1.40). La Câmpulung, Căpitanul Ştefan Ionescu publică Sfaturi şi îndrumări practice (1.49) pentru pregătirea şi desăvârşirea trăgătorului. La Bistriţa, colonelul Teodor Georgescu traduce în limba română regulamentul armatei austro-ungare (1.44) pentru exerciţiile artileriei de câmp şi de munte. Tot la Bistriţa, căpitan Xenofon Roman alcătuieşte, pentru subofiţerii şi soldaţii armatei austro-ungare, un extras în limba română din Regulamentele de serviciu (1.25). La Orăştie, sublocotenentul Alexiu Hamat publică un extras cu explicaţii la Noua lege militară (1.37). În cadrul Secţiunii ştiinţifice a Academiei Române, generalul Grigore Crăiniceanu publică acum Organisation des réserves de l'armée (1.38), o comunicare susţinută la finele anului 1912. Se publică un nou Curs de Legislaţie şi Administraţie Militară (1.19), iar Marele Stat Major publică Manevrele regale din 1912 (1.32).

[close]

p. 8

BIBLIOGRAFIA MILITAR-ISTORICĂ A ANULUI 1913 1.01. A-Z al ofiţerului în campanie / Căpitan N. UICĂ şi Căpitan I. SÎMBOTEANU. Bucureşti, 1913. 368 p. Reeditare: 1915. 368 p. 1.02. ABC Tactică / General H. CRÉMER. Bucureşti, 1913. 58 p. 1.03. Acţiunea militară a României / N. IORGA. Vălenii-de-Munte, 1913. 254 p. Ed. II, Bucureşti, 1914. 293 p. 1.04. Armata de rezervă / Maior N. ALEVRA. Bucureşti, 1913. 23 p. 1.05. Atrocităţile Aliaţilor contra populaţiunilor nearmate din Peninsula Balcanică / N. S. DIN DACIA. Bucureşti, 1913. 25 p. 1.06. Aviaţia şi aviatorii / C. G. DISSESCU. Bucureşti, 1913. 14 p. 1.07. Aviaţiunea din punct de vedere militar / Locotenent-colonel I. MACRI. Bucureşti, 1913. 44 p. 1.08. Călăuza ciclistului / Locotenent I. N. IARCA. Bucureşti, 1913. 61 p. 1.09. Călăuza militarului român dincolo de hotarele ţării / Em. GRIGOROVITZA. Bucureşti, 1913. 101 p. 1.10. Călăuza ofiţerului de rezervă a Artileriei de Câmp / Locotenent A. N. GHEORGHIEŞ. Focşani, 1913. 102 p. 1.11. Călăuza technico-tactică a ofiţerului de orice armă / Căpitan I. TRĂILESCU. Bucureşti, 1913. 519 p. 1.12. Câteva chestiuni de tactică şi filosofie militară. Craiova, 1913. 99 p. 1.13. Câteva instrucţiuni asupra luptelor de noapte / Maior D. GHERCULESCU. Iaşi, 1913. 16 p. 1.14. Câteva poveţe tactice / General Al. IARCA. Craiova, 1913. 51 p. 1.15. Chestiuni de educaţie şi învăţământ militar / Căpitan Gh. STĂNCULESCU. Bucureşti, 1913. 173 p. 1.16. Conferinţă asupra evenimentelor din 1912-1913 / General Al. HIOTTU. Bucureşti, 1913. 31 p. 1.17. Conferinţă asupra necesităţii unei puternice marine militare / General Al. HIOTTU. Bucureşti, 1913. 23 p. 1.18. Cum se făcea la Noi la 4 de Artilerie / Căpitanul T. VOINESCU. Roman, 1913. 84 p. 1.19. Curs de Legislaţie şi Administraţie Militară. Bucureşti, 1913. 315, 251 f. 1.20. Cuvântare / Căpitan E. PĂRĂEANU. Târgu-Jiu, 1913. 12 p. 1.21. Cuvântare / Rabin J. MARGULIES. Galaţi, 1913. 23 p. 1.22. Dare de seamă / REGIMENTUL 8 Artilerie. Roman, 1913. 13 p. 1.23. Directive pentru instrucţia trupei pe 1913-1914 / Colonel Tr. STRĂINESCU. Turnu-Severin, 1913. 30 p. 1.24. Elemente de topografie de campanie şi citirea hărţilor / Locotenent-colonel N. RUJINSCHI. Ed. II. Bucureşti, 1913. 402 p. 1.25. Extras din Regulamentele pentru serviciu / Căpitan X. ROMAN. Bistriţa, 1913. 165 p. 1.26. Fortificaţiunea cuirasată / General P. V. NĂSTUREL. Bucureşti, 1913. 52 p. 1.27. Instrucţia de trageri şi de luptă a infanteristului şi cavaleristului [după] Maior von Byern / Căpitan I. SÎMBOTEANU şi Căpitan Al. BĂDULESCU. Bucureşti, 1913. 75 p. 1.28. Istoria Războiului româno-bulgar / N. CONSTANTINESCU. Ploieşti, 1913. 32 p. 1.29. Îndrumarea şi organizarea Serviciului de cercetare / Locotenent Gh. IORDĂCHESCU. Bucureşti, 1913. 100 p.

