Anunţul declanşării Primului Război Mondial - în publicaţiile periodice rurale româneşti ale vremii

 

Embed or link this publication

Description

studiu bibliografic

Popular Pages


p. 1

Maria Buturugă Anunţul declanşării Primului Război Mondial în publicaţiile periodice rurale româneşti ale vremii extras din „Revista română de istorie a cărţii” nr. 11 / 2014

[close]

p. 2

Primele ştiri despre conflictul european declanşat la 15/28 iunie 1914 apar, în publicaţiile periodice rurale româneşti, aproape simultan cu iniţierea acestuia. Bibliografia Publicaţiile periodice româneşti consemnează, în tomul al II-lea, unsprezece astfel de publicaţii. Se urmăreşte cronologic apariţia primului articol în care este abordată tematica războiului în publicaţiile periodice rurale, consemnând stilul, tonul şi adresabilitatea articolelor respective, studiul finalizându-se cu o bibliografie a publicaţiilor periodice care au furnizat populaţiei de la sate, informaţii despre declanşarea Primului Război Mondial.

[close]

p. 3

Prietenul Nostru revistă populară a asociaţiunilor preoţilor şi învăţătorilor din judeţul Muscel Prima, şi singura, menţiune referitoare la asasinatul de la Sarajevo, în publicaţiile periodice rurale româneşti, este din chiar momentul producerii evenimentului, în luna iunie a anului 1914, pentru ca în numărul următor, dublu, pe lunile iulie/august, să se vorbească deja despre război. "Asasinatul arhiducelui Franz Ferdinand ... a produs mare vâlvă la noi şi în toată lumea ... Viitorul rezervă surprize îngrijorătoare...". "... până în clipa când punem revista sub tipar, încă nu se ştie de partea cui a început să stea norocul... până acum, noi n-ajutăm pe nimeni; dar dacă se aprinde focul în Balcani tinzându-se la stricarea păcii din Bucureşti, or dacă cineva din cei care se bat ne calcă pământul, atunci suntem gata să sărim şi noi la luptă".

[close]

p. 4

Sentinela foaie pentru popor La 15 august, se scria despre Europa în flăcări, hotărârea României, şi cum se pot ocoli cele mai mari dezastre. În numărul 2 din primul său an de apariţie, la 15 august 1914, citim numeroase articole cu referire la situaţia conflictuală europeană. "Germania a declarat război Rusiei. Franţa a ordonat mobilizarea generală. Aceste două ştiri au fulgerat, în aproape aceeaşi clipă, luminând abisul în care se va prăbuşi Europa... Europa se găseşte în faţa celei mai cumplite probleme care i s'a pus vreodată. Deslegarea acestei probleme va fi înscrisă în istorie cu valuri de sânge...". "Războiul a pornit cu furie... Regele a ţinut atunci sfat... şi, după discuţii lungi, s'a ajuns la părerea, care e neschimbată şi până acum, că România n'are să se amestece deocamdată, ci are numai grija de a-şi apăra hotarul... Astfel nu suntem cu nimeni. Dar totuşi suntem cu cineva: cu Dreptatea şi Viitorul nostru". "Niciodată nu s'au ciocnit mai multe neamuri, nu s'au luptat mai multe armate, ca acelea ce sunt acum în război. Niciodată teatrul sângeros al războiului n'a fost mai vast, şi mijloacele de distrugere mai perfecţionate. Moartea e deasupra Europei. Iar dezastrul va fi şi pentru victorioşi ca şi pentru învinşi... Prin calmul cu care vom şti să privim momentele acestea vom putea să fim salvaţi, şi vom putea după trecerea groaznicei furtuni să reluăm calea propăşirii noastre" "Am ajuns vremuri de restrişte. Popoare din întreaga Europă privesc înfigurate la cel mai teribil război ce s'a văzut vreodată... Sigur e că la masa verde a diplomaţilor, harta Europei se va schimba" "Toate ştirile ce ne sosesc din judeţ ne arată că locuitorii, necunoscând situaţiunea reală a ţării faţă cu evenimentele din afară, stau nehotărâţi în acţiunile lor. Această nehotărâre atrage desigur după sine o stânjenire generală bunului mers al muncilor agricole. Cu toate măsurile luate de noi, ei să-şi continue meseria plugărească în toată liniştea... Armata nostră a luat totdeauna măsuri de a se pregăti şi instrui, şi acest fapt trebuie să ne bucure, iar nicidecum să ne sperie. O mobilizare nu se face în secret, decretarea ei s'ar aduce la cunoştinţa tuturor, în mod oficial, legile noastre cerând aceasta".

