"Un inexistent H. W. Chesterton", INGO, Ion Ciobanu - adică: Ştefan Georgescu-Gorjan

 

Embed or link this publication

Description

indreptari bibliografice

Popular Pages


p. 1

"Un inexistent H. W. Chesterton", INGO, Ion Ciobanu - adică: Ştefan Georgescu-Gorjan Printre cei care au avut ocazia să studieze activitatea publicistică şi editorială românească de la mijlocul secolului trecut, cu siguranţă mulţi au auzit despre editura Gorjan şi despre proprietarul ei, Ştefan Georgescu-Gorjan. Puţini sunt însă cei care au o imagine completă asupra personalităţii inginerului-editor. Dificultăţi apar de la primele verificări în cataloagele de bibliotecă, unde lucrările atribuite lui sunt poate doar jumătate din câte îi aparţin în fapt, altele având ca punct de acces autorizat: H. W. Chesterton, INGO, Ion Ciobanu, sau un Ştefan Georgescu oarecare. Deschizând o carte de Bridge, declarată a fi pentru începători şi avansaţi, poate că numele autorului conteză mai puţin, şi totuşi... pentru autorul lucrării Bridge-plafon, Bridge-contract, a o semna nu a fost tocmai un gest reflex. Strategiile jocului contează încă şi mai puţin când cartea este avută în vedere pentru a fi cuprinsă în Bibliografia naţională retrospectivă românească a cărţilor, chiar dacă, sau poate tocmai pentru că autorul semnează Harold W. Chesterton. Cartea apare la Editura Gorjan, în anul 1944, şi ajunge în bibliotecile româneşti pentru înregistrare, fără vreo avertizare asupra felului în care a fost adusă pe lume. În articolul Profesiunea de editor, semnat de Ştefan Georgescu-Gorjan în anul 1984 şi publicat de fiica sa în revista electronică "Portal Măiastra", nr. 3, din anul 2005, aflăm că Ştefan Georgescu-Gorjan îşi propusese să publice în editura sa, Editura Gorjan, un manual de şah şi unul de bridge. Era "pe vremea când camuflajul silea lumea să stea mai mult în casă" ne spune editorul. Manualul de şah a fost scris de ing. Demetru Urmă, pe atunci preşedintele Cercului de Şah CFR.

[close]

p. 2

Deşi neplăcându-i deloc jocurile de cărţi, după cum spune în articol, Ştefan GeorgescuGorjan s-a hotărât să scrie el însuşi manualul de Bridge, documentându-se după alte asemenea cărţi, în special a lui Culberston. A scris cartea, a dat-o spre verificare unor adevăraţi jucători de Bridge şi a tipărit-o "punând drept autor pe un inexistent H. W. Chesterton" la sugestia unui prieten, care îi spusese: "dacă apare pe copertă Georgescu, nimeni n-o să cumpere cartea; un pseudonim englezesc, apropiat ca pronunţare de Culberston, este tot ce trebuie pentru ca manualul să se vândă bine (ceea ce s-a şi întâmplat)". Dar s-a mai întâmplat şi inexactitatea bibliografică din cataloagele de bibliotecă (precum la Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Centrală Universitară din Iaşi, Biblioteca Judeţeană din Piteşti) de a-l consemna pe Chesterton ca autor al unui text ce pare să fi fost doar tradus în limba română. Această inexactitate poate fi înlăturată, precum şi celelalte care-l privesc pe Ştefan Georgescu-Gorjan şi activitatea sa multidisciplinară: inginer minier, constructorul "Coloanei" lui Brâncuşi, aviator, autor de manuale pentru şcoli profesionale, autor de cărţi desenate pentru copii. * Pinocchio, o prelucrare după Carlo Collodi, realizată de Ştefan Georgescu, împreună cu Mircea Streinul doar la primele două ediţii, în anii 1941 şi 1942, va ajunge până la ediţia a cincea, în 1947. Este vorba de acelaşi Ştefan Georgescu-Gorjan, care editează această carte folosind ilustraţii desenate după filmul lui Walt Disney, reproduse de prietenul său Fred Micoş. Lipsa particulei Gorjan face ca şi această lucrare să fie înregistrată cu punct de acces autorizat diferit în cataloagele de bibliotecă. Acronimul INGO, de la "inginerul Gorjan", este la fel de incorect înregistrat în cataloagele de bibliotecă. Astfel a semnat Ştefan Georgescu-Gorjan cartea Năsbâtiile lui Nătăfleaţă, unsprezece foi cu versuri pentru copii, cu ilustraţii de Aurel Petrescu, carte apărută în editura Gorjan, în anul 1946. Un titlu din Colecţia practică a Editurii Gorjan, Iepurele de Angora - creşterea şi îngrijirea lui este o adaptare după W. Burmeister, realizată de M. Dan şi Şt. G. G., apărută în anul 1947, în 126 de pagini. Cel care a semnat adaptarea cu iniţialele Şt. G. G. este tot Ştefan Georgescu-Gorjan.