[close]

p. 9

1.30. Învăţăminte din campania actuală / Maior în rezervă C. G. PIETRARU. Bucureşti, 1913. 42 p. 1.31. Legea şi regulamentul pentru recrutarea armatei. Bucureşti, 1913. 137 p. 1.32. Manevrele regale 1912 / MARELE Stat Major al Armatei. Bucureşti, 1913. 126, 73 p. 1.33. Metodele vechi, metodele noi şi armata / Maior I. MANOLESCU. Bucureşti, 1913. 22 p. 1.34. Mitraliera Md. 1910 sistem Maxim / Căpitan C. IONESCU-MUNTE. Bucureşti, 1913. 144 p. 1.35. Note asupra serviciului în campanie pentru artileria de câmp / Colonel T. GEORGESCU. Bucureşti, 1913. 178 p. 1.36. Notes d’un historien relatives aux événements des Balcans / N. IORGA. Bucarest, 1913. 45 p. 1.37. Noua lege militară / Sublocotenent Al. HAMAT. Orăştie, 1913. 83 p. 1.38. Organisation des réserves de l'armée / General Gr. CRĂINICIANU. Bucarest, 1913. 4 p. 1.39. Poate fi pilotul în acelaşi timp şi observator? / Locotenent-aviator E. ADAMOVICI. Bucureşti, 1913. 12 p. 1.40. Poduri militare. Şcoala de Navigaţie şi trecerea râurilor / Căpitan P. IACOBESCU. Brăila, 1913. 79 p. 1.41. Poveţe şi contrapoveţe soldatului / General Al. IARCA. Buzău, 1913. 55 p. 1.42. Plutoane de semnalizatori / Maior E. LINDE. Bucureşti, 1913. 12 p. 1.43. Războiul din Balcani şi diferendul româno-bulgar / E. IONESCU. Ploieşti, 1913. 125 p. 1.44. Regulamentul de exerciţii al artileriei austriace / Colonel T. GEORGESCU. Bucureşti, 1913. 87 p. 1.45. Regulament asupra îndatoririlor autorităţilor civile la mobilizare. Bucureşti, 1913. 47 p. 1.46. România şi aliaţii săi / A. POPOVICI. Bucureşti, 1913. 12 p. 1.47. Să fim gata / I. GĂVĂNESCUL. Bucureşti, 1913. 20 p. 1.48. Serviciul de patrulare / IMMANUEL. Bucureşti, 1913. 212 p. 1.49. Sfaturi şi îndrumări practice necesare soldatului, capilor de grupă, pluton, companie (excadron) / Căpitan Şt. IONESCU. Câmpulung, 1913. 33 p. 1.50. Tactica de luptă a infanteriei, cavaleriei şi artileriei bulgare. Bucureşti, 1913. 112 p. 1.51. Tractatele de pace din Bucureşti / V. V. PLEŞOIANU. Bucureşti, 1913. 16 p. 1.52. Trageri de luptă / Locotenent R. DAMIAN. Constanţa, 1913. 114 p.