[close]

p. 5

Candela Tot în august, articolele pe teme creştine fac loc subiectelor beligerante. "Europa întreagă este în flăcări. Hotarele despărţitoare ale mai tuturor ţărilor apusene civilizate s-au transformat în abatoare de carne omenească... pentru dorinţa de cucerire şi ambiţiunea deşartă a câtorva capete încoronate setoase de sânge şi a cancelarilor lor...". "Papa de la Roma a fost categoric încă de la început adversarul războiului. El a dat până acum trei, patru comunicate făcând apel la pace... deci nu a ieşit din cauvântul Evangheliei care propovăduieşte pacea... Dintre ţările ortodoxe angajate până acum în războiul acesta criminal sunt numai Rusia, Serbia şi Muntenegru... În Serbia preoţii poartă crucea în fruntea armatelor, iar în ţările celelalte ortodoxe care se pregătesc de mobilizare, preoţilor li se rezervă un rol de căpetenie în ceea ce priveşte ridicarea moralului trupelor. Ortodoxismul deci e pentru război, răstălmăceşte cuvântul Evangheliei, în locul păcii, încurajând războiul. Luteranii sunt germanii...".

[close]

p. 6

Viaţa buletin parohial catolic La 1 septembrie, catolicii români sunt chemaţi la rugăciune pentru pace. "... Aproape întreaga Europă e cuprinsă în vârtejurile unui război îngrozitor... sfătuim pe preoţi a căror grijă să fie de a orândui după porunca episcopului rugăciuni publice în fiecare parohie...". A urmat alegerea Papei Benedict al XIV-lea, pentru ca în toată această amânare de a se lua o atitudine ferm anti-războinică, de câştigat să aibă doar forţele care au avut intenţia de a atrage în luptă cât mai multe popoare europene.

[close]

p. 7

Înnoirea revistă lunară pentru cultură Spre sfârşitul lunii septembrie, citim un îndemn ferm de intrare în război pentru recuperarea teritoriilor româneşti de peste munţi. "De o lună şi mai bine, Europa întreagă se află într'un război încins pe viaţă şi pe moarte... Stai uimit în faţa acestei crude vărsări de sânge şi cu inima strânsă de durere, te întrebi: E oare cu putinţă o asemenea ciudăţenie în veacul nostru de lumină, şi de civilizaţie? ... În faţa focului ce s'a aprins la hotare, noi Românii n'avem nimic de temut... Sus inima Români, căci ca mâine bate ceasul!". „Grea osândă s-a lăsat peste fraţii noştri români ce trăiesc în Împărăţiile vecine, a Austriei şi a Rusiei, dar cea mai grea asupra celor ce gem de veacuri în Ardealul unguresc şi în Bucovina nemţească... Astăzi, când austriecii, nemţii şi ungurii au pornit război pe viaţă şi pe moarte cu ruşii, ce-au făcut cu bieţii fraţi ai noştri...”. "De la Apus şi de la Răsărit s'au ridicat popoarele şi în lozici necruţătoare îşi spun cuvântul prin bubuituri de tunuri şi zăngănit de săbii. Europa întreagă arde! Să prindem clipa trecătoare, s'o folosim întru reîntregirea neamului!". "Război crâncen şi înfricoşat, cum n'a mai văzut lumea până azi, este la hotarele noastre... toată suflarea românească strigă că acum a sosit ceasul să trecem peste munţi" "500.000 de flăcăi români luptă sub steag străin austro-ungar şi rus".