[close]

p. 3

A şi tradus, din olandeză, semnând cu numele iniţial al tatălui său: Ion Ciobanu. Lucrarea Ştiinţa distruge monopolurile, de Antoine Zischka, a apărut în două ediţii, în anii 1941 şi 1943; iar o traducere de Ştefan Hoch, Anilină, scrisă de Karl Aloys Schenziger, este prelucrată de Ion Ciobanu tot în două ediţii, în anii 1941 şi 1942. Cu acelaşi pseudonim semnează şi traducerea unui titlu literar: Casa fermecată, aparţinând scriitorului ceh Karel Josef Beneš. A semnat şi cu pseudonimul uşor de descifrat: Şt. G. Gorjan. Este vorba de o carte de matematică distractivă, adaptată după lucrarea Heitere Mathematik a profesorului Karl Hahndel. La lista pseudonimelor folosite de Ştefan Georgescu-Gorjan, putem adăuga şi Ghiţă Laconicul, ales când, licean fiind, publica în revista "Tiribomba", foiletonul: Misterul plăcinţii cu brânză. Astfel se structurează lista punctelor de acces pentru Ştefan Georgescu-Gorjan în înregistrarea de autoritate din baza RAL 10 din sistemul informatizat al Bibliotecii Academiei Române: Sys. no. Headings Seen from Seen from Seen from Seen from Seen from Seen from Source found 5645 Georgescu-Gorjan, Ştefan 1905-1985 Chesterton, Harold W. pseudonim Ciobanu, Ion pseudonim Gorjan, Şt. G. pseudonim Ghiţă Laconicul pseudonim INGO acronim Şt. G. G. acronim Georgescu-Gorjan, Şt. Profesiunea de editor. În: "Portal Măiastra", 2005, nr. 3 * Ştefan Georgescu-Gorjan a susţinut o activitate multidisciplinară. Absolvent al Şcolii Politehnice din Bucureşti, în anul 1923, a fost o vreme inginer stagiar la "Societatea Petroşani", apoi la "Exploatarea Valea Jiului". A urmat şi un stagiu de perfecţionare la "Siemens-Schuckert" din Viena. A fost şi conferenţiar la Şcoala de Maiştri Minieri şi Mecanici din Petroşani. Dar cea mai importantă lucrare la care a participat ca inginer a fost fără îndoială "Coloana Infinită" a lui Brâncuşi, finalizată în anul 1937.

[close]

p. 4

De asemenea, la iniţiativa sa, cu sprijinul Societăţii Petroşani, au luat fiinţă: o staţie meteorologică, un atelier de construit planoare, Şcoala de Zbor fără Motor (a doua din ţară, după cea de la Sânpetru-Braşov), Cercul de Aeromodelism, unde a realizat sandourile pentru lansarea planoarelor cărucioarelor şi remorcilor pentru transportul lor pe diferite câmpuri de zbor. Pentru meritele sale, iniţiative şi realizările majore în domeniul aviaţiei, i s-a conferit de către Ministerul Aerului şi Marinei, Brevetul şi Medalia Aeronautică, clasa a III-a, la 5 iulie 1940 (nr. 411) consemnează comandor inginer aviator Ioan Popescu, preşedintele Ligii Aeriene Române Filiala Gorj, în articolul intitulat Ştefan Georgescu-Gorjan, aviator, publicat tot în "Portal Măiastra" (nr. 3, 2005, p. 35). Ca editor, după ce pentru o scurtă vreme a condus tipografia "Finanţe şi Industrie", Ştefan Georgescu-Gorjan a înfiinţat şi condus propria editură, "Gorjan", editură tehnică activă în spaţiul editorial bucureştean aproape un deceniu (1941-1948). În "Editura Gorjan", devenită apoi "Editura Tehnică" în schimbările politice ale anilor '50, s-au publicat de-a lungul vremii numeroase cărţi tehnice, albume de artă, cărţi bibliofile... * Am creionat astfel o imagine exhaustivă asupra vieţii şi activităţii inginerului, editorului, profesorului, traducătorului, aviatorului şi mai ales autorului Ştefan Georgescu-Gorjan, construită pentru a veni în ajutorul bibliotecarilor şi a utilizatorilor informaţiilor bibliografice oferite de biblioteci. Maria Buturugă

[close]

Comments

no comments yet