[close]

p. 10

* militar-medical * Medicii, printre care şi cadre militare, publică pe subiecte cu specific militar, de exemplu despre chirurgia de război, teme care păreau să-şi fi dovedit necesitatea în evenimentele anului anterior, dar care se vor dovedi nu tocmai potrivite evenimentelor ulterioare, marcate de numărul restrâns al acţiunilor combatante, în comparaţie cu epidemiile de febră tifoidă şi holeră. Cărţile sunt semnate de locotenent-colonel Iacob Potârcă (2.02), de maior Ilie Constantinescu (2.05) sau de medic civil Ion D. Ghiulamila (2.01, 2.03). Medicul Spitalului Slăneşti-Vâlcea, doctorul Cicerone Iordăchescu, vorbeşte despre un caz de secţionare prin armă de foc a arterei femurale (2.17). Chirurgul Iacob Iacobovici, ca şef al misiunii sanitare române la Stara-Zagora în perioada: 24 octombrie - 24 decembrie 1912, conduce un grup de medici, împreună cu care va descrie în termeni medicali, în mai mult de o sută de pagini, acţiunea militară din Bulgaria (2.09), la care România fusese doar obsevator în 1912. Medicul militar Constantin I. Popescu, publică în "Revista Ştiinţelor Medicale", apoi şi în extras, impresiile sale de mobilizat român în acţiunea românească militară din Bulgaria (2.04). Şi profesor doctor Dimitrie Gerota are de consemnat impresii şi aprecieri din perioada 22 iunie - 22 august 1913, petrecută în Bulgaria (2.06), despre repartizarea medicilor mobilizaţi, lipsa materialelor sanitare, dispreţul resimţit de medicii civili, dar şi despre faptul că toate trupele au făcut carantină deopotrivă. Medicul Ioan Şerbulescu scrie despre Morţile evitabile (2.10) cu privire la situaţia din oraşul Craiova. În folosul fondului militar, se publică o conferinţă (2.07) ţinută de doctor maior Ilie Constantinescu, conferinţă punându-l sub vizor pe medicul rezervist de la începutul războiului. Tot în folos public, de această dată pentru Societatea Amicii Orbilor, acelaşi maior Ilie Constantinescu ţine o conferinţă la Cercul militar din Turnu Severin, evident, pe teme oftalmologice (2.12). În domeniul veterinar, medicul Nicolae Gheorghian, şeful secţiei transporturilor în Divizia veterinară, publică într-un amplu studiu asupra reorganizării Serviciului Veterinar de Cale Ferată, raportul prezentat directorului general al Serviciului Sanitar referitor la organizarea şi necesităţile de reorganizare ale diviziei (2.16); iar medicul colonel Petre Stavrescu publică un Memoriu asupra Serviciului veterinar în Campania din 1913 (2.08). Asupra serviciului sanitar militar, face un studiu detaliat (2.14) profesorul doctor Toma Iannescu, rectorul Universităţii din Bucureşti, ca membru într-o comisie de anchetă. Doctorul maior Ilie Constantinescu ţine o conferinţă pe aceeaşi temă (2.15), iar ca profesor la şcolile de infanterie, publică şi noţiuni de anatomie şi fiziologie în raport cu educaţia fizică (2.11). Observaţii Asupra serviciului sanitar militar în campania din Bulgaria (2.13) publică Mihai Ştefănescu-Galaţi, medic primar al Spitalului "Sf. Spiridon" din Iaşi.