[close]

p. 8

Tribuna Învăţătorilor organ al Corpului didactic primar rural din România Pe la începutul lunii noiembrie, era clar că războiul nu mai poate fi evitat. "Cei care vorbeau în chip sigur acum câteva luni de perspectivele unui război european, cu marile lui consecinţe, erau priviţi doritori de a emoţiona lumea cu articole de mare senzaţie... Totuşi, războiul îl avem!". "Războiul european ce s'a dezlănţuit anul acesta a amânat încă pentru un timp nehotărât clădirea localurilor de şcoală din fondul de 50 milioane votate în acest scop... Anul acesta avem un război european care după proporţiile ce le-a luat este un uriaş conflict care nu se va isprăvi aşa de lesne cum cred unii... Intrăm în clasele noastre friguroase, lipsite de lumină, umede, mohorâte, neîncăpătoare şi, la gândul evenimentelor externe, s'au depărtat iluziile noastre".

[close]

p. 9

Foaia Asociaţiei învăţătorilor vlăşceni La jumătatea lunii noiembrie, apar însemnări despre pregătirea pentru război a învăţătorilor din sudul ţării. "În vara anului acestuia majoritatea unanimă aproape a învăţătorilor care pot purta armele s'au înscris de bunăvoie la şcoalele militare înfiinţate cu acest scop... învăţătorii au depus toată stăruinţa în şcolile de ofiţeri în rezervă şi vor fi stăruitori şi în atribuţiunile lor de ofiţeri, când vor fi chemaţi să-şi facă datoria ..." "Pe lângă multe învăţături care se pot scoate dintr'un război mare ca acesta, se lămureşte în chip evident şi superficialitatea unei civilizaţiuni... Războiul actual o dovedeşte îndeajuns. Omenirea încă nu a fost pătrunsă de spiritul pacifist al Evangheliei".

[close]

p. 10

Vulturul Dâmboviţei foaie pentru biserică, şcoală şi popor Tot în luna noiembrie se consemnează apariţia unei publicaţii întrerupte fortuit. "Suspendasem apariţia gazetei noastre din pricina evenimentelor externe îngrijitoare de care toată lumea românesacă n-a putut să stea departe. Aproape toţi membrii comitetului redactor al gazetei au fost concentraţi. Din voia lui Dumnezeu şi chibzuiala conducătorilor ţării, lucrurile par a se mai fi potolit...".

[close]

p. 11

Foaia Ţăranului Român În decembrie, tot mai mulţi români îşi exprimau dorinţa ca şi România să participe activ la război. "Dacă până acum noţiunea războiului năştea în minte acea oroare stranie ce zguduia fiinţa omenească până în cele din urmă fibre ale ei, privind la felul cum se desfăşoară războiul ce ne-a fost dat să trăim, impresiunea e din aceea ce-ţi amuţeşte cugetul şi-ţi înăbuşe sufletul... E ora sfântă aceea de care ne apropiem noi, românii, acum. E clipa aşteptată cu atâta încordare, de atâtea generaţii ce s'au scurs prin secoli întregi... e vorba de viaţa sau moartea nu a unui om, ci a unui întreg popor... În mintea tuturora se brodează în linii clare şi luminoase trecerea Carpaţilor, întâlnirea cu fraţii ardeleni...". "Cernăuţi şi întreaga Bucovină este ocupată de armata rusească, armatele ungureşti fug în dezordine. Pe când vom avea fericirea să putem spune că Bucovina a fost ocupată de armata românească?". Era clar că la sfârşitul anului 1914, spiritele războiului încinseseră şi sufletele românilor din Regat, aceasta şi sub impulsul alegerii noului rege.

[close]

p. 12

Revista Cercului Cultural Scrioaştea Tot în decembrie, spre sfârşitul lunii, apare o publicaţie ocazionată de Serbarea Pomului de Crăciun, "pentru ajutorarea elevilor silitori şi săraci". În programul serbării, structurat pe douăsprezece puncte, patru sunt titluri semnificative în acest sens: "La arme, marş", "Plugul şi Tunul, poezie", "Se'ntorc vitejii din răsboi, cor mixt", "Vremuri de răsboi, poezie".

[close]

p. 13

Revista Meteorologică-Agricolă revistă ştiinţifică de aplicaţiune practică la agricultură şi viticultură Şi la începutul lunii ianuarie a anului 1915, o "revistă ştiinţifică", menţionează primul său anunţ despre război. "În conflictele armate dintre popoare, de multe ori în cursul timpurilor, unii dinte adversari au fost bătuţi prin dezastrul provocat de schimbarea condiţiunilor meteorologice... Dacă, în exemplele arătate până aici, elementele meteorologice nu ar fi avut desvoltarea lor atât de defavorabilă unor armate, cu bună seamă că rezultatele luptelor nu ar fi fost aceleaşi. În marele răsboi european ce se desfăşoară acum, variaţiunile meteorologice nu au un rol mai puţin important... În cele ce urmează, dăm caracterul lunar al desfăşurărei timpului, cu începere din luna octombrie 1914 în vestul şi nord-vestul Europei, adică pe amblele teatre ale răsboiului, occidental şi oriental ...".