[close]

p. 11

BIBLIOGRAFIA MILITAR-MEDICALĂ A ANULUI 1913 2.01. Chirurgia ortopedică în serviciul chirurgiei de război / I. D. GHIULAMILA. Bucureşti, 1913. 11 p. 2.02. Consideraţiuni generale asupra chirurgiei de război / I. POTÂRCĂ. Craiova, 1913. 32 p. 2.03. Despre valoarea şi indicaţiunile bandajelor gipsate în chirurgia de război / I. D. GHIULAMILA. Bucureşti, 1913. 28 p. 2.04. Din impresiile unui mobilizat / C. POPESCU. Bucureşti, 1913. 16 p. 2.05. Evacuarea răniţilor de pe câmpul de luptă / Maior I. CONSTANTINESCU. Bucureşti, 1913. 21 p. 2.06. Impresiuni şi aprecieri din timpul acţiunei militare în Bulgaria / D. GEROTA. Bucureşti, 1913. 52 p. 2.07. Medicul rezervist la începutul războiului / Maior I. CONSTANTINESCU. Bucureşti, 1913. 14 p. 2.08. Memoriu asupra Serviciului veterinar în Campania din 1913 / Colonel P. STAVRESCU. Bucureşti, 1913. 34 f. 2.09. Misiunea sanitară română la Stara-Zagora (Bulgaria) / I. IACOBOVICI ş.a. Bucureşti, 1913. 103 p. 2.10. Morţile evitabile / I. ŞERBULESCU. Craiova, 1913. 40 p. 2.11. Noţiuni de anatomie şi fiziologie în raport cu educaţia fizică / Maior I. CONSTANTINESCU. Bucureşti, 1913. 127 p. 2.12. Ochii şi orbirea. / Maior I. CONSTANTINESCU. Bucureşti, 1913. 26 p. 2.13. Serviciul sanitar militar în campania din Bulgaria / M. ŞTEFĂNESCU-GALAŢI. Iaşi, 1913. 16 p. 2.14. Serviciul sanitar militar în campanie / T. IANNESCU. Bucureşti, 1913. 28 p. 2.15. Serviciul sanitar militar în timpul luptei / Maior I. CONSTANTINESCU. Bucureşti, 1913. 25 p. 2.16. Studiu asupra reorganizării Serviciului Veterinar de Cale Ferată / N. GHEORGHIAN. Bucureşti, 1913. 175 p. 2.17. Un caz de secţionare prin armă de foc a arterei femurale / C. IORDĂCHESCU. Bucureşti, 1913. 5 p.

[close]

p. 12

* militar-politic * Spaţiul politic românesc este marcat de discuţii aprinse referitoare la situaţia politică a României în zona balcanică şi la atitudinea clasei politice româneşti faţă de această situaţie. Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor publică o serie de conferinţe sub titlul România şi popoarele balcanice (3.30). La o şezătoare a Ligii Culturale din Ploieşti, profesorul Aureliu Metroniu vorbeşte despre Imperativul naţional (3.17). În cadrul Cercului de Studii al Partidului Naţional Liberal, Th. C. Aslan discută despre O nouă orientare economică (3.20), iar Gheorghe G. Danielopol, despre Rectificarea graniţei noastre de la Sud (3.26). Tot despre politica Partidului Naţional-Liberal se publică declaraţiile adunate sub titlul: România şi Peninsula Balcanică (3.29), rostite în şedinţa Senatului României de Ion I. C. Brătianu. Şi alte şedinţe ale Senatului României publicate în acest an dezbat situaţia conflictuală. Titu Maiorescu, preşedintelui Consiliului de Miniştri, vizează Acţiunea diplomatică a României în cursul evenimentelor balcanice (3.01). Teodor Crivetz vorbeşte despre Ofiţerii de trupă şi ofiţerii detaşaţi (3.22) şi publică alte două rapoarte Din dezbaterile senatului (3.07). În şedinţele Camerei Deputaţilor, Virgil Arion susţine O interpelare (3.19) în problema războiului balcanic. Despre Conflictul Româno-Bulgar (3.06) scrie anul acesta Constantin Dobrogeanu-Gherea, iar Nicolae Ştefănescu-Iacint, despre Conflictele româno-bulgar şi austro-rus (3.05). George Meitani, conferenţiar la Facultatea de Drept din Bucureşti, alcătuieşte un studiu cuprinzând Câteva noţiuni elementare asupra războiului şi neutralităţii (3.04). Vasile M. Kogăniceanu vede O criză naţională (3.18) în ceea ce priveşte România şi conflictul balcanic. Take Ionescu ţine un discurs cu titlul România de la Caracal în anul Silistrei (3.28), cu 10 zile înainte de mobilizare. Locotenent-colonel M. C. Schina susţine la Roman o conferinţă în folosul Societăţii Crucea Roşie din România, cu titlul Războiul şi femeia (3.25). Simion Mehedinţi scrie o broşură despre Ofensiva naţională (3.21) şi o lucrare mai amplă Poporul 1913 (3.23), luând în discuţie ierarhizarea "poporul de jos" - "poporul de sus" la momentul prezentului an 1913. Două titluri în limba franceză ating eficient problematica militară a anului 1913: Les revendications de la Roumanie (3.27), un text nesemnat, publicat la Bucureşti, şi La question bulgaroroumaine (3.24), de avocatul Jean D. Filitti, în traducere şi cu note critice de Alexandru A. C. Sturza. Documentele diplomatice privind evenimentele din Peninsula Balcanică, în special acţiunea României în perioada: septembrie 1912 - august 1913, sunt editate de Titu Maiorescu, într-un volum amplu, de aproape trei sute de pagini (3.02), în traducerea lui Vintilă M. Ivănceanu, redactor în Ministerul Afacerilor Străine, cu încuviinţarea Ministerului. Lucrarea va primi imediat o replică dură semnată "Un deputat" (3.03). Dar cel mai important document al momentului este, fără îndoială, Traité de Paix de Bucarest (3.31), cuprinzând cele douăsprezece protocoale încheiate în cadrul Conferinţei pentru Pace de la Bucureşti, la care se adaugă procesele verbale vizând schimbul de ratificări, dar şi patru hărţi, două cu graniţa Bulgariei cu România, una generală şi cealaltă detaliată, harta graniţei Bulgariei cu Serbia şi harta graniţei Bulgariei cu Grecia, alcătuindu-se astfel un material atotcuprinzător (3.32). Ministerul Afacerilor Străine publică Documente diplomatice privind evenimentele din Peninsula Balcanică, detaliind acţiunea României în perioada: 20 septembrie 1912 - 1 august 1913 (3.08 şi 3.19), important fiind desigur textul franţuzesc, accesibil diplomaţilor străini interesaţi de subiect. Ministerul de Război publică expuneri de motive la noul proiect de lege cu privire la organizarea şi funcţionarea armatei române: organizarea serviciului de navigaţie aeriană militară (3.10), recrutarea armatei (3.11), introducerea unor modificări în legea asupra înaintărilor în armată (3.12), introducerea unor modificări în legea asupra poziţiunii ofiţerilor (3.13), modificări în legea asupra soldei în armată (3.14), modificări în legea pentru organizarea armatei (3.15), angajarea gradelor inferioare în armată (3.16).

[close]