[close]

p. 14

Bibliografia publicaţiilor periodice rurale româneşti care au furnizat informaţii despre declanşarea Primului Război Mondial  Candela. Valea Lungă (Dâmboviţa): august 1914 (I : 6). Iese o dată pe lună. Sub conducerea unui comitet. (cota BAR: P. III 4375)  Foaia Asociaţiei învăţătorilor vlăşceni. Mihai Bravu (Vlaşca): 12 noiembrie 1914 (I : 2). Apare o dată pe lună. Director: Dumitru Georgescu-Voicu. Tip. Nicolae Pandelescu, Giurgiu. (cota BAR: P. IV 4198)  Foaia Ţăranului Român : gazetă în serviciul ţăranilor. Letca-Veche (Vlaşca) : 12 decembrie 1914 (II : 8). [Variabil]. Apare sub conducerea unui comitet. Tip. Nicolae Pandelescu, Giurgiu. (cota BAR: P. IV 4358)  Înnoirea : revistă lunară pentru cultură. Găvănești (Buzău): 25 septembrie 1914 (II : 8). Director: preot Ioachim C. Stănescu. Tip. Ioan Călinescu. (cota BAR: P. I 3984)  Prietenul Nostru : revistă populară a asociaţiunilor preoţilor şi învăţătorilor din judeţul Muscel. Priboieni (Muscel): iunie - iulie/august 1914 (III : 10-11/12). Apare lunar. Redacţia literară: Priboieni (Muscel), Gara Leordeni; redacţia bisericească: Vişoiu-Câmpulung. Comitet redactor: pr. Isaia Nicolescu, C. Rădulescu-Codin ş.a. Tip. Gheorghe N. Vlădescu, Câmpulung. (cota BAR: P. I 3623)  Revista Cercului Cultural Scrioaştea judeţul Teleorman. Scrioaştea: 21 decembrie 1914. Tip. M. Iliescu, Roşiorii-de-Vede. Număr unic. (cota BAR: P. II 40685)  Revista Meteorologică-Agricolă : revistă ştiinţifică de aplicaţiune practică la agricultură şi viticultură. Glăvăneşti (Iaşi): ianuarie 1915 (IV : 1). Apare lunar. Director: Ioan Ţiţu. Tipografia Naţională, I. S. Ionescu & M. M. Bogdan, Iaşi. (cota BAR: P. I 1514)  Sentinela : foaie pentru popor. Cosmeşti (Vlaşca): 15 august 1914 (I : 2). Apare de două ori pe lună. Sub conducerea unui comitet. Redactor: Ion Popescu. Tip. Nicolae Pandelescu, Giurgiu. (cota BAR: P. IV 4270)  Tribuna Învăţătorilor : organ al Corpului didactic primar rural din România. Rotopăneşti (Suceava): 5 noiembrie 1914 (IX : 171). Apare la 5 şi 20 a fiecărei luni. Director: V. Păunescu. Redactor: T. Radovici. Administraţia: Militari (Ilfov). Tip. "Gutenberg", Josef Bendit, Fălticeni. (cota BAR: P. IV 2611)  Viaţa : buletin parohial catolic. Săbăoani (Roman): 1 septembrie 1914 (II : 5). Apare o dată la două luni. Redactată de P. P. Franciscani Minori Conventuali. Tip. "Fraţii Rothenberg", Roman. (cota BAR: P. III 4036)  Vulturul Dâmboviţei : foaie pentru biserică, şcoală şi popor. Glodeni (Dâmboviţa): noiembrie 1914 (I : 6). Apare lunar. Sub direcţiunea unui comitet. Proprietar: G. Meitani. Tip. "Viitorul", Elie Angelescu, Târgovişte. (cota BAR: P: IV 4331)

[close]

Comments

no comments yet