p. 13

BIBLIOGRAFIA MILITAR-POLITICĂ A ANULUI 1913 3.01. Acţiunea diplomatică a României în cursul evenimentelor balcanice / T. MAIORESCU. Bucureşti, 1913. 40 p. 3.02. Cartea Verde. Bucureşti, 1913. 270 p. 3.03. Cartea Verde / Un deputat. Bucureşti, 1913. 52 p. 3.04. Câteva noţiuni elementare asupra războiului şi neutralităţii / G. MEITANI. Bucureşti, 1913. 127 p. 3.05. Conflictele româno-bulgar şi austro-rus / N. ŞTEFĂNESCU-IACINT. Bucureşti, 1913. 24 p. 3.06. Conflictul româno-bulgar / C. DOBROGEANU-GHEREA. Bucureşti, 1913. 32 p. 3.07. Din dezbaterile Senatului / Tr. CRIVETZ. Bucureşti, 1913. 12 p. 3.08. Documente diplomatice / MINISTERUL Afacerilor Străine. Bucureşti, 1913. 199 p. 3.09. Documents diplomatiques / MINISTÈRE des Affaires Etrangères. Bucarest, 1913. 199 p. 3.10. Expunere de motive la Proiectul de lege pentru organizarea serviciului de navigaţiune aeriană militară / MINISTERUL de Război. Bucureşti, 1913. 6 p. 3.11. Expunere de motive la Proiectul de lege pentru recrutarea armatei / MINISTERUL de Război. Bucureşti, 1913. 22 p. 3.12. Expunere de motive la Proiectul de lege privitor la introducerea unor modificări în legea asupra înaintărilor în armată / MINISTERUL de Război. Bucureşti, 1913. 11 p. 3.13. Expunere de motive la Proiectul de lege privitor la introducerea unor modificări în legea asupra poziţiunii ofiţerilor / MINISTERUL de Război. Bucureşti, 1913. 16 p. 3.14. Expunere de motive la Proiectul de lege privitor la introducerea unor modificări în legea asupra soldei în armată / MINISTERUL de Război. Bucureşti, 1913. 21 p. 3.15. Expunere de motive la Proiectul de lege privitor la introducerea unor modificări în legea pentru organizarea armatei / MINISTERUL de Război. Bucureşti, 1913. 7 p. 3.16. Expunere de motive la Proiectul de lege privitor la introducerea unor modificări în legea pentru reangajarea gradelor inferioare în armată / MINISTERUL de Război. Bucureşti, 1913. 9 p. 3.17. Imperativul naţional / A. METRONIU. Vălenii-de-Munte, 1913. 23 p. 3.18. O criză Naţională. / V. M. KOGĂLNICEANU. Bucureşti, 1913. 48 p. 3.19. O interpelare / V. ARION. Bucureşti, 1913. 11 p. 3.20. O nouă orientare economică / Th. C. ASLAN. Bucureşti, 1913. 42 p. 3.21. Ofensiva naţională / S. Mehedinţi. Bucureşti, 1913. 50 p. 3.22. Ofiţerii de trupă şi ofiţerii detaşaţi / T. CRIVETZ. Bucureşti, 1913. 9 p. 3.23. Poporul 1913 / S. MEHEDINŢI. Bucureşti, 1913. 173 p. 3.24. Question bulgaro-roumaine / J. D. FILITTI. Paris, 1913. 23 p. 3.25. Războiul şi femeia / Locotenent-colonel M. C. SCHINA. Roman, 1913. 24 p. 3.26. Rectificarea graniţei noastre de la Sud / G. G. DANIELOPOL. Bucureşti, 1913. 106 p. 3.27. Revendications de la Roumanie. Bucarest, 1913. 43 p. 3.28. România de la Caracal în anul Silistrei / T. IONESCU. Bucureşti, 1913. 14 p. 3.29. România şi Peninsula Balcanică. Bucureşti, 1913. 86 p. 3.30. România şi popoarele balcanice. Bucureşti, 1913. 61 p. 3.31. Traité de Paix de Bucarest. Bucarest, 1913. 128 p. 3.32. Traité de Paix de Bucarest du 28 Juillet (10 Août) 1913. Bucarest, 1913. 89 p.

[close]

p. 14

* militar-literar * Impresiile, dorinţele, aşteptările, sentimentele românilor în legătură cu evenimentele militare ale anului 1913 au fost imortalizate publicistic imediat după începerea lor. Autorii sunt cadre militare, medici, preoţi, dintre cei care tocmai participaseră la aceste evenimente, dar şi politicieni, istorici sau personalităţi literare. Generalul Ion Săulescu îşi publică la Craiova Jurnalul din campania din Bulgaria (4.11). Darv Cr. Voiculescu, ciclist în Corpul II Armată cu prilejul companiei din Bulgaria, povesteşte în jurnalul său de campanie (4.10) prin ce a trecut, din 20 iunie, la mobilizare, până în 14 august. Eugen Petit, judecător la Tribunalul Fălciu, îşi publică la Iaşi jurnalul de campanie sub titlul Sub cort în Bulgaria (4.04), de la mobilizarea în 28 iunie până în 15 august. Unele dintre articolele publicate în "Revista Infanteriei" au fost extrase sub formă de broşură pentru o mai uşoară popularizare, precum: Însemnările... (4.09) locotenentului în rezervă Nicolae Bănescu, directorul de studii la liceul militar de la Mănăstirea Dealul. Soldatul rezervist Nicolae Mircea scrie Entuziasmul unui soldat rezervist (4.07); caporalul Mihail Marinescu scrie Amintiri de pe Câmpul de Operaţiuni din Campania 1913 (4.01); Nicolae Maxim îşi publică însemnările de rezervist sub titlul În campanie (4.08); asemănător, sergentul Alexandru A. Nistoroaiei-Broscăuţi: Campania din 1913; sergentul Aristide Crăciun scrie Cântece de Mobilizare şi trecerea Dunărei (4.06). Şi medicul căpitan în rezervă Nicolae Burghele îşi publică Amintiri din timpul războiului român-bulgar din 1913 (4.02). Petru I. Blănaru din Bârlad consemnează o Scurtă privire asupra războiului româno-bulgar din 1913 (4.16); Nicolae Jugănaru publică la Lugoj “icoane din război şi scene înduioşătoare” din Războiul din Balcani (4.15); C. Paul şi A. Marcu publică în Biblioteca istorică Campania în Bulgaria (4.05). Mobilizarea este subiect de reflecţii literare pentru D. Teleor, într-o scenetă patriotică de ocazie (4.13), George Tutoveanu publică o dedicaţie către luptătorii pentru ţară (4.12), iar Vasile CiobanuBoroaea, versuri patriotice (4.14).

[close]

p. 15

BIBLIOGRAFIA MILITAR-LITERARĂ A ANULUI 1913 4.01. Amintiri de pe Câmpul de operaţiuni din Campania 1913 / M. MARINESCU. Craiova. 1913. 58 p. 4.02. Amintiri din timpul războiului Român-Bulgar din 1913 / Căpitan în rezervă N. BURGHELE. Bucureşti, 1913. 40 p. 4.03. Campania din 1913 / A. ANISTOROAIEI-BROSCĂUŢI. Dorohoi, 1913. 39 p. 4.04. Campania din 1913 / E. PETIT. Iaşi, 1913. 87 p. 4.05. Campania în Bulgaria / C. PAUL şi A. MARCU. Bucureşti, 1913. 122 p. 4.06. Cântece de mobilizare şi trecerea Dunărei / Sergent Ar. CRĂCIUN. Bacău, 1913. 14 p. 4.07. Entuziasmul unui soldat rezervist / N. MIRCEA. Bacău, 1913. 24 p. 4.08. În campanie / N. MAXIM. Iaşi, 1913. 66 p. 4.09. Însemnări din campanie (22 Iunie - 8 August 1913) / Locotenent N. BĂNESCU, 1913. 44 p. 4.10. Însemnările unui ciclist / Darv Cr. VOICULESCU Bucureşti, 1913. 189 p. 4.11. Jurnalul meu din campania din Bulgaria 1913 / General I. SĂULESCU. Craiova. 1913. 46 p. 4.12. La arme! / G. TUTOVEANU. Bîrlad, 1913. 16 p. 4.13. Mobilizarea / D. TELEOR. Bucureşti, 1913. 14 p. 4.14. Mobilizarea / V. CIOBANU-BOROAEA. Iaşi, 1913. 16 p. 4.15. Războiul din Balcani / N. JUGĂNARU. Lugoj, 1913. 47 p. 4.16. Scurtă privire asupra războiului româno-bulgar din 1913 / P. I. BLANARU. Bârlad, 1913. 61 p.

[close]

Comments

no comments